123 matches
-
lectura, dar n-am reușit să depășesc performanța anterioară. M-am reechilibrat spectaculos când fostul meu profesor de literatură americană, Marcel Corniș-Pop, aflat într-o vizită meteorică prin România, m-a calmat definitiv: "Dragă, e-o carte de-o rară stupizenie. Am aruncat-o și eu cât colo după vreo sută de pagini. Habar n-am ce-a vrut să demonstreze. E-o simplă mașinărie de produs cuvinte!" Deocamdată, părerile magistrului meu țin loc de alibi cultural. Am să-l păstrez
Cartea la morman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9487_a_10812]
-
au coborât din autoturism, iar fiul și atunci când l-au băgat în cavou”). Bănuielile sunt în mod declarat neconfirmate („deși sursa nu este bine documentată, intuiește - s.n. - faptul că ambasadorul este preocupat pentru - sic culegerea de informații...”). Din păcate, asemenea stupizenii zeloase alternează cu altele șocante, revoltătoare. De exemplu, soția ambasadorului (care fotografia o coadă din fața magazinului Premial - „aspect negativ”) a fost agresată pe stradă, i s-a luat pașaportul diplomatic și i s-a cerut de către poliție aparatul de fotografiat
Un ambasador neobișnuit by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3490_a_4815]
-
un scenariu care în epoca comunistă poate n-ar fi putut funcționa. Am semnalat atunci diferențe care pot părea infime, nume date în întregime, pasaje literare retrase pentru a lăsa loc faptelor nude, dar și articole compromițătoare redate în toată stupizenia lor și încadrate într-o aură de fină auto-ironie. Acolo era vorba despre un joc complicat, un joc care se derula pe parcursul întregii cărții și în care era antrenat mai ales cititorul avizat, cunoscător al operei lui Radu Cosașu. Și
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
interpretez romanul plecând de la ultima voce narativă a cărții, "drăgălașul" robot Qrin, antropomorfizatul prin "ochii" căruia (prin componenta de înregistrare video) lumea începe să se vadă cu inocența unui copil care învață din mers să privească lumea complicată și cu stupizenia unei forme rudimentare de inteligență artificială, capabilă de a face calcule extraordinare, dar incapabilă de a înțelege în mod sentimental și emoțional lumea. Și totuși, parabola Florinei Ilis este verosimilă, anticipând dilemele filosofice, etice și sociale cu care este posibil
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
ci doar, cu chiu cu vai, nume de autori. Scriitorii aleși de români sunt, desigur, Eminescu, dar și „Mihai Creangă” (care ar fi scris „poezii frumoase”), dar și Caragiale („care a făcut filme”), dar și Ciprian Porumbescu. Altă mostră de stupizenie Culegem din revista 22 (nr. 5, 5-11 februarie) altă mostră de stupizenie, comparabilă cu aceea semnalată în precedentul ochi magic. Am fi tentați s-o numim mostră de stupizenie... istorică. Sub genericul Perspective, este publicată o stenogramă a ședinței Comitetului
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3936_a_5261]
-
români sunt, desigur, Eminescu, dar și „Mihai Creangă” (care ar fi scris „poezii frumoase”), dar și Caragiale („care a făcut filme”), dar și Ciprian Porumbescu. Altă mostră de stupizenie Culegem din revista 22 (nr. 5, 5-11 februarie) altă mostră de stupizenie, comparabilă cu aceea semnalată în precedentul ochi magic. Am fi tentați s-o numim mostră de stupizenie... istorică. Sub genericul Perspective, este publicată o stenogramă a ședinței Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din 21 mai 1975, în care
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3936_a_5261]
-
care a făcut filme”), dar și Ciprian Porumbescu. Altă mostră de stupizenie Culegem din revista 22 (nr. 5, 5-11 februarie) altă mostră de stupizenie, comparabilă cu aceea semnalată în precedentul ochi magic. Am fi tentați s-o numim mostră de stupizenie... istorică. Sub genericul Perspective, este publicată o stenogramă a ședinței Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din 21 mai 1975, în care „tovarășii” comentează un incident, petrecut la Sulina, unde primarul din localitate a salutat-o pe regina Juliana
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3936_a_5261]
-
plăcere că, pentru categoria sa, un fel de Paris Mach românesc, această publicație lunară reprezintă o propunere de lectură agreabilă: revista este elegantă grafic, bine scrisă, cu subiecte diverse și cu puncte de vedere echilibrate, departe de superficialitatea și chiar stupizenia cu care ne asaltează tabloidele. Exercițiu de reamintire În ISTORIE ȘI CIVILIZAȚIE (nr. 29, februarie 2012), sub semnătura lui Ioan Scurtu, putem citi un articol despre falimentul Băncii Marmorosch, Blank & Co., care constituie un binevenit exercițiu de reamintire: marea criză
