2,190 matches
-
și chipiu care șușotea ceva cu țiganul Păpădie s-a oprit din șușotit și a scuturat din cap aprobator spre mine. Păpădie mi-a dat un like cu pumnul tatuat, degetul mare în sus. Ajunseserăm în fundul parcului, unde se întinde stuful de împerechere. I-am prezentat cu un gest larg iarba. S-a întins pe spate și „s-a crăcit“, cum zice profetul Iezechiel despre cetatea Ierusalimului. Mai zice Iezechiel, profetul cu bale: „Și te-ai dat, târfo, fiilor Eghipetului, celor
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
învăț să trișezi la skanderbeg.“ M-a răsturnat și s-a urcat ea pe mine, lăsându mă să văd că Păpădie și militarul în uniformă veneau întins spre noi. întins veneau - spaimă răscoleau. S-au oprit și ne-au examinat, stuf cât vedeam cu ochii. — Futaiul e motorul lumii, a declamat Păpădie, care pretinde că un bulibașă străbunic de-al lui discuta filozofie cu Kogălniceanu. Militarul a comentat, privindu-mă aprobator: — Și mie îmi plac oleacă șleampete, cu sânii puțin căzuți
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ia în brațe, și-l pupă pe obrajii ăia plini de țărână și de alte alea, mișcătoare, nu-ți mai zic, că văd cum te pregătești să dai la boboci, da` să te ții, drăcie, că nu mai e în stuf, gata cu stufu`, a dispărut ca la coperfild, e în bucătăria noastră tot visu`, iar amanta lu` tata face gogoși cu gem, îmbrăcată în rochie de seară, i se vede o bretea de la sutienul negru, și-mi zice să iau
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Siretului sub depozitele de terasă. Alte toponime: - Arini - teren puternic erodat de izvoarele care se adună la marginea de est a pădurii Trestioara, formând pârâul cu același nume. Se mai numește „Între pâraie”; - Bahna - loc mlăștinos acoperit cu iarbă sau stuf;Barbu - loc de pământ fertil, în continuarea lotului de După Biserică, până la D.J. 208, în satul Bursuc Deal; - Bălătău - fânaț mlăștinos, la hotarul dintre Heci și Probota; - Balan - partea stângă de la Podul la Balan, până sub Peter; - Bodești - fost sat în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
familii). Densitatea medie - 10,2 locuitori/ha. Locuințele: 5% din cărămidă, 10% din chirpici, 85% din lemn și paianță, pe fundament de piatră și beton. Acoperite cu tablă și țiglă într-un procent de 10%, internită 70%, iar restul cu stuf, paie și carton (bitum). Are o școală cu cinci săli de clasă, construită în 1910, iar Căminul cultural construit în 1969. Satul era însă neelectrificat. Activitățile se desfășurau în vechea școală, transformată în cămin cultural. Ca structură, satul este de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
D.J. 208. Satul este străbătut de D.J. 208 și de calea ferată București - Suceava Nord (1869). Casele sunt construite din cărămidă (40%), chirpici (30%), iar restul din vălătuci din lut și lemn. Casele sunt acoperite cu internită, carton, paie și stuf. Primele case din satul Heci au apărut de o parte și de alta a pârâului Trestioara, în special pe panta de nord care este mai domoală, centrul satului fiind în locul unde sunt biserica și școala. Între timp, locuințele s-au
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din Dealul Mare Hârlău, Dealul Heciului. După ce se ridica și se ajungea la căpriori, se punea un prosop legat cu busuioc pentru a se vedea că mai apare o casă. Acoperișul era în funcție de situația materială a omului: cu paie, cu stuf, cu draniță (scândurele). Casa era modestă: două camere (una de locuit și alta „casa mare” sau „casa bună” sau „ceea casă”), o tindă (un hol) și o șandrama la spatele casei (un fel de magazie). Curtea (ograda) era împrejmuită cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
case"), în București, pe Calea Victoriei, la Vînători, în Neamț și în Copoul Iașului: un palat și două conace. Mai amărîți au fost Nicolae Iorga și George Enescu: o căsuță în Botoșani și un bordei, acoperit pînă acum cîțiva ani cu stuf, în Liveni, lîngă Dorohoi. Ceva mai "încropit" a fost Eminescu; la Ipotești avea un domeniu, casă mare și un lac în pădure (căruia i s-a spus "lacul codrilor albastru"), cu nuferi, barcă, lebădă... Otilia Cazimir are, și ea, o
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
Constantin Țoiu Focul se întețește. Turcii scot pe metereze toate armele și încep să tragă "ca la Verdun". Văzduhul se întunecase de nu se mai vede omu cu omu, și să vede numai para cum ieșea din pușci. Parcă ardea stuful pe niște vînt mare, așč să vedč focul ieșind din pușci. Prăpăd. Mare prăpăd. Cît se putea pe la anul una mie șapte sute și ceva.... Un scriitor angajat în luptă, cu stilul său în loc de armă. Și ce armă, ușoară, ca fulgul
