120 matches
-
mai intrau aceste vorbe după cele ce le primisem înainte. Timpul trecea cu dureri și rare bucurii, cu așteptări ale unui deznodământ dramatic. În 1917, pe străzile Iașului au început să circule tot mai mulți din soldații Țarului. Mâncau semințe, stupeau și erau liberi. Hrana se găsea din ce în ce mai greu și mai scumpă. Luam masa la restaurantul Binder, cel mai bun din Iași, unde se pregăteau zilnic trei, patru feluri de fasole și așa mergea toată săptămâna, ca următoarea să se înceapă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
mă lăudam: Știți unde mergem noi? În Torontal! Apoi a început calvarul împachetării. Familia mea deși nu era bogată deținea totuși niște bunuri agonisite într o viață. Aveam 2 ha. de vie, un loc de casă mare în care aveam stupi de albine, mobilă scumpă, pian. Toate acestea au fost abandonate. O vecină bătrână a promis să aibe grijă de lucrurile rămase până la o eventuală întoarcere. Nu ne-am mai întors niciodată acolo! La gară ne-am instalat pe peron cu
UN EPISOD DIN REFUGIUL MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Anatol Muşceleanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1693]
-
dar se vede că și din aceștia s-au mai stricat. Și marți am venit la Suceava unde am fost chemat, ca să nu se supere, cei mari. Și miercuri am plecat acasă când m-am Întâlnit cu Dl. Lateș. Am stupi și merg rău și-i hrănesc și mă Împung și Într-un feli Îs cam năcăjât. Eu voi face tot ce ziceți Dv., pe Încetul, ca treaba să iasă bună. Mă roade supărarea cu pierderea scumpei și dragei mele soții
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
-i murează, hribi pe care-i taie și-i usucă, fac cidru, și mai muncesc o toană la draniță și fasonarea lemnului de brad. Unii întocmesc butoiașe îndemânoase pentru oțetul de mere și fructe și vinișorul de mere, alții lucrează stupi pentru primăvara ce va veni. Femeile țes sumani și poclăzi, umblă în șezători. E în munte o activitate mai mare și mai concentrată în lucrări de gospodărie, împrejmuiri, porți, hambare, fânării. București. 9 Noembrie 1956. La profesorul de filologie de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am eșit în ogradă și bunica a tras poarta care era înaltă. Și a început a-l batjocori pe tata: "Ho mustăciosule, nebunule" asta printre poartă, dar tata a îngânat pe bunica zicând: "nioh, nioh, nioh" și bunica l-a stupit printre poartă. Și tata a zis: "las că vin pe din jos de casă și tot amu te prind". Și bunica a fugit acasă la dânsa. Și el după bunica. Și-a eșit bunicu cu pușca în mână la colțul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
bună, era din neamul Macsinenilor dinspre Moldova. Gheorghe a Popei a lui Popa Vasile Șarpe era om foarte răutăcios. El punea oamenii care suduiau de cele sfinte cu picioru în butuc dinaintea bisericii și câți eșeau din biserică să-i stupească. Soția lui, Zoița, bunica tati, a fi mâncat vr-un milion de pumni de la el, că era foarte răutăcios și foarte nătâng. Dar când a ajuns la 80 de ani, el a murit. Și a mai trăit Zoița fără pumni încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
am stat 2 luni. Și la 1 Ianuar 1908, am fost mutat la Bogata satul meu prea drag unde îs și azi. În viața mea, mi-au fost dragi pomii roditori chiar din școala normală. Mi-au fost dragi și stupii tot din școala normală, unde am văzut întâi stupi sistematici, și am avut și un apicultor francez, de mare valoare și pe care îl chema Le Corme, și noi ca români pâclișiți îi ziceam Domnu Curmei. Ne-a fost și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și am găsit 1200 semințe și am zis că-s 1000. La începutul anului 1908, m-am dus cu bădica Dumitru la Găinești, la fabrica lui Gustav Aicler și am adus o căruță mare de scânduri de brad ca să fac stupi. Cine era bădica Dumitru? Era fratele mamei mele. Un țăran și frumos și omănos și foarte deștept și înțelept. Și tare mult m-a mai ajutat cât a trăit. A avut o nevastă foarte frumoasă o chema Anica dar s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
învățat dăscălia a cântat la Școala de cântări bisericești a strălucitului profesor Neculai Barcan din Piatra Neamț, unde se ducea și tata meu când făcea armată, în timpul liber. Am împrumutat bani, dar mi-am cumpărat tejghea și gealăe 34 ca să fac stupi. Și în timpul liber și mai ales iarna când îs nopțile mari, lucram. Și în vara lui 1908 prin luna August 22, m-am dus cu tata la Boboești din com. Pipirig jud. Neamț. Și am dormit la învățătorul Costachi A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
