254 matches
-
unor interese și pasiuni, când se înfruntă în el însuși dispoziții opuse. În definitiv, gândirea nu este niciodată pură, inocentă. Alături de jocul unor pasiuni, intervine ceva mai greu sesizabil. Este vorba de acele credințe de fond, durabile, pe care le subîntinde orice fapt de cunoaștere. Anevoie ajung conștientizate ca atare. Cel mai adesea rămân neștiute, în umbră, deși ne împing cu destulă forță într-o direcție sau alta. Reprezintă curenții subterani în fluxul stărilor mentale, date greoaie și dense pe care
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
totuși acest lucru? O explicație, parțială, ar putea fi regăsită chiar la nivelul acelei metafizici pe care o constituie credințele și reprezentările noastre de uz comun, „de la sine înțelese“. Acceptate cu timpul, acestea intră în rolul unor „date prealabile“, ce subîntind percepția și cunoașterea unei epoci (Robin G. Collingwood). Sunt bine cunoscute astfel de credințe - cu privire la sine și celălalt, viață și moarte, lume sau natură. Unele dintre ele dovedesc o rezistență neobișnuită de-a lungul timpului. Subîntind întrebările filozofice ale unei
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
unor „date prealabile“, ce subîntind percepția și cunoașterea unei epoci (Robin G. Collingwood). Sunt bine cunoscute astfel de credințe - cu privire la sine și celălalt, viață și moarte, lume sau natură. Unele dintre ele dovedesc o rezistență neobișnuită de-a lungul timpului. Subîntind întrebările filozofice ale unei epoci și felul în care oamenii sunt pregătiți să răspundă. Așa este, de exemplu, credința într-o ordine naturală, înțeleasă diferit de la o epocă la alta.<ref id="80">Robin G. Collingwood, An Essay on Metaphysics
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
unor interese și pasiuni, când se înfruntă în el însuși dispoziții opuse. În definitiv, gândirea nu este niciodată pură, inocentă. Alături de jocul unor pasiuni, intervine ceva mai greu sesizabil. Este vorba de acele credințe de fond, durabile, pe care le subîntinde orice fapt de cunoaștere. Anevoie ajung conștientizate ca atare. Cel mai adesea rămân neștiute, în umbră, deși ne împing cu destulă forță întro direcție sau alta. Reprezintă curenții subterani în fluxul stărilor mentale, date greoaie și dense pe care se
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
totuși acest lucru? O explicație, parțială, ar putea fi regăsită chiar la nivelul acelei metafizici pe care o constituie credințele și reprezentările noastre de uz comun, „de la sine înțelese“. Acceptate cu timpul, acestea intră în rolul unor „date prealabile“, ce subîntind percepția și cunoașterea unei epoci (Robin G. Collingwood). Sunt bine cunoscute astfel de credințe - cu privire la sine și celălalt, viață și moarte, lume sau natură. Unele dintre ele dovedesc o rezistență neobișnuită dea lungul timpului. Subîntind întrebările filozofice ale unei epoci
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
rolul unor „date prealabile“, ce subîntind percepția și cunoașterea unei epoci (Robin G. Collingwood). Sunt bine cunoscute astfel de credințe - cu privire la sine și celălalt, viață și moarte, lume sau natură. Unele dintre ele dovedesc o rezistență neobișnuită dea lungul timpului. Subîntind întrebările filozofice ale unei epoci și felul în care oamenii sunt pregătiți să răspundă. Așa este, de exemplu, credința întro ordine naturală, înțeleasă diferit de la o epocă la alta.<ref id="80">Robin G. Collingwood, An Essay on Metaphysics, cu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
25). În procedeul lui Imre, marginea infero-intemă a inciziei este, de asemenea, eliberată destul de profund, pentru a se putea face o apropiere a laturilor triunghiului în sens retrograd, de aceea încurbarea marginii se reduce, iar ea este ridicată; deoarece ea subîntinde și susține lamboul, acesta va fi și el ridicat mai sus. (fig. 26) Este suficient să se dea triunghiului sau elipsei excizate dimensiunile necesare, pentru ca lamboul să poată aluneca fără tracțiune în pierderea de substanță. Suturile se plasează în ambele
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
contracte de vânzare internațională de mărfuri. Prin urmare, pornind de la premisa de armonie și unitate logică a titlului și preambulului Convenției, pe de o parte, cu textele acesteia, pe de alta, sunt reputate contracte de vânzare internațională de mărfuri cele subîntinse de ipoteza prevăzută la art.1 lit.a), respectiv încheiate între părți care au stabilimentul în state diferite. Referitor la stabiliment (établissement / Niederlassung / place of business), trebuie precizat că acesta nu desemnează generic sediul, domiciliul sau, după caz, reședința obișnuită
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
teologică a lui Michel Henry ne arată deci în ce măsură raportul între creștinism și epoca clasică a fost unul de discontinuitate: distanțarea ascetică față de fenomenul sexualității are, în patristică și filozofia greacă, motivații și intensități diferite. Aceste viziuni ontologice contrastante sunt subîntinse de două concepții distincte asupra „sinelui” și „corporalității”. Ultima lucrare a lui Michel Henry poate fi văzută ca o încercare de a reabilita percepția patristică (atât dogmatic-teologică, cât și practic-spirituală) asupra corporalității. Comentariile sale sunt un serios avertisment dat oricărei