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
lux. Are douăzeci și una de camere confortabile, dispuse pe un deal în Changski, China. Fiecare cameră este utilata în stil tradițional chinezesc. Xiang Xiang Pray House se va deschide în luna august a anului 2012. 3. Hotelul din ciocolată 4. Lut, stuf, lemn și rocă fosilifera marină 5. Hotelul din conducte 6. Hotelul din vagoane feroviare 7.Hotelul din nisip Soare, nisip, și mare nu reprezintă altceva decât o 9. Hotelul construit din rulote 10. Hotelul din butoaie de vin Ai adormit
Top 10 hoteluri construite din materiale ciudate by Baciu Loredana () [Corola-journal/Journalistic/81852_a_83177]
-
ca într-o zi ele să găsească un ținut unde se poate face rost de un asemenea produs. șase în al cincilea loc: broscuțele țestoase de galapagos organizează o mică petrecere în cinstea ta, greierii-de-modă-veche își folosesc dibaci instrumentele prin stuf, pe mal sunt aranjate, cu câte un număr în dreptul lor, toate carapacele, tu dansezi cu fiecare broască țestoasă în parte, sacra-mamă a broaștelor țestoase scrâșnește din dinți de bucurie, tunetele de la miazănoapte anunță ploi care vor face ținuturile să rodească
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
tale, în atitudine de descifrare. șase în al doilea loc: mai înaintezi puțin, te mai trezești în întuneric. deși porți costumul de scafandru, te apucă tristețea. tristețea apei pline de alge, părăsită de păsări, care găzduiește ouă de broască. melancolia stufului uscat, șfichiuit de vântul iute și rece al dobrogei minții tale marine. mai înaintezi puțin, te trezești în întuneric, cântă broaște rârâite pe la picioare, pe unele calci, auzi pleosc, pleosc, le crapă burdihanul cu aer. este întuneric, nu știi dacă
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
copilăriei mele pescarii de pe malurile lui sunt foarte înțelepți și nu se mai sperie de nimic pietrele care ajung în luncă poartă urmele șlefuirii blânde a apelor dulci sunt mici sirene, cafenii, aurii, chihlimbării, care și acum ademenesc copiii prin stuful înalt, pe unde se aud mișcări fără să se vadă ființe. singuratică, port apele dulci ale acestui fluviu în suflet și pe buze te aștept să te oglindești în ele, să îți potolești setea cu ele. șase în primul loc
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
printre lunci. „Suntem pe malul Nistrului, Costăchele!” - o exclamat Filip, cu ochii înrourați. „Cum îl trecem?” - o fost prima mea întrebare. „Slavă Domnului că am ajuns aici! De trecut... Ai uitat că ai fost tunar? Soluția e simplă. Adunăm lemne, stuf... Tot ce plutește și facem o plută. Hăinuțele pe ea și noi înnotăm ținându-ne de plută. Mai periculoși sunt grănicerii”... Am stat două nopți și două zile pe o ridicătură de pământ și am ținut sub observație malul apei
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
o săptămână. Din când în când, câte un fulg însăila pânza ploii. Gardienii îi mânau ca pe vite. Unii dintre deținuți alunecau și cădeau în mocirla drumului. Ceilalți îi săreau în ajutor cu ultimele lor puteri. Vântul sufla fără opreliște. Stuful crescut prin smârcurile din jur se zbuciuma sub rafalele dezlănțuite. „În viața mea am mai prins toamne cu lapoviță și vântoase, dar ca aici în pustiul ista n-am mai întâlnit” - gândea Costăchel, poticnindu-se la fiecare pas. Privea cu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
face - a răspuns militărește Costăchel. Pe răspunderea ta! În caz contrar... Știi ce vă așteaptă pe amândoi!... Sfârșitul verii a venit parcă mai repede. Vremea se înrăutățea din ce în ce. Ploile purtate ca de iele măturau continuu întinderile de stuf și bălți. Frigul își înfingea colții fără milă în trupurile lipsite de vlagă... Chinurile fiecărei zile de muncă lăsau urme adânci pe chipul lui Brad Filip... Albise de tot, iar statura lui - falnică cândva - se împuțina pe zi ce trecea
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de colegii de facultate, de tot ce-a fot mai frumos În viața mea se terminase. Am plecat la gară. Mai aveam două-trei ore până la plecarea trenului. Vis-a-vis de gară, se afla parcul Ciuperca, mai degrabă un lac Înconjurat de stuf (În unele zone),de formă circulară, având o bandă lată, asfaltată pe unde se putea circula cu mașina. În capătul opus se afla un restaurant, iar din loc În loc, mici cafenele din lemn. M-am așezat pe o bancă, În