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4833_a_6158]
-
Bataille e aproape gata. Nu mai rămîne decît să lăudăm detașarea cu care bibliotecarul francez a cercetat lumea, detașare pe care nu a avut-o defel. În rest, Bataille nu numai că nu e insuportabil, dar e chiar dezamăgitor prin stupizeniile pe care le declamă. Într-un singur loc are Bogdan Ghiu dreptate, cînd spune că Bataille e de evitat. Într-adevăr, a două oară nu-l mai citești. Sau, dacă totuși o faci, ori îți place să te amuzi pe seama
Autorul fără viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7310_a_8635]
-
bază de masă atât de largă să umple litoralul de frunza dudului, ciuboțica cucului și ale plante cântate de strămoșii noștri. De unde palmieri la Ciorogârla?! Din fericire, bazaconia nu i se adresează în primul rând românului. Dl. Agathon mizează pe stupizenia proverbială a neamțului și pe credulitatea incurabilă a elvețianului care, deîndată ce vor răsfoi pliantele cu un Neptun invadat de palmieri va țâșni direct la aeroport și nu se va opri decât în brațele primitoare ale d-lui Agathon. Să
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
se semnase. Pe urmă au venit fotografiile de pe Internet, pe urmă cutezanțele geografico-politicoideologico lingvistice, pe urmă postările de pe Facebook, pe urmă dialogurile cu oameni care l-au evocat ca membru al grupului de insurgenți ieșeni deciși să se bată cu stupizenia, mediocrația și previzibilul. Am recompus imaginea lui Dan - cu sau fără plecarea din țară, cu sau fără Europa Liberă, cu sau fără corespondențele bruxelleze pentru România liberă - și mi-am spus că mi-aș dori să citesc o carte scrisă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
răbdare o imagine de poet boem, bețiv fluturatic, desprins de cele lumești, bântuit de poezie din culcare în sculare. Grandilocvența jenantă cu care își recita producțiile în fața camerei de luat vederi, cabotinismul gravității și esențelor cu care debita banalități și stupizenii, puzderia de oh!-uri și ah!-uri, aerul de „lunatic”, de „înger” obez, toate acestea erau menite să imprime în capetele celor ușor de prostit ideea că poezia dă năvală din toate părțile peste Stănescu, care nu mai prididește să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
de-a dreptul nemul țumit de sine. De la întâlnirea cu Marina se întorsese relativ devreme și oribil de plictisit. Ce dracu i se păruse lui Manole că aia e o femeie de nu s-a mai pomenit? Era de o stupizenie rară, chiar rară, adică nici măcar stupizenia asta a ei nu era densă și, în plus, avea un fund cât o baniță. La naiba cu toate! Iar își pierduse ziua nefăcând nimic din cele ce-și propusese. De exemplu, până acum
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
sine. De la întâlnirea cu Marina se întorsese relativ devreme și oribil de plictisit. Ce dracu i se păruse lui Manole că aia e o femeie de nu s-a mai pomenit? Era de o stupizenie rară, chiar rară, adică nici măcar stupizenia asta a ei nu era densă și, în plus, avea un fund cât o baniță. La naiba cu toate! Iar își pierduse ziua nefăcând nimic din cele ce-și propusese. De exemplu, până acum ar fi putut ști sigur ce
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ale durduliei-bălaie. Dacă le-ar putea uni în una!... După ce ne bucurăm de ceea ce posedăm ni se stârnește apetitul pentru ceea ce nu posedăm. Materia e inertă, stupidă; poate frumusețea feminină nu e mai mult decât splendoarea stupidității umane, ale acestei stupizenii care reprezintă sănătatea perfectă, echilibrul stabil. Marina nu mă înțelege; nici ea nu poate înota în aer, nici eu zbura în apă. A o educa? Imposibil! Femeia, în totalitate, este ineducabilă; propria femeie, mai mult decât cea a altuia. Așa
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
supremă înțelepciune culinară, de pildă „când tocați verdeață nu cumva să vă tăiați degetele!“. Sfaturile pentru gospodine au devenit așadar un pretext pentru amuzament, un zăcământ de umor inepuizabil și ușor de exploatat: e de ajuns să plusezi la factorul stupizenie. De aici și până la această carte e distanță mare, dar ideea așa s-a născut. Nu e vina mea, sfătuitorii gospodinelor au început. Cărui tip de cititor i se adresează romanul Mic tratat de management culinar? În primul rând, am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
împotriva Bisericii Ortodoxe, așa cum lupta contra comunismului a însemnat lupta contra românilor». Harghita-Covasna-Mureș reprezintă triunghiul Bermudelor pentru România. Aici, aroganța de stăpâni a coloniștilor a transformat în slugi cel mai vechi popor din Europa: românii, urmașii pelasgilor și ai dacilor. Stupizenia conducătorilor de la București, preocupați doar de «algoritmu’ politic», se vede magistral în această zonă. Răchie pe pâine Am văzut la intrare că satul dumneavoastră se cheamă Erősd acum, îl provoc pe Dumitru Cherciu, un gospodar din Ariușd. Da’ și românește
