120 matches
-
-i murează, hribi pe care-i taie și-i usucă, fac cidru, și mai muncesc o toană la draniță și fasonarea lemnului de brad. Unii întocmesc butoiașe îndemânoase pentru oțetul de mere și fructe și vinișorul de mere, alții lucrează stupi pentru primăvara ce va veni. Femeile țes sumani și poclăzi, umblă în șezători. E în munte o activitate mai mare și mai concentrată în lucrări de gospodărie, împrejmuiri, porți, hambare, fânării. București. 9 Noembrie 1956. La profesorul de filologie de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am eșit în ogradă și bunica a tras poarta care era înaltă. Și a început a-l batjocori pe tata: "Ho mustăciosule, nebunule" asta printre poartă, dar tata a îngânat pe bunica zicând: "nioh, nioh, nioh" și bunica l-a stupit printre poartă. Și tata a zis: "las că vin pe din jos de casă și tot amu te prind". Și bunica a fugit acasă la dânsa. Și el după bunica. Și-a eșit bunicu cu pușca în mână la colțul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
bună, era din neamul Macsinenilor dinspre Moldova. Gheorghe a Popei a lui Popa Vasile Șarpe era om foarte răutăcios. El punea oamenii care suduiau de cele sfinte cu picioru în butuc dinaintea bisericii și câți eșeau din biserică să-i stupească. Soția lui, Zoița, bunica tati, a fi mâncat vr-un milion de pumni de la el, că era foarte răutăcios și foarte nătâng. Dar când a ajuns la 80 de ani, el a murit. Și a mai trăit Zoița fără pumni încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
am stat 2 luni. Și la 1 Ianuar 1908, am fost mutat la Bogata satul meu prea drag unde îs și azi. În viața mea, mi-au fost dragi pomii roditori chiar din școala normală. Mi-au fost dragi și stupii tot din școala normală, unde am văzut întâi stupi sistematici, și am avut și un apicultor francez, de mare valoare și pe care îl chema Le Corme, și noi ca români pâclișiți îi ziceam Domnu Curmei. Ne-a fost și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și am găsit 1200 semințe și am zis că-s 1000. La începutul anului 1908, m-am dus cu bădica Dumitru la Găinești, la fabrica lui Gustav Aicler și am adus o căruță mare de scânduri de brad ca să fac stupi. Cine era bădica Dumitru? Era fratele mamei mele. Un țăran și frumos și omănos și foarte deștept și înțelept. Și tare mult m-a mai ajutat cât a trăit. A avut o nevastă foarte frumoasă o chema Anica dar s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
învățat dăscălia a cântat la Școala de cântări bisericești a strălucitului profesor Neculai Barcan din Piatra Neamț, unde se ducea și tata meu când făcea armată, în timpul liber. Am împrumutat bani, dar mi-am cumpărat tejghea și gealăe 34 ca să fac stupi. Și în timpul liber și mai ales iarna când îs nopțile mari, lucram. Și în vara lui 1908 prin luna August 22, m-am dus cu tata la Boboești din com. Pipirig jud. Neamț. Și am dormit la învățătorul Costachi A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
povestea, cu năduf, toate năzdrăvăniile copiilor. Ca o confirmare a celor relatate, chiar în timpul acestor discuții, copiii scoteau "matele" și le "muștruluiau" "de la mergea colbul", încât "nu puteau scăpa bietele mâțe din mâinile noastre, până ce nu ne zgâriau și ne stupeau ca pe noi". Importantă aici nu este întâmplarea în sine, ci caracterul ei arhetipal, care caracterizează cel mai mic "cerc" al tabloului etnografic: viața familiei tărănești. Următorul"cerc" îl constituie datinile din viața satului: clăcile ăla care torceau și băieții
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
familii, cu 530 suflete; o biserică deservită de un preot și un dascăl, o școală întreținută de comună, înființată în anul 1887 și frecventată de 20 elevi. Locuitorii posedau: 22 pluguri, 35 care cu boi, 5 căruțe cu cai, 200 stupi 267 vite mari, 128 oi, 13 capre, 22 cai și 27 râmâtori. În 1878 biserica de la Dumbrăveni, comuna Pungești, cu hramul „Nașterea Sf. Ion Botezătorul, din lemn durată în stare bună la anul 1814 de către ieroshimonahul Ghenadie, monahii Varlam și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pădurii, fostă proprietate a familiei), insula cea verde din citata Copii eram noi amândoi. Astfel, în Cezara, nota de mister este prelungită în zonele nocturne și de vis, apăsând pe clape din irealitatea imediată. Indiferent dacă Eminoviceștii aveau sau nu stupi de albine pe insula din mijlocul lacului, geografia imaginarului este radical alta: ea vizează ideea de Centru, de aici, concentricitatea: Toată această insulă-n insulă este o florărie sădită de mine anume pentru albine 180. Orice urmă a realului iubita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dar se vede că și din aceștia s-au mai stricat. Și marți am venit la Suceava unde am fost chemat, ca să nu se supere, cei mari. Și miercuri am plecat acasă când m-am Întâlnit cu Dl. Lateș. Am stupi și merg rău și-i hrănesc și mă Împung și Într-un feli Îs cam năcăjât. Eu voi face tot ce ziceți Dv., pe Încetul, ca treaba să iasă bună. Mă roade supărarea cu pierderea scumpei și dragei mele soții