zile. Tanti Fifi asta creștea vreo două’ș’cinci de câini. Le dădea smântână și brânză de vaci. Îi trata extraordinar. Avea ea o dragoste greu de definit pentru animale. Porcului îi dădea propolis. Un cumnat al ei, care avea stupi, îi adusese drăcia asta, ce se procura destul de greu și nu s-ar spune că era chiar ieftină, iar ea, în loc să i-l dea lu’ bărba-su’, care era cu un picior în groapă, hrănea porcul, și dobitocul nici măcar nu știa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
id="(639, p. 41)"/>. În colinde, tortúrile la care „câinii de jidovi” Îl supun pe Isus sunt, În linii mari, similare celor descrise de evanghelii : „Îl chinuiau cânii,/ Căpcânii/ De jidovi./ Cu spini l-au bătut,/ Fața sfântă i-au stupit,/ Trestii sub unghii i-au vârât,/ Pe cruce l-au răstignit,/ Cuie-n palme i-au bătut,/ Cuie-n palme și-n tălpi./ Fiul [tău, Maria] ți-a murit/ Și-n Rai stă de-a dreapta Domnului” <endnote id="(491, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
podul palmei. Maria este fâstâcită o clipă, apoi, cu fină ironie, răspunde printr-o adâncă plecăciune: Gloriosul meu Domn! Țamblac se frânge de mijloc, apoi cu salutul roman: "Ecce homo! Fortissimus athleta Christi! Morituri te salutant! Ave!" Ștefan râde și stupește în vânt, de deochi: Vade retro Satana! Maria aplaudă: "Miracoloso Stephano! Voywodae Miracoloso!" Ștefan, hâtru, își pipăie mușchii brațului încordat minunându-se: De când cu "Podul" ista, am ajuns circ: "Atlet de renume mondial!" Un "circ" ce va rămâne în istorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
râde încetișor, freacă în palme un smoc de busuioc, își cufundă obrajii și-i respiră adânc aroma de sfântă buruiană. Chiar m-ai vrăjit. Trebuie să mă descânt singur, altfel e cu primejdie mare, spune pe un ton serios și stupește de trei ori în vânt să nu-i fie de deochi. "Frunzuliță sălcioară, Tu Voichiță Mărioară, Ochii tăi mă bagă-n boală, Sprâncenele mă omoară... Bat-o Doamne și-o mai bate, Că m-a băgat în păcate, Bat-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
își recapătă Sora autoritatea, agitând amenințătoare nuiaua. Le arăt eu!... Pleacă. Boierii râd. Ștefan își desface brațele: Priviți-mă bine! O să puteți depune mărturie, precum că, odată, "l-ați văzut la pământ pe Marele Ștefan Vodă!"... Nu cobi, Măria ta! stupește de deochi Luca Arbure. Să recunoaștem că nici o putere din lume n-ar fi putut ține piept unei asemenea hoarde. Sunt florile pământului, spune el cu căldură. Ei sunt viitorul Moldovei! Prin ei, suntem și noi nemuritori... Intră Alexandru. E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și încă din cei împielițați! În câteva zile, am dat jos pe puțin zece ocale. Curg nădragii pe mine. "Tu ești boier Cupcici?!" a izbucnit în lacrimi muierea ce nu mă mai recunoștea. M-o batjocorit Vodă, bombăne înciudat și stupește o flegmă între morminte, grijuliu să nu-și afle vreo pricină cu mortul. M-o bătut șeaua de s-o luat pielița curului numai bășici-bășici, carne vie! Pe brânci, când mă oblojește muierea cu lapte bătut și miere, urlu cale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
l-am blăstămat! Am dat acatiste pe la biserici: "Să-l trăznească Dumnezău pe ăla de-l știu eu!"... I-am pus și lumânări întoarse, hohotește el jucându-și pântecele revărsat peste brăcinar și hârâind din adânc o flegmă groasă o stupește între morminte, grijuliu să nu-și găsească pricină cu strigoiul mortului. Alexa îl consolează: Răbdărică, boier Cupcici, răbdărică... Până ți se tămăduiește pielița curului, o să ți se plinească și blăstămu', spune el și cu latul palmei își taie în scurt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dar se vede că și din aceștia s-au mai stricat. și marți am venit la Suceava unde am fost chemat, ca să nu se supere, cei mari. și miercuri am plecat acasă când m-am Întâlnit cu Dl. Lateș. Am stupi și merg rău și-i hrănesc și mă Împung și Într-un feli Îs cam năcăjât. Eu voi face tot ce ziceți Dv., pe Încetul, ca treaba să iasă bună. Mă roade supărarea cu pierderea scumpei și dragei mele soții
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Corbu s-a trezit în fața instinctelor sale și, auzind cum miorlăie o pisică, a rupt-o la fugă, după ea. Pisica vulgaris sau pisica spitalicensis neștiind ce grad de colonel de Securitate are tovarășul Corbu, s-a înfoiat, l-a stupit (vezi celebrul blestem arghezian stupi-l-ar mâțele) și l-a și zgâriat. Tovarășul Corbu s-a întors rănit la tovarășul său de arme, adică la primul bolnav al țării, cu firișoare roșii pe fond negru, privindu-l tovărășește în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
