256 matches
-
din 12 martie 2017. Când ... Când o să treci fără să vezi Umbra-n tăcere aplecata , Privirile își pierd pe străzi Câte o amintire uscată ... Când o să ne-ntalnim înstrăinați În timpul înțepenit ale clipei, Ne vom simți doar vânați De cerul subțiat ale aripei... Când o să ne uităm Prin pașii ce-și ascund urma , Doar tăcerea ne-o mai descifram Cu tot ce-a fost până la urmă ... gabrielaenerusu ... Citește mai mult Când ...Cand o să treci fără să veziUmbra-n tăcere aplecata , Privirile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
fost până la urmă ... gabrielaenerusu ... Citește mai mult Când ...Cand o să treci fără să veziUmbra-n tăcere aplecata , Privirile își pierd pe straziCate o amintire uscată ...Cand o sa ne-ntalnim instrainatiIn timpul înțepenit ale clipei,Ne vom simți doar vanatiDe cerul subțiat ale aripei...Cand o să ne uitamPrin pașii ce-și ascund urma , Doar tăcerea ne-o mai desciframCu tot ce-a fost până la urmă ...gabrielaenerusu... V. ÎN TRECUTUL ADÂNC, de Gabriela Rusu, publicat în Ediția nr. 2220 din 28 ianuarie 2017
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
încât la unele specii aproape că se ating între ele pe linia mediană. Ochiul și vederea. Chiropterele sunt animale crepusculare și nocturne. Ele au ochii normal conformați, dar cu unele particularități. La Microchiroptere, mușchi ciliari sunt slab dezvoltați, sclerotica foarte subțiată și pigmenții se confundă cu coroida, iar retina nu prezintă vase de sânge și este constituită, mai ales, din celule cu bastonaș. În zborul lor nocturn acestea se orientează cu ajutorul stimulilor auditivi. În crepuscul și în nopțile cu lună se
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
lui Dante, are o statornică încredere în posibilitatea unei lumi mai bune. Meliorist, propunerile lui de combatere a strâmbătății și a stricăciunii conțin însă și o doză de himeric. Mijesc în didahiile lui A.I. și muguri narativi, însă firul epic, subțiat și lăsat în umbră de spectacolul ideii și de mizanscena oratoriei, se fluidifică sub arcanele unui lirism alegoric, somptuos și cu o vână de dramatism. Amprenta de naturalețe, cu turnura oralității, dar și un rafinament al simplității coexistă în perioadele
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
De aceea se răsti, ridicându-se pe vârfuri : - Umblați cu amenințări? Păi cine vă pune să vă împrumutați? Din ușa odăii celei mici, în cerdac ieși și Iordache, gros și mare, mirosind a argăseală. Se uită la oameni cu ochi subțiați și zise domol : - Oameni buni, nu-i potrivit să vă adresați lu’ don’ procoror. El face anchetă pentru Melinte, Dumnezeu să-l ierte, că l-ați mâncat fript. Duceți-vă acasă și spuneți celor care se știu cu datorie să
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
s-au produs incendii ale vegetației (au ars pădurile). 5.3. SE POATE AMELIORA SITUAȚIA? Bolile cardiovasculare se pot agrava prin tratamentul medicamentos, care nu înlătură cauza ce a declanșat boala și prin regimul alimentar neadecvat. Pentru ușurare, ar trebui subțiat sângele, prin mărirea consumului de alimente vegetale, crude: legume și fructe proaspete și prin micșorarea consumului de alimente de origine animală. La vârsta a treia, oamenii ar trebui să adopte un regim alimentar vegetarian, cu foarte puține lactate și anume
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
rost are moartea să vie la astfel de oameni? La Ivonne Segal, vecina mea din târgul X, a intrat moartea la fel. Ovreica purta vreo 50 de ani, dar era încă frumoasă, elegantă, zdravănă. Bărbatul său, avocatul Segal, avea ochii subțiați și buzele lungite de satisfacția de a avea o astfel de nevastă. Băiatul lor, subțirel și cochet, tocmai venise de la Paris, unde-și terminase studiile. Seara făcuseră petrecere, și casa lor din mijlocul grădinii înflorite fusese singura luminată până târziu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
o mică bătrână făcea reflexia: - Săraca! Cu o zi înainte era fericită, cântase la piano, mîncasebine. Cine s-ar fi așteptat! Într-adevăr, așa am văzut și pe bărbatul ei mai pe urmă. Nu împovărat de o grozăvie precisă, ci subțiat ca un semn de întrebare, căutând să priceapă un eveniment care nu avea rost în casă la el. În schimb, spălătoreasa familiei noastre, Dumitra, avea despre moarte, cu toată neghiobia ei, idei mai precise. Nu doară că pricepuse cine știe ce sisteme
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Îi lași mai departe... testamente! Astea sunt cele mai rele probleme În viață. Un chin Îngrozitor. Unchiul Sammler acum Înțelese pe de-a-ntregul cum stătea treaba. Nepotul său Gruner avea În cap un mare vas de sânge, defect din naștere, subțiat și dărâmat de o viață de pulsație. Un cheag se formase de la scurgeri. Toată piftia tremura. Erai chemat la buza negurei. Orice bătaie a inimii putea deschide artera și Împroșca creierul cu sânge. Aceste fapte Își croiră drum unduit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
momentul montajului, dacă chiar or să fie filmate, așa că asta-i foarte simplu. — Trebuie să avem încredere în el, a conchis Fielding. E o cacealma perfectă. Aproape pornografie. Fielding vorbea cu tristețea omului aflat la putere, care își vede electoratul subțiat permanent. Ce mai face Doris? l-am întrebat eu. — Bine. Scriitorii, făcu el vag, au prea multă putere. Bun, Slick. De-acum încolo eu trec strict în sectorul executiv. De când cu Good Money, mi-au rămas o grămadă de proiecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Tot mai învăluitor sentimentul singurătății. Mă simt fără liman. Cei foarte apropiați mie, de care mă legau amintirile profunde ale vieții, fie au murit, fie s-au înstrăinat, eu depărtându-mă de ei. Legăturile de viață mi s-au împuținat, subțiat. Nu am, într-adevăr, un acasă, spre care să revin, să-mi ostoiesc felurite doruri, să-mi nască bucurii noi. Interesant mi se pare doar că mă simt și mai solidar cu mine după necazul cu acea ciudată boală-neboală. Revenirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
perghelu n-ar fi o pronunție derivată din periheliu? Poate că jocul ăsta a fost lăsat aici chiar de acei soldați romani În vârstă de 19 ani la care el, elevul Popescu, s-a tot gândit În timp ce venea Încoace. Vocea subțiată caraghios revine imediat după paranteză, reclamându-i pe cei doi frați bătăuși tatălui lor. Acum vocea povestitorului se Îngroașă și devine fonfăită. Ascultătorii izbucnesc În