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și galbenă; prea dulce; entuziasm; este; fagure; femei; femeie; flori; fluid; găsit; glucide; grețoasă; hărnicie; honey; iei!; liniște; lubrifiant; lună; maestru; mic dejun; mîncare; mucenici; muncă; natural; nectar; nevoie; om; pere; plăcut; prenume; roi de albine; de salcîm; sănătoasă; sărăcie; stupi; unde; unt; verde; vindecare; viril; vîscos (1); 779/83/27/56/0 miez: nucă(216); mijloc(113); pîine(92); centru(30); de nucă(27); noapte(16); dulce(15); moale(15); nucleu(15); interior(12); bun (11); coajă(11); sîmbure(11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aparentă poetică blagiană a somnului, a ființei latente, capătă neașteptate conotații politice, de pildă în Hibernare: Nu-i asculta pe frații mei, ei dorm,/ Ei nu înțeleg cuvintele care le strigă,/ În timp ce urlă ca niște fiare aprobatoare/ Sufletul lor visează stupi de albine/ Și înot în semințe.// Nu îi urî pe frații mei, ei dorm/ Și-n somn se înmulțesc și cresc copii/ Care-și închipuie că viața e somn și, nerăbdători,/ Abia așteaptă să se trezească/ În moarte". Somnul blagian
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
bolnavă": "Nu pot să-ți scriu mai mult, căci sunt într-o stare de tot slabă și tusea mă topește." Zbuciumul Harietei, pendularea ei între speranță și deznădejde îi agravează boala, așa încât ea mărturisește: "Stau între perine,și azi am stupit puțin sânge." Naiva Harietă credea că boala ei gravă îl speriase rău pe Eminescu, determinându-l "să fie econom și să mă îngrijească ca o mamă." Și că fratele ei, cu sănătatea refăcută, va rămânea alături de ea. "Mihai de va
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
demn de vestul sălbatic, apicultură a avut parte de liniște multă vreme, prosperând. Apare prima stupina cu stupi sistematici, stupul Atanasie Albina apărând chiarîn stupina cu pricina a moșului,înlocuind secularele coșnțte de curpen unse cu lut și bălegar, acesti stupi menținându-se până în anii 1995 ;mai apar și stupii ungurești(verticali)în familia Lazăr Valeriu sub formă de stupiăa inchisă.În jurul anilor 1937 Murgu Ion Țepeneu înființează prima fermă apicola profesionistă în localitate. Tradiția este continuată și întărită din perioada
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
mic pilda bunicului și a unchiului în ale zidăriei. Era priceput în ale dulgheritului și în cioplitul marmurei; știa să dea o mînă de ajutor la înrămarea icoanelor, și mai avea și darul înnăscut de a împodobi ușor și repede stupii cu picturile sale, sau de a înhăța roiul de albine. Pe arșiță, în vremea postului de vară, avea de mers douăzeci de kilometri pînă la rîu după pește, tocmai în Herțegovina, îl trimiteau pe Leandru care numai el izbutea să
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
zile de la data dobândirii, acesta are obligația de a depune o declarație la primăria de care aparține, în vederea stabilirii impozitului pe clădiri. ( D. B.) ÎNTREABĂ: Domnul NICOLAE CRAIA, Caransebeș, județul Caraș-Severin. Fiind apicultor, am și un autovehicul amenajat cu care transport stupii cu albine în anumite locuri, în funcție de perioada de înflorire a salcâmilor, a culturilor de rapiță și floarea-soarelui etc. În deplasări, trebuie să circul și pe unele sectoare ale drumurilor naționale. În acest caz, trebuie să achit taxă de drum? În calitate de
Agenda2006-20-06-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/284947_a_286276]
-
