298 matches
-
cascadelor care erau din ce în ce mai înalte și mai furioase. Se furișă cu băgare de seamă pe lângă pereții abrupți ai muntelui, ca să nu alunece în râul din ce în ce mai vijelios. Deodată cheiurile se deschiseră într-un luminiș de unde răzbătea un zgomot infernal și rămase stupefiat de spectacolul desfășurat în fața ochilor. Un șuvoi imens de apă se revărsa de undeva, de sus, de pe munte, și plutea zgomotos în gol, apoi lovindu-se de stânci se prăvălea înspumat într-un mic lac. Înaintă fermecat de această imagine
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
să se laude așa cu ce bea și cât și ce mai.. Oricum, dacă și-a schimbat infatuarea, daca nu mai zice nimic după ce inițial își dădea atâtea aere..nu mă îndoiesc de modul cum e, dacă mai era și stupefiat că dacă îl cunosc cumva, hmm... auzi la el! “mă cunoaste-ti, cum de îmi vorbiți așa?” În loc să mă contraargumenteze, pentru că eu i-am zis din start c-o iubesc, iar el să meargă la alea ale lui și s-
FILE DE JURNAL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385274_a_386603]
-
ăsta? Păi la mine se vine cu cravată cu picățele! Cu pi-că-țe-le, pricepi?... Aici Mircea Tandu s-a oprit și a dat cu obidă pe gât o dușcă din berea care începea să i se încălzească. Și? am întrebat eu stupefiat de cele auzite. Și... Cu picățele m-am dus. Asta a fost totul. Am învățat și eu cum e în capitalism. În cel autohton măcar. Tăcerea s-a așternut iarăși, de se auzeau bine vocile unor oameni care îndepărtau crengile
CRAVATA CU PICĂŢELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383137_a_384466]
-
fi bănuit că împărtășesc părerea exprimată cu atâta lipsă de tact. Și, lucru de mirare, văzuți prin ochelarii groși, ochii profesorului păreau să înoate în lacrimi! Mi-am dus o mână la o obraz, sugerându-i că aș fi rămas stupefiat de necuviința căreia-i fusesem martor. Stătuserăm câteva clipe privindu-ne unul pe celălalt, până când tăcerea aproape lugubră fusese ruptă de vocea ostentativ cavernoasă a lui Adrian Dinu Rachieru, care din fundul sălii a rostit, corectând pronunția antevorbitorului: - Márquez! Nu
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]
-
cu capul Îndreptat spre naos, ca și când ar fi scrutat În tenebre, așteptând sosirea cuiva. Era ceva nefiresc În nemișcarea lui. Parcă un lințoliu Îi acoperea trăsăturile, făcându-le nediferențiate. Bărbatul stătea În picioare, cu mâinile Împreunate la spate. Dante era stupefiat. Pe chipurile zbirilor care se Înghesuiau Împrejur Își citea propria incredulitate. Bărbatul părea să fie, În același timp, victima și martorul mut al crimei. Bargello se trase și mai aproape. Parcă Își căuta ocrotirea, asemenea unui câine Îngrozit de tunet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
asasinarea doctorului Wagner. El era acela care dormea cu capul pe birou. Cel puțin așa crezusem eu. Ora morții coincidea cu perioada În care Îmi părăsisem camera, iar eu am recunoscut că pătrunsesem În Încăperea cu numărul 3. Am rămas stupefiat de legătura bolnavă pe care au putut-o face Între cele două fapte ale mele și crimă, dar pe ei asta nu i-a impresionat câtuși de puțin: erau convinși că joc teatru. Mi-au pus o sumedenie de Întrebări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
viață la un celebru liceu din București, pereți întregi de cărți, dă meditații și, din banii luați, cumpără cărți, doar cărți. — Și ce dacă, el nu moare?, trântește Căpșuna, dorind să aibă umor. Toți tac însă, chiar și Loredana e stupefiată, ea n-ar fi făcut o asemenea gafă, îl știe bine și pe Maestru, și pe Regizor, nu vrea să-și schimbe vreunul impresia despre ea, mamăăă, ce tâmpită!!!, își zice femeia cu ochii de aur. Dar Laszlo continuă, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
mi-a zis cu tandrețe parșivă: (scena în dreapta, în lumină separată) Nu poți rămâne mai mult, ne vedem luni din nou, ce mai e de vineri până luni?, doar weekendul. (Își ia mâinile de pe coapsele ei, râde parșiv, ea e stupefiată, el se joacă...) Râzi de mine?, faci mișto?, ai regizat scena, așa îți pregătești tu gagicile? Și-a pierdut orice mască.) Nuuu, păi, ce, îndrăznesc? (Râde... învingător, ea râde strepezit.) Doamne, ce-am căutat? Calea cea mai simplă în a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
nopți la Paris, camere de aproape două sute de dolari pe noapte, de trei stele. Șeful meu mi-a propus să-mi dea câteva zile de concediu plătit, dar am refuzat și mi-am dat demisia. Colegii mei de serviciu erau stupefiați. Nu mi-a trecut prin cap să economisesc banii primiți de la Keiko Kataoka, nici nu-mi făceam iluzii prea mari cu privire la răsplata despre care-mi vorbise. Trăsesem singur concluzia că răsplata de care-mi vorbise avea o conotație sexuală. Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