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a acesteia nu are memoria aditivă a temporalității: din perspectiva ei, între punctualitatea unui „ieri” și cea a unui „astăzi” se cască, după expresia lui Meister Eckhart, un abis de mii de ani. Pe de altă parte, Viața nu mai subîntinde univoc, precum în filozofia greacă, specia „animală” și pe cea „umană”. Criteriul diferențierii între viața animală și cea umană nu poate fi inteligența (ceea ce înseamnă o altă cumulare a energiei biologice), ci capacitatea de participare a omului la autorevelația patetică
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sau a prăpastiei (Abgrund) ca ne-temei (Un-grund). În Sein und Zeit, Heidegger vorbește de "vina" noastră într-un sens extra-moral, unul care ține de constituția existenței noastre, adică unul existențial. Iar vina alcătuirii noastre este tocmai aceea de a subîntinde "nimicnicitatea": sîntem "vinovați" pentru că sîntem "temei al nimicnicității". Dar ce înseamnă asta? Asta înseamnă că ne lipsește mai întîi temeiul lui "de unde?" (de unde venim). Lipsa de proveniență pe care e așezată viața noastră Heidegger o numește "aruncare". Aruncarea exprimă ne-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și o dorință de a înțelege... semnele epocii în care trăim, pentru a nu eșua în anacronisme, ca atâția pretinși intelectuali de la noi. „Optzecismul” este un termen de lucru însușit și vehiculat de criticii literari cu lecturile la zi, care subîntinde postmodernismul literar românesc, deși nu-l acoperă în întregime și nici nu se lasă la rândul său epuizat de acesta. „Optzecismul” și „postmodernismul” vor rămâne în istoria literaturii, chiar dacă dl I.N. îi cântă prohodul. La ultima ședință a Consiliului Uniunii
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
așa va fi6. Dorința exaltată de contopire cu fratele mort, dialogul patetic În care ambiția literară dublează tragedia intimă dau nota unei confesiuni mereu ezitante Între derizoriul clipei și absolutul amintirii. Imaginile cotropitoare ale copilăriei și ale Noii Zeelande natale subîntind coarda unei nostalgii pe care prezentul o ridică la cote insuportabile. Viața nu mai este, În acest caz, decât o promisiune pe care scriitorul trebuie să o țină În numele propriului său jurnal. Reflectată În amintirea despre sine și În amintirea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
spațiului, gestualitatea, proxemica, semiotica mass-media,semiotica glumei). Chiar dacă primele capitole dedicate epistemei contemporane și poziționării semioticii în cîmpul cunoșterii actuale pot părea pe alocuri rebarbative, ele vor fi compensate și completate de semiotici regionale (narațiunea și narativitatea în sens larg subîntind majoritatea practicilor noastre cotidiene: de la istorie la didactică și de la medicină la comunicarea politică). În vederea accesibilizării lecturii am optat pentru o per-spectivă interactivă: piste de cercetări ulterioare, aplicații punctuale, discuții comparative, observații interculturale, bibliografii tematice (pe capitole). Sperăm de asemenea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
observate) la cel al finalității (obiectul trebuie descris în termenii unei scheme mijloc/-scop sau ai unei strategii); * preceptului exhaustivității (de enumerare a tuturor părților) i se substituie preceptul agregării (de introducere a unor simplificări selective). Toate aceste caracteristici vor subîntinde modelările noastre semiotice: pertinența modulată în contextualizarea uzajului semnic, globalismul transpus în complementarizarea sistemelor semiotice într-o practică sincretică precum teatrul, filmul, televiziunea, comunicarea face-to-face, iar orientarea teleologică reformulată ca strategie de producere și receptare a semnelor. Trăsăturile fundamentale ale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
așa cum sînt vorbite (în presă, interviuri, conversație și poate în limbajul interior fantasmatic)" Jakobson: "comunicarea oricărui tip de mesaje" Mounin: "studiul tuturor sistemelor de semne cu excepția limbilor naturale" Sebeok: "semiotica studiază schimbul de mesaje și sistemul de semne care îl subîntinde. Semiotica examinează modul în care mesajele sînt generate, codificate, transmise, decodificate și interpretate precum și felul în care această tranzacție (semiosis) este procesată în funcție de context" Hjelmslev: "metalimbaj al oricărui limbaj-obiect" De exemplu o limbă naturală în opoziție cu zoologia sau chimia
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
imaginea acustică și faptul că cele două părți ale semnului sînt psihice" (CLG: 40). 3.2.1. Limba ca sistem social se opune vorbirii ("parole") cu caracter individual. Majoritatea lingviștilor contemporani consideră un truism faptul că sistemul limbii, exterior individului subîntinde comportamentul lingvistic actualizat în vorbire, în activitatea discursivă. În gramatica generativ-transformațională a lui Noam Chomsky cuplul limbă / vorbire se suprapune întrucîtva celui competență / performanță (capacitatea generală de a folosi limbajul/vs/actualizarea acestei potențialități într-un discurs complet). Separînd limba