a binelea, dar nici fecioară nu mai era, că-n ființa ei se ascunde ceva ce puține femei pe lumea asta știu să păstreze: duhul lui Dumnezeu, sau coada năpârlită a Satanei. Piei, drace! și-a spus, încă de-atunci, stupindu-și în sân, și-a făcut o cruce mare de busuioc s-o pună sub perna băiatului. Crucea s-a vestejit din prima noapte, dovadă că bănuielile ei erau întemeiate. Numai o minune și îndurarea Maicii Domnului, la rugăciunile ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pe de alta. De la un timp lucrul au început a se cam turbura. Fie că prea mulți și-or fi zis "omul face banii și banii pe om", fie că unii prinsese cheag la inimă, alții nu; că unii sunt stupi neretezați, alții nu prea au de moară; destul că dihonia și pizma reciprocă dintre cei mici pare a fi înrîurit asupra celor mari, încît azi foasta majoritate, atât de strânsă prin apetituri, seamănă a se despărți în trei, ca râul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Consiliu pentru a prezenta înregistrările realizate de primii descoperitori ai planetei și apoi de Rimio de Vassur. Edificiile uriașe, numărul imens și extraordinara îndemînare a lucrătorilor zeți, cifrele demografice trucate cu grijă pe baza unei "dinamici a apariției de noi stupi", dar în special încrederea nețărmurită care părea să îl anime pe împărat îi convinseră repede pe membrii Consiliului de Coroană. Când Bella încheie prezentarea proiecției economice a primelor rezultate ale unei asemenea schimbări, reprezentanții familiilor ducale erau deja convinși, deși
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a patra zi, la amiază, găsim ușa încuiată, sunăm, batem, iar sunăm și iar batem, nimeni nu ne deschide, însă cineva era în dosul ușii și noi, înfuriați de lipsa de omenie a celor de după ușă, tragem o înjurătură apăsată, stupim și plecăm. Mai spre seară, vine un om, întreabă de noi și ne spune că D. profesor Băncilă ne poftește la el. Nu știam că meșterul era la Agapia, vestea ne bucură, închipuindu-ne că vom fi opriți și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
mai intrau aceste vorbe după cele ce le primisem înainte. Timpul trecea cu dureri și rare bucurii, cu așteptări ale unui deznodământ dramatic. În 1917, pe străzile Iașului au început să circule tot mai mulți din soldații Țarului. Mâncau semințe, stupeau și erau liberi. Hrana se găsea din ce în ce mai greu și mai scumpă. Luam masa la restaurantul Binder, cel mai bun din Iași, unde se pregăteau zilnic trei, patru feluri de fasole și așa mergea toată săptămâna, ca următoarea să se înceapă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
a așezat în țarină un holtei mărunt, spânatic, durându-și casă pe măsura lui. într-un car tras de boi pòrumbi fură aduse de la o casă risipită din sat amânarele, căpriorii, costoroabele și haizașul vechi. Fratele cel mare al holteiului stupi în palmă, înșfăcă o bărdoaie lată și porunci să i se dea la mână. Zidi în cele patru colțuri, din lespezi late, picioare de piatră pe care le legă cu lut. Pe ele fură așezați urșii, patru grinzi groase de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
foia ca o căciulă de pureci. „învață-mă și pe mine, om bun”, s-a rugat Iordache de gazdă. Strângând din umere, gazda i-a zis: „Apăi nu mai ști și dumneata, omule, că destul păcat am eu”. Iordache Cărăușu stupi între picioare. De după lada de făină un omuleț negru zise atuncea tare : - Solomonarii au fiecare feliușagul lor, unii leagă ploile și abat grindina la loc pustiu, pe prund ori pe imaș. Răzbunicul meu știa să facă pozna asta. Alții au
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
a scurs de zile. în vremea asta, tras de paraclisier, se auzi clopotul la biserică. Babele se opriră din sporovăit și, înfiorate, își făcură cruce. - Dumnezeu să-l ierte - Dumnezeu să-l ierte ! răspunseră toate în cor și, pe ascuns, stupiră într-o parte. Ca și cum ar fi avut învoire de la un lucru oprit, dintr-o dată, toate babele începură a-l vorbi de bine. Haitele de nurori i-au mâncat bătrânețele. - Ar mai fi putut trăi, hăt bine, de-ar fi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
socotind că ni s-au apropiat și nouă țenchiul vieții noastre, făcut-am această încredințată și adevărată diată”. Mai departe, el spune că „din ostenelele noastre, din tinereță ni-am câștigat câteva bucate din stupișori și dintr-alte fărâme, care stupi avem osăbit de stupii Mitropolii, 300 de stupi”. Și apoi „dintr-alte fărâme” lasă „svintii Mitropolii” niște vaci, boi și iepe, precum și „6 pogoane de vie ce sânt în ținutul Tutovii în gura Berheciului... Așijdere,... 3 pogoane de vie de la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]