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mână) și fii sigur de respectul nostru nemărginit. Și dacă am îndrăznit să iau în glumă minunata, buna dumitale... naivitate, te rog să consideri că sunt un copil și să-mi ierți năzbâtia. Iartă-mă că am insistat asupra unei stupizenii, care, desigur, nu poate avea nici cele mai mici consecințe... Ultimele cuvinte Aglaia le rosti accentuându-le în mod deosebit. Tatăl, mama și surorile ajunseseră la timp în salon ca să poată auzi și vedea toate acestea și pe toți îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu poate avea nici cele mai mici consecințe... Ultimele cuvinte Aglaia le rosti accentuându-le în mod deosebit. Tatăl, mama și surorile ajunseseră la timp în salon ca să poată auzi și vedea toate acestea și pe toți îi uimi expresia: „stupizenie, care nu poate avea nici cele mai mici consecințe“ și, mai mult decât asta, seriozitatea cu care Aglaia se pronunțase asupra acestei stupizenii. Toți făcură schimburi de priviri întrebătoare; dar prințul, se pare, nu înțelesese aceste cuvinte și era în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
la timp în salon ca să poată auzi și vedea toate acestea și pe toți îi uimi expresia: „stupizenie, care nu poate avea nici cele mai mici consecințe“ și, mai mult decât asta, seriozitatea cu care Aglaia se pronunțase asupra acestei stupizenii. Toți făcură schimburi de priviri întrebătoare; dar prințul, se pare, nu înțelesese aceste cuvinte și era în culmea fericirii. — De ce vorbești așa? bâiguia el. De ce... îmi ceri... iertare?... Voia chiar să spună că nu este demn să i se ceară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu înțelesese aceste cuvinte și era în culmea fericirii. — De ce vorbești așa? bâiguia el. De ce... îmi ceri... iertare?... Voia chiar să spună că nu este demn să i se ceară iertare. Cine știe, poate că observase semnificația cuvintelor privitoare la „stupizenia, care nu poate avea nici cele mai mici consecințe“, dar, om ciudat fiind, chiar se bucurase de ele. Indiscutabil, pentru el culmea fericirii o reprezenta deja faptul că de-acum nu va întâmpina nici o piedică dacă va vrea să vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
bravo TVR, bravo Cultural, bravo! Autorii prezentării continuă să ne răsfețe cu lucruri inteligente. Doar e Culturalul la mijloc! „Daniel Knorr s-a întors în țară în anii ’80 și, în loc să pună la ierbar celebrele flori de colț și alte stupizenii naturale, a preferat o căutare ușoară prin orașul industrial pentru colecția de toamnă-iarnă a obiectelor publice. În ediții unice, Cartea de autor e probabil cea mai reușită reprezentare a proiectului. Cum au observat și alții, mizeria rămâne prin presare pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
mai departe, în textul semnat de colegul Constantin Vică în numărul 146 al „Suplimentului de cultură“ din 22-28 septembrie 2007, lecturăm: „Daniel Knorr s-a întors în anii ’80 și în loc să pună la ierbar celebrele flori de colț și alte stupizenii naturale, a preferat o căutare ușoară prin industrialul oraș pentru colecția de toamnă-iarnă a obiectelor publice. În ediții unice, Cartea de autor e probabil cea mai reușită reprezentare a proiectului. Cum au observat și alții, mizeria rămâne prin presare pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
Cele cinci sau șase „infirmiere” erau de fapt stenografe de un mare talent. Cea ce realizau ele era uluitor, ascultau benzile și transcriau esențialul din pălăvrăgelile scriitorilor : bancurile politice, aluziile, poveștile cu haz, bîrfele, confesiunile, ironiile, comentariile cu substrat critic, stupizeniile spuse la beție... totul era transcris, devenea text și era pus la dosar. Dar, cum în anii ’80 începuse o perioadă de mare penurie, serviciul se văzut privat de benzi de magnetofon. — Ce perioadă de rahat am avut, exclamă bătrînelul
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
sau nu mai vanitoși decât alții. Atât cât am observat trăind în Oltenia, un sentiment accentuat de mândrie locală se pare că le este propriu. Uneori această mândrie se transformă în înfumurare, în convingerea că alții-ca-ei-nu-mai-există, ceea ce, evident, reprezintă o stupizenie și un sentiment negativ, e de fapt o infirmitate sufletească. Despre mine îmi place să cred că nu sunt un oltean tipic, oricum nu relaționez după criterii de zonalitate, nu sunt ca mentalitate un regional și nu mă poziționez în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]