acestor funcționari: „pentru poslușnicii și slobozenii Sfintei Episcopii... să căutați să le dați pace, să nu-i învăluiți pentru vamă", iar când vor „aduce pește sau sare, voi să le luați vama"... Strângătorii desetinelor (zăciuiala) de pâne, de vin și stupi cădea în sarcina funcționarilor cunoscuți sub denumirea de desetnicii. În anul 1658, Georgie Ghica, scutind de dări pe doi preoți și un diacon ai Episcopiei, ordonă debilarilor și „desetnicilor de stupi și desetnicilor de vin" să-i lase „în nesupărare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lor să nu dea nimic; nici femeile sărace, fără bărbați și feciori, nu vor da nimică; dejma de vin să o dea cu vadra ce vor vinde la neguțători - și Episcopia să o ducă unde va vrea iar nu târgoveții. Stupii să-i numere la vreme și de nu vor fi într-o prisacă 50, va lua Episcopia câte o para de stup, iar de vor fi 50, să ia un stup de sămânță și în acea toamnă să-l ridice
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bolnavă": "Nu pot să-ți scriu mai mult, căci sunt într-o stare de tot slabă și tusea mă topește." Zbuciumul Harietei, pendularea ei între speranță și deznădejde îi agravează boala, așa încât ea mărturisește: "Stau între perine,și azi am stupit puțin sânge." Naiva Harietă credea că boala ei gravă îl speriase rău pe Eminescu, determinându-l "să fie econom și să mă îngrijească ca o mamă." Și că fratele ei, cu sănătatea refăcută, va rămânea alături de ea. "Mihai de va
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
alin. (3) lit. e), în interiorul stupilor se folosesc doar produse naturale, cum ar fi: propolis, ceară și uleiuri vegetale. ... (3) Ceară de albine pentru noile rame provine de la unitățile de productie ecologică. Prin derogare, în special pentru înființarea de noi stupi și în perioada de conversie, ceară de albine care nu provine din aceste unități poate fi permisă în situații excepționale, când pe piată nu există ceară de albine produsă ecologic și cu condiția ca aceasta să provină din opercule, numai
REGULI DETALIATE din 13 septembrie 2001 privind principiile productiei ecologice pentru plante şi produse din plante, animale şi produse animaliere, apicultura şi produse apicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165634_a_166963]
-
mașini de jumulit păsări nu se confundă cu cele de mare randament de la poziția nr. 84.38. III. - MAȘINI ȘI APARATE DE APICULTURĂ Grupa cuprinde: A) Presele de miere. B) Mașinile pentru format faguri artificiali din ceară. Grupa exclude: a) Stupii clasificați după regimul materialului constitutiv (de exemplu poziția nr. 44.21 pentru stupii de lemn). ... b) Cazanele de bain-marie pentru retopire (turnarea nouă) a fagurilor de miere, chiar prevăzute cu un șurub simplu de strângere (poziția nr. 84.19). ... c
ANEXĂ nr. 84 din 5 ianuarie 2000 REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
și vehicule tractate de animale este permis numai pe drumurile forestiere permanente, în condițiile respectării indicatoarelor de circulație. Fac excepție utilajele forestiere, vehiculele tractate de animale folosite la colectarea lemnului din parchetele în curs de exploatare, precum și vehiculele care transportă stupi. Secțiunea a 5-a Produsele specifice fondului forestier Articolul 39 Șunt produse ale fondului forestier bunurile ce se recoltează din acestă. Produsele lemnoase ale pădurii șunt: a) produse principale, rezultate din tăieri de regenerare a pădurilor; ... b) produse secundare, rezultate
CODUL SILVIC din 24 aprilie 1996 (*actualizat*) ( Legea nr. 26/1996 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168330_a_169659]
-
și vehicule tractate de animale este permis numai pe drumurile forestiere permanente, în condițiile respectării indicatoarelor de circulație. Fac excepție utilajele forestiere, vehiculele tractate de animale folosite la colectarea lemnului din parchetele în curs de exploatare, precum și vehiculele care transportă stupi. Secțiunea a 5-a Produsele specifice fondului forestier Articolul 39 Șunt produse ale fondului forestier bunurile ce se recoltează din acestă. Produsele lemnoase ale pădurii șunt: a) produse principale, rezultate din tăieri de regenerare a pădurilor; ... b) produse secundare, rezultate
CODUL SILVIC din 24 aprilie 1996 (*actualizata*) ( Legea nr. 26/1996 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174745_a_176074]