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
social, pe un contract social. Una din ipotezele semiotice actuale este existența sub fiecare proces de comunicare a acestor coduri sau reguli bazate pe o anumită convenție culturală. Studiind procesele culturale ca procese de comu-nicare, semiotica vizează dezvăluirea sistemelor ce subîntind procesele. "Dialectica sistem-proces ne conduce la afirmarea dialecticii cod-mesaj" (U. Eco, 1972: 30-31). În viziunea lui Eco, codurile sînt totdeauna plurale și nu neapărat comune emițătorului și receptorului (cf. L. Pirandello: "Folosind cuvintele, le dați sensul pe care îl au
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
unică certitudine constă în a fi narat (Notre seule certitude c'êst d'ętre narré Paul Ricoeur). Narațiunea a existat în orice societate; ca și metafora pare să fie peste tot. Uneori activă și evidentă, alteori fragmentară și ascunsă, ea subîntinde nu doar ficțiunea literară sau conversația, ci și pro-iectele cotidiene, planul unei întreprinderi, intriga cinematografică. Producerea de narațiuni este strategia care ne permite să facem lumea inteligibilă, fiind un model esențial de organizare a datelor. Întrebat fiind de o mamă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cele patru componente ale competenței: • postulantul trebuie să fie agentul ideal pentru acel job; • solicitantul trebuie să-și evidențieze motivația (vouloir faire); • postulantul trebuie să-și prezinte expertiza (savoir faire); • și evident disponibilitățile, puterea de muncă (pouvoir faire). Schema narativă subîntinde cele mai diverse tipuri textuale (de la romanul polițist la povestirea autobiografică din conversația psihanalitică sau interviul de angajare, de la proiectul unei între-prinderi la comunicarea publicitară etc.). Prin componenta "sancțiune", modelul introduce un element axiologic, care va fi preluat și reinterpretat
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mai larg) pune problema existenței unei forme narative universale (actualizate în faptul divers și nuvelă, basm și reportaj, relatarea istorică și depozițiile martorilor, benzile desenate și procesele verbale etc.) ce transcend frontierele comunicării lingvistice și a unei competențe narative ce subîntinde discursurile-ocurență așa cum sistemul saussurian al limbii subîntinde fluxul vorbirii (A.J. Greimas, J. Courtès, 1979: 219). 5.9 Modelarea narativității În economia generală a producerii sensului narativitatea ocupă un loc dominant. Dar ca la orice extindere (Hors de narrativité, point
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
narative universale (actualizate în faptul divers și nuvelă, basm și reportaj, relatarea istorică și depozițiile martorilor, benzile desenate și procesele verbale etc.) ce transcend frontierele comunicării lingvistice și a unei competențe narative ce subîntinde discursurile-ocurență așa cum sistemul saussurian al limbii subîntinde fluxul vorbirii (A.J. Greimas, J. Courtès, 1979: 219). 5.9 Modelarea narativității În economia generală a producerii sensului narativitatea ocupă un loc dominant. Dar ca la orice extindere (Hors de narrativité, point de salut), apare pericolul diluției conceptuale și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și religios cf. Lindekens, 1985: 280), dar și mitologic am adăuga noi. Infrastructurat de universul dorinței, discursul publicitar privilegiază ficțiunea, proiecția Ego-ului într-un univers mitic în care este sau poate să fie eroul. În egală măsură discursul publicitar este subîntins de un univers ludic (P. Charaudeau, 1983: 102) al jocurilor de cuvinte, al ironiei, rimei și simetriei, prin care se instaurează o complicitate a plăcerii. Reușita mesajului publicitar este determinată de maximalizarea diferențelor (publicitatea pentru o mașină: Rabbitt Le lapin
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
caz (asociată și unei retractilități gestuale și proxemice). Împreună cu Bateson, Goffman, Watzlawick, Hall inaugurează o "nouă concepție asupra comunicării", antropologică și semio-tic-pragmatică, depășind modelul "telegrafic", strict lingvistic al codificării/decodificării non problematice a mesajelor. În noua viziune, "orchestrală" comunicarea este subîntinsă de cinci postulate fondatoare: i) este imposibil să nu comunici (on ne peut pas ne pas com-muniquer); prin cuvinte sau tăceri, prin gesturi voluntare și involuntare actorul social intră în sistemul complex, orchestral al comunicării plurinivelare; ii) comunicarea se desfășoară
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
instanță de experimentare a spațiului este de dată relativ recentă (în configurația actuală, cu camere separate, identificate lingvistic ca bedroom, dining room, etc. ea datează din secolul al XVIII-lea). O opoziție pertinentă împrumutată din fizică centripet/vs/centrifug va subîntinde multiple diferențieri arhitecturale și culturale: Hall va opune orașele stelare, radiale (Parisul inter alia), sociopete prin excelență orașelor sociofuge, gen tablă de șah (New York-ul de pildă) sau va defini spațiile deschise cooperării, conversației drept sociopete (bistroul parizian), iar sălile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]