KorAP: Find »[drukola/base=studiu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...12858 >

321,433 matches

Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383

interpretare ce va constitui una din trăsăturile stilistice specifice secolelor XV-XVI moldovenești”, precum și în „optimismul și rafinamentul coloristic”, în reprezentarea imaginii omului și construcția compozițională a miniaturilor. Șaptesprezece ani mai târziu, în 1981, după o aprofundată documentare, publică Gavril Uric. Studiu paleografic, dovedindu-l nu numai un mare artist ci și un om de aleasă cultură, un bibliofil ce studiase la Constantinopol scrierile bizantine, scrieri din care a ieșit și alfabetul chirilic. Rafinamentul estetic al frontispiciilor sale precum și ornamentația primei litere

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
firesc la cercetarea operei celui care alcătuise programul Marii rugăciuni: călugărul cronicar Macarie. Grav subestimat de istoriografia românească, Macarie a fost socotit ca unul din cei trei modești cronicari ai vremii alături de Eftimie și Azarie. Analizarea operei sale în amplul studiu din 1985, intitulat O surprinzătoare personalitate a evului mediu românesc: cronicarul Macarie, l-a dus pe Sorin Ullea, în contrast cu predecesorii, la concluzii neașteptate. Astfel, Petru Rareș i-a cerut lui Macarie să-i scrie Cronica domniei pentru că îl socotea „cel

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
nord siriană. În biserica Djvari din vechea capitală a Georgiei, Mțheta, mărturisește că a „rămas fascinat” de spațiul ce-l înconjura. În 1967 a apărut articolul despre spațiul interior în bisericile din Armenia și Georgia. În anii ’70 trece la studiul spațiului interior al marilor catedrale medievale nu numai din lumea ortodoxă, ci și din marile catedrale ale Occidentului - Constantinopol, Italia și nordul Angliei. Arhitectura gotică a Occidentului este în general considerată ca cea mai înaltă, recordul deținându-l catedrala din

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
înălțime. Specialiștii știu însă că acest record este depășit de catedrala bizantină Sfânta Sofia din Constantinopol mai înaltă cu aproape 10 metri (56,60 metri în cheia bolții) decât catedrala din Beauvais. Cu toate acestea nimeni nu a întreprins un studiu comparativ între reprezentantele gigantismului arhitectonic - Sf. Sofia și catedralele gotice - cu impact mult mai puternic asupra psihologiei privitorului datorită spațiului uriaș pe care-l închid, studiu pe care intenționa să-l realizeze Sorin Ullea. În 2001 prezintă la Sorbona la

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
cheia bolții) decât catedrala din Beauvais. Cu toate acestea nimeni nu a întreprins un studiu comparativ între reprezentantele gigantismului arhitectonic - Sf. Sofia și catedralele gotice - cu impact mult mai puternic asupra psihologiei privitorului datorită spațiului uriaș pe care-l închid, studiu pe care intenționa să-l realizeze Sorin Ullea. În 2001 prezintă la Sorbona la al XX-lea Congres de studii bizantine comunicarea The interior space of Hagia Sophia at Constantinople, prima construcție bizantină, în care analizează rolul complexelor „tensiuni spațiale

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
Sf. Sofia și catedralele gotice - cu impact mult mai puternic asupra psihologiei privitorului datorită spațiului uriaș pe care-l închid, studiu pe care intenționa să-l realizeze Sorin Ullea. În 2001 prezintă la Sorbona la al XX-lea Congres de studii bizantine comunicarea The interior space of Hagia Sophia at Constantinople, prima construcție bizantină, în care analizează rolul complexelor „tensiuni spațiale”: longitudinale, transversale, verticale, diagonale din acest monument, tensiuni care toate împreună fac ca spațiul interior să nu fie niciodată static

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
istoria evului mediu european un tot atât de unitar... încât singura soluție eficientă pentru a înțelege lumea medievală e de a cuprinde într-o unică privire de ansamblu toate componentele pentru a le studia apoi analitic” De aceea „mai întâi, prin adâncite studii și meditații, trebuie pătrunsă, înțeleasă și trăită psihologia omului medieval” (subl.SI), (p.142) și modul lui de exprimare; însă dezlegarea modului de exprimare nu se găsește întotdeauna în domeniul pe care tocmai îl cercetezi ci în cu totul altă