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
De-atunci nu a mai venit niciodată În mijlocul nostru. De fapt, În toamna aceluiași an, am aflat că Iulian a fost ucis de un mistreț hăituit, care l-a surprins În timp ce se Întorcea de la scăldat, În marginea unor bălți cu stuf Înalt. Soneria sfredelește aerul insistentă. Iau ce găsesc mai aproape - o Biblie veche - și arunc cu toată forța În ușă. Se aud pași precipitați stingându-se Într-o liniște clară. Dinspre oraș, nici cel mai vag zgomot. Mă Îndrept spre
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
iar la capătul lui o suită de modele de ghips: busturi, trupuri fără cap în mișcare, capete așezate pe piedestaluri din lemn nelustruit. După gustul lui Alexander pardoseala din plăci albastre de ceramică, ce imitau gresia olandeză, era acoperită cu stuf uscat și paie. Alexander traversă camera și începu să dea la o parte cu grijă fâșiile de pânză care acopereau unul dintre obiectele înalte. Încet, încet ieși la iveală un piedestal rotativ pe care se afla ceva. Când luă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
continuat să bâjbâi și să explorez alge. Mai Încolo, am dat peste fuste, rochii și toalete de seară din mătase. Câteva rochii atârnau până jos pentru că, atunci când mi-am mișcat mâna, tivurile au foșnit cu un sunet lin, ca de stuf. Cu imaginația Încinsă, nu Îmi era greu să mă Închipui drept unul dintre acei dansatori eleganți, aliniați unul după altul, așteptând ca ușile să fie deschise larg, ca să poată pluti pe parchetul alb și strălucitor, unde să fie Întâmpinați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
săpat În piatră Înseamnă moarte din punct de vedere social. Dacă nu ai așa ceva În casă, nimeni nu-ți vine În vizită. Dacă ai așa ceva, trebuie ca În același timp să ofere umbră printr-un tavan parțial, acoperit impecabil cu stuf, și să fie deschis către briza oceanului, chiar dacă asta Înseamnă distrugerea la cote alarmante, din cauza sării marine, a antichităților maure. Casa Papa, cum poreclise Lauren casa tatălui ei, este un castel mexican spoit cu var, decolorat de soare, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
oraș cu străzi largi, străjuite de palisandri și verande umbroase. Avea unde să stea aici, casa unei prietene care venea uneori în vizită la Gaborone, unde o aștepta o cameră confortabilă, cu podeaua roșie lustruită și răcoroasă și acoperișul de stuf care făcea aerul dinăuntru la fel de tăcut și reavăn ca atmosfera dintr-o peșteră. — Mă bucur să te văd, o întâmpină prietena ei. Dar ce vânt te aduce? — Caut pe cineva, îi răspunse Mma Ramotswe. Sau, mai curând, ca să ajut pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
și una de tablă, un soi de vagon pentru muncitori recondiționat, i s-a montat o cutie a milei și-o cruce, lâng-o groapă din care o să răsară altă biserica adevărată. Dar tot s-a întâmplat o minune... Au crescut stuful și papura pe malul gropii pentru fundație și sunt pești... Stă lumea și pescuiește lângă biserica de tablă... - Cum sunt pești? - Cum îți zic... Sunt carași, unii mai mărișori. Poate și crapi. A aruncat cineva, poate au adus păsările icre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
chiar fotografiile, unele, care apăruseră în ziare. Rînjind, proaspăt bărbierit ori într-un grup cu cojoace pe umeri și puști ținute în brațe ca pe copii. Mai erau și alte poze pe care nu le știa. În fața unei colibe de stuf. Pe o lotcă răsturnată, în spate se vedea un lac ori chiar Dunărea. Trei inși vîrîți pînă la brîu într-o baltă, ținîndu-și puștile deasupra capului, să nu se ude. La o petrecere, cu sticle înfundate cu ciocălău și farfurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
semne rău prevestitoare Dacă în loc să mergi înainte, către necunoscutul vieții, te întorci la copilărie, la cele cunoscute, înseamnă că nu mai ai prea mult timp. Îi venea în minte cîte o frîntură de amintire mai adevărată decît ziua care trecuse, stuful, mirosul bălții în care se pierdea cîte o săptămînă, de intrau în boală toate rubedeniile căutîndu-l și renunțînd să-l mai caute, auzea deslușit grohăitul porcilor sălbăticiți, însemnați cu fierul roșu, să nu se încurce stăpînii la numărătoare, îl auzea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]