René Char, gândirea extrem de bogată și barocă a unui Gilles Deleuze și cunoștințele științifice ale unui Einstein reunite în aceeași lucrare! Să ne imaginăm teoria relativității povestită de pana unui filosof înmuiată în geniul unui poet... Performanța nu încetează să stupefieze. Pentru că Lucrețiu procedează asemeni unui om de știință și recurge la o metodă experimentală demnă de acest nume. Ansamblul poemului în versuri solicită cunoașterea directă prin experiență, iar apoi folosirea dreptei rațiuni pentru a extrage raporturile logice, pentru a imagina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
care - asemenea legii ce guvernează fenomenele fizice - devenim stăpâni pe realitate, pe lumea posibilităților de exprimare. * Asupra metodei rimbaldiene, Claudel stăruie îndelung. El vorbește despre o anestezie - prin mișcare - a îndatoririlor permanente ale personalității, despre punerea în contact a eului - stupefiat în felul acesta - cu îngerii. Ne este destul de greu să ne raliem acestei explicații care miroase-a strană. Dimpotrivă, făcând din Rimbaud un precursor, suprarealiștii refuză bucăților lui reprezentative orice idee de metodă. Sau, mai de-grabă, le atribuie un
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
dacă ea s-ar fi oprit brusc ori s-ar fi întors din drum. Curiozitatea lui atinse cele mai înalte cote, observând-o cât de degajat merge pe străduța plină cu birouri notariale și, mai ales, de avocatură. A rămas stupefiat când femeia s-a oprit la ușa biroului în care lucra el și a intrat de parcă ajunsese la ea acasă. Mișu nu știa ce să facă. După câțiva pași șovăitori s-a oprit și el în fața unei vitrine în interiorul căreia
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
dimineața aceasta aveți în mijlocul vostru un sfânt”. Lumea a amuțit pentru câteva secunde și toți cei care erau în biserică au căzut în genunchi. În mijlocul lor se afla poetul Aron Cotruș, deja la o vârstă venerabilă și care a rămas stupefiat de atitudinea lui Nichita Tomescu. Avusese plăcerea să-l cunoască pe onorabilul domn Cotruș pe vremea când făcea liceul la Brașov. Toți românii din Montreal îl cunoșteau pe Tomescu, așa că nu au fost prea surprinși de gestul său. Știau că
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
umană sau și intelectuală? Goliciunea trupească știm că are o semnificație specială în Biblie ... iar despre haine se spune că redau demnitatea omului, că acoperă goliciunea trupului pentru a detensiona mintea care privește prin ochi ... Lumea din sală a fost stupefiată, s-au auzit râsete stridente, fiindcă nimeni, probabil, nu se aștepta la o astfel de apariție. Erau în sală și câțiva copii, în fața cărora dansatori și dansatoare au executat dansurile. Cu ce impresie au plecat acești copii care poate au
2011 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367075_a_368404]
-
Nu voia că ceva sau cineva să-l smulgă din brațele gândurilor obosite și să-l readucă la realitate. Urcă pe trotuar în ultima clipă și i se păru deodată că în fața lui sclipea ceva. Ridică ochii și se uită stupefiat la vitrina imaculată dincolo de care, pe un panou mare de circa trei metri, se înfățișa o fotografie veche, alb-negru, cu două chipuri extreme de cunoscute. Inima începu să-i bată cu putere, reînviind brusc din starea letargică în care se
FOTOGRAFIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363659_a_364988]
-
demult. Nu mai simt, Dannot. Într-o zi m-am tăiat involuntar cu cuțitul de bucătărie, atât de adânc încât de-abia mi-am oprit sângele. Am stat minute bune și, surpriză!, n-am simțit nimic. Știi ce m-a stupefiat? Ai un privilegiu unic, de care am vrut întotdeauna să mă bucur. Poți sta de vorbă cu Dumnezeu în fiecare clipă, i te poți confesa ca unui părinte bun, îl poți respira în fiecare dimineață altfel atroce, însângerată, a unei
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
care vorbești... a murit alaltăieri. L-a călcat o mașină. De fapt... cred că cel mai bine ar fi să nu mai vorbim deloc de el”. ”Cum? Cum l-a călcat o mașină? De ce să nu vorbim despre el?”. Eram stupefiat. Deja mă luase cu amețeală. Nu pot să-ți spun... E ceva foarte încurcat”. ”Și de când mă știi pe mine că nu pot asculta povești încurcate?”. L-am văzut că ezită. ”Eu... eu...”, se bâlbâia. ”Adună-te”. Dacă îți povestesc