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
Corola-blog/BlogPost/354023_a_355352

la liceul seral, am inceput sa frecventez Cenaclul Literar «Pavel Dan» din Turda, unde mergeam odată pe săptămână. De la acest cenaclu am debutat în 4 iunie 1963 în ziarul raional «Turda Nouă» cu poezia «Artist în minerit». Frecventarea cenaclului și studiile liceale mi-au ordonat desigur linia creației mele înspre bine” consideră Mihai Leonte. http://www.crainou.ro/2016/ 01/14/chiar-ajuns-la-varsta-de-75-ani-nu-renunt-la-scris-si-la-tiparit/ Referință Bibliografica: POETUL MIHAI LEONTE A ÎMPLINIT 75 ANI / Mihai Leonte : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1863, Anul

POETUL MIHAI LEONTE A ÎMPLINIT 75 ANI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1454709750.html [Corola-blog/BlogPost/354023_a_355352]
Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090

din 12 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Al.Florin ȚENE Ioan Budai -Deleanu promotor al promovării limbii literare române 101 de ani de la trecerea în eternitate Partea I-a Se cunoaște faptul că fruntașii “Școlii Ardelene “ au fost preocupați pentru studiu istoriei neamului românesc și al filologiei. Membrii acestei grupări au dus o luptă permanentă pentru promovarea limbii române în zona inter-carpatică a țării noastre. Un rol important l-a avut Ioan Budai-Deleanu în promovarea literatuirii române în acest areal. Alături de

IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
comitatul Hunedoarei, aproape de Orăștie, unul din cei zece, ai acestuia, născut la 6 ianuarie 1760, după unii cercetători, după alții în 1763.Scriitorul își petrece copilăria în satul natal unde face și școala primară, iar la îndemnul părinților își continuă studiile la seminarul greco-catolic din Blaj începând cu anul 1772, după care urmează Facultatea de Filosofie din Viena, în perioada 1777-1779. la îndemnul părinților trece la Facultatea de Teologie( 1780-1783) ca bursier al Colegiului Sfânta Barbara, unde obține și titlul de

IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
cu literature universală și cu ideile umaniste ale vremii.Adâncirea literaturii clasice și universale și îndemnul oferit de cercetările științifice ale celorlalți ardeleni aflați în capitala imperiului i-au limpezit și mai mult drumul ce avea să-l urmeze.În timpul studiilor din Viena, proiectează întocmirea unui lexicon, în 10 volume, pentru care culege mult material. Tot aici a avut slujba de psalt la Biserica Sf.Barbara, mai târziu a devenit profesor și prefect de studii la seminarul din Blaj, în anul

IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
ce avea să-l urmeze.În timpul studiilor din Viena, proiectează întocmirea unui lexicon, în 10 volume, pentru care culege mult material. Tot aici a avut slujba de psalt la Biserica Sf.Barbara, mai târziu a devenit profesor și prefect de studii la seminarul din Blaj, în anul 1787.Datorită faptului că a intrat în conflict cu episcopul Ioan Bob,( consacrat pe această funcție de bunul său prieten Grigore Maior), renunță de a fi hirotonosit preot. În aceste condiții se stabilește la

IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619

oară caldarâmul, pesemne că viața anterioară mi-am petrecut-o într-o metropolă cu zeci de milioane de oameni. Apoi, sunt domenii ale vieții, politica, de pildă, care îți cer să trăiești în capitala țării, dacă li te dedici. După studiile de bază în satul natal, Murgași, întemeiat de străbunii mei arimi, am urmat liceul în Craiova, oraș elegant ca o vază de cristal, la actualul Colegiu Carol I. Pe vremea aceea se numea Colegiul popular Nicolae Bălcescu, și ne amuza

DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
Examenul n-a fost ușor, am fost 65 de candidați pentru 5 locuri, dar se pare că fluxul energetic cosmic îmi reținuse deja unul dintre locuri! Șefa secției era o profesoară de excepție, om bun și respectat, Toni Radian, cu studii în China. Pot să-mi numesc colegii? Ca un omagiu. Un semn de iubire. Doina DRĂGUȚ: Te rog. Noroc că ați fost numai 5! Constantin LUPEANU: Scriitorul George Timcu, Mihaela Guga, căsătorită cu scriitorul Bănulescu, Amarili Avram și Ruxandra Marinescu

DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
13 pe un loc! Doina DRĂGUȚ: Ești un foarte bun cunoscător al culturii, civilizației și spiritualității chineze. Multă lume crede că ai studiat în China. Constantin LUPEANU: N-aveam cum. Tatăl meu a fost negustor și nemembru de partid. La studii în străinătate, erau trimiși, ca și acum, întâi copiii activiștilor de partid, prima dosarul. Șansa mea a fost politica României de echilibru între cele două puteri socialiste, URSS și China. Relațiile cu China au sporit și se căutau cunoscători ai

DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
pe raftul întâi Yi Jing, „Cartea Schimbărilor”. Mie mi se pare că paisprezece ani este puțin. Lucrez acum la o istorie a civilizației chineze și îmi dau seama că îmi lipsesc unele cărți de referință, aș avea nevoie încă de studiu în Biblioteca Beijing, care aduce cu un castel uriaș. Îmi mijlocești o bursă de studiu de câțiva ani? Doina DRĂGUȚ: Am citit undeva că în dicționarele chinezilor figurezi ca „unul dintre cei mai prolifici sinologi ai lumii”. Constantin LUPEANU: Aici

DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
puțin. Lucrez acum la o istorie a civilizației chineze și îmi dau seama că îmi lipsesc unele cărți de referință, aș avea nevoie încă de studiu în Biblioteca Beijing, care aduce cu un castel uriaș. Îmi mijlocești o bursă de studiu de câțiva ani? Doina DRĂGUȚ: Am citit undeva că în dicționarele chinezilor figurezi ca „unul dintre cei mai prolifici sinologi ai lumii”. Constantin LUPEANU: Aici grăiesc lucrările, nivelul lor estetic și al transpunerii în limba noastră, desigur. Profesorul Ding Chao

DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912

la 1 Decembrie 1990 la sediul Vetrei Românești din București, provenind dintr-un grup-aparte al ”Alma Mater” - societatea universitarilor cu sediu în București, ca urmaș al Societății cultural-științifice ”Renașterea Daciei” fondată la 1 octombrie 1949 la Sarmisegetuza și a Cercului de studii ”Deceneu” din anii 60-70, apoi transformat, în fine, în Academia DacoRomână la 9 mai 1995), ea a devenit dintr-o fundație sătească, una cu vocație națională, europeană și chiar globală, rămînînd cu rădăcinile la Traian-Ialomița, alături de membrii fondatori din România

FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
Corola-blog/BlogPost/344355_a_345684

a LSR. I-au apărut următoarele cărți: „Dor de copilărie”, 142 pagini, Editura GENERIS, Albă Iulia, 1999; “Miracol” - poezii, 70 pagini, Editura “STAR SOFT” Albă Iulia, 2000, volum prefațat de prof. Ana Gruiță Pintilie; “CASĂ DE SUB OCHIUL STELEI - Consemnări și studii monografice”, 403 pagini, Editura “STAR SOFT” Albă Iulia, 2002, volum prefațat de Aurel Pântea, redactor șef la Revista “Discobolul” din Albă Iulia; președintele Filialei Albă - Hunedoara a Uniunii Scriitorilor; “MĂRTURISIRI”, 236 pagini - proza, Editura UNIREA Albă Iulia, 2005, volum prefațat

VERONICA OŞORHEIAN de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Veronica_O%C5%9Forheian.html [Corola-blog/BlogPost/344355_a_345684]
Iulia, 2002, volum prefațat de Aurel Pântea, redactor șef la Revista “Discobolul” din Albă Iulia; președintele Filialei Albă - Hunedoara a Uniunii Scriitorilor; “MĂRTURISIRI”, 236 pagini - proza, Editura UNIREA Albă Iulia, 2005, volum prefațat de Aurel Pântea; “DATINI TRANSILVANE”, 112 pagini - studiu privind nuntă țărăneasca, Editura UNIREA Albă Iulia, 2007. „Șirag din pietre de rău”, 326 pagini - monografie cultural - sentimentală, Editura Reîntregirea Albă Iulia, 2009, volum prefațat de cercetător dr. Gabriela Mircea. „Față Pădurii”, 40 pagini - (balada, consecință unui joc pe o

VERONICA OŞORHEIAN de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Veronica_O%C5%9Forheian.html [Corola-blog/BlogPost/344355_a_345684]
Corola-blog/BlogPost/375874_a_377203

în care își pun speranțele toți oprimații de sub regimurile dictatoriale dornici de libertate. Dacă este o opinie personală aș mai înțelege-o cumva, luând în considerație înclinația ambasadorului spre est (absolvent al Universității de Stat din Iowa, cu specializare în Studii internaționale și în limba rusă (1978); funcționar la ambasada SUA de la Moscova (1983 - 1986); consul general adjunct (1992-1994), directorul Centrului din Washington al Programului pentru refugiații sovietici (1995-1997); consul general al ambasadei SUA (2003-2007)). De luat în considerare și faptul

DIN NOU TRĂDAŢI ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1473256011.html [Corola-blog/BlogPost/375874_a_377203]
Corola-blog/BlogPost/339427_a_340756

înnoiri profunde.Anul acesta sărbătorim 175 de ani de la naștere prilej de a ne reaminti despre marea lui operă de cultură pentru poporul român. Din rădăcini transilvane, a venit pe sol muntenesc ( părinții lui s-au statornicit la Craiova), cu studii secundare la Brașov, apoi la Viena, cu profesori vestiți în filozofie si logică. Vine în țară și, nemulțumit de ,,neadevărurile” epocii lui, popularizează cultura timpului prin orice mijloace .Politician conservator, este un regalist convins, membru al Academiei, deputat, ministru al

Ion Ionescu-Bucovu: LECŢIA LUI MAIORESCU by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-lectia-lui-maiorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339427_a_340756]
Blaj . Din nou la Brașov . Titu Maiorescu continuă cursul primar ( 1848 1849 și 1849 1850 ) la școala protodiaconului Iosif Barac unde urmează primele două clase elementare. Graba pe care o manifestă în obținerea diplomelor universitare (după numai un an de studii la Berlin obține la Giessen doctoratul „magna cum laude“, după încă un an, licența în litere și filosofie la Sorbona și, după încă un an de studii universitare la Paris , licența în drept) nu afectează seriozitatea pregătirii sale academice; bazele

Ion Ionescu-Bucovu: LECŢIA LUI MAIORESCU by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-lectia-lui-maiorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339427_a_340756]
pe care o manifestă în obținerea diplomelor universitare (după numai un an de studii la Berlin obține la Giessen doctoratul „magna cum laude“, după încă un an, licența în litere și filosofie la Sorbona și, după încă un an de studii universitare la Paris , licența în drept) nu afectează seriozitatea pregătirii sale academice; bazele culturii extrem de solide a lui Maiorescu se instaurează acum.

Ion Ionescu-Bucovu: LECŢIA LUI MAIORESCU by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-lectia-lui-maiorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339427_a_340756]
Corola-blog/BlogPost/339365_a_340694

un an mai târziu îi apare și primul volum de nuvele și schițe, Rochia cu anemone, prefațat de Ion Lăncrănjan, în care dovedește calități pentru proza analitică. Opera lui însumează peste 40 de volume de nuvele și povestiri, romane, teatru, studii de istorie și critică literară, lucrări de tip monografic” (Florea Firan, în „Scrisul Românesc”, Nr. 3 / 2011). În cele nouă istorisiri ale volumului Ramona - Vals. Povestiri din Epoca de Fier, Constantin Mateescu se referă, în ipostaza personajului martor al diverselor

Constantin Mateescu: Altfel de proză*. Cronică, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-mateescu-altfel-de-proza-cronica-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339365_a_340694]