LIBERTATE DE VÂNZARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350200_a_351529]
-
Neagu, intrat și el, pe nedrept, în nenorocitul con de umbră al deșertului cultural postdecembrist, ca, de altfel, mai toate valorile noastre. Pornind de aici, deși nu am crezut că, în această Românie, a mai rămas ceva capabil să mă stupefieze, îmi permit să constat că, dată fiind toată tevatura cu penibila frunză a doamnei Udrea, nu de branduri de țară ducem lipsă, ci de responsabilitate și de ... creiere de brand”. Articolul care dă subtitul volumului, „România, mon amour...” are ca
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
un zâmbet superior. - Agent Brumă, ascult răspunsul! - Am înțeles, domnule căpitan! ... Situația operativă? Este foarte simplu. Ea exprimă o situație existentă și prezența unei echipe operative. În liniștea existentă deja, nu se mai auzea nici respirația oamenilor. Căpitanul îl privi stupefiat pe agent. Intenționă să ceară date suplimentare, care să explice răspunsul, dar privirea i se lipi de acel zâmbet superior și renunță. Putea jura că zâmbetul se transformase odată cu formularea răspunsului: agentul Brumă îl privea batjocoritor! Căpitanul se ridică încet
D ALE POLIŢIEI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349171_a_350500]
-
claritatea lor, scrise pe-nțelesul tuturor, dar în adâncul limpezimilor, înțelesurile sunt prea multe și de neînțeles pentru cei care nu s-au străduit să iasă din întunericul acestei lumi. Aceștia nu le vor vedea, vor fi contrariați și chiar stupefiați de versurile poetului. Întrebările și mirările poetului din poeme sunt încrustate în lacrimi de chihlimbar care „își caută ochii de plâns”, așa cum exclamă în poezia cu acest titlu: „unde ești aproapele meu?/vino să mă vezi cât de mult te
DINCOLO DE POEZIE (NOTE DE CITITOR) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349378_a_350707]
-
unei întrevederi cu Gigi Becali la hotelul „Marriott”, unde m-am dus, nu contează din ce cauză (să-i vând un fotbalist sau să cumpăr un fotbalist - ceva de genul acesta...). După ce am intrat acolo am rămas în primul rând stupefiat de mărimea statuii lui Mihai Viteazul care era pe biroul lui Gigi Becali, o statuie atât de mare încât ar fi putut fi plasată și într-un parc. Am vorbit cu el, și Gigi Becali a început prin a se
CARTEA CU PRIETENI (L)- ALEX STEFANESCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365702_a_367031]
-
începu să-și frece mâinile, fâstâcit total. Mi-o cereți mie? Este mâna ei, nu a mea... ea ce zice? Ați întrebat-o? Iuliana se prăpădea de râs și nu știa cum să-și ascundă fața, doamna Eleonora o privea stupefiată pe doamna Luiza, neștiind ce să creadă, iar Iustin ridicase brațele ca într-o rugă rostită în gând. Eugen se stăpâni cu greu, dar își păstră calmul, fără să înțeleagă gluma. Doamna Dobrescu, fiți sigură, vă rog, că am întrebat
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
dădu pe gât dintr-un foc după care se zgribuli toată. „Gata! Te suport cum ești. Căpitan sau simplu prieten. Parcă așa se zice la oraș când o fată se înhăitează cu un băiețel. Hai la treabă!” Ionel a rămas stupefiat cu păhărelul plin în mână. Până să ia o hotărâre a dat păhărelul pe gât, să-i vină puterile. Apoi a început să se ocupe de fetiță cu atitudinea de mare cuceritor. Observă totuși că fata se apăra involuntar fără
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
câștigătoare! Da. Dar nu e prea târziu?! se pomeni gândind cu voce tare Mira. Noroc avu că Marieta n-o auzi, turuindu-și povestea despre Costin. Aproape că nu se mai putea concentra la cele ce auzea. Se afla aproape stupefiată de o frază rostită cu atât năduf de Marieta ... și, de-ar fi aici, ce-ar zice firoscosul (adică Artemie)? I-ar da voie să aibă grijă de mine ori ar fi în altă barcă?! Până una-alta, el nu
CAPITOLUL 16 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370097_a_371426]
-
prin curaj supranumit de -" Malus dacus , Cu”acel sevraj al pasei uimit și căzut la dracus..! Cea mai puternică pașă a sultanului era umilită, Marea lui oaste a semilunei când a fost zdrobită, În avânt de Vodă, spahii și ieniceri stupefiindu-se, Doar vechii Ionei murdari în”sati.. convertindu-se! Luat în râs și denumit de transilvănenii confrați, ”Mălai Vodă, dar preamărit de creștinii balcaiunați, Cunoscătorii păcii realizate de - ”Steaua Răsăriteană” , N-au mai văzut un alt 'liant de izbăvire pământeană
ODĂ PRIMULUI UNIFICATOR! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370265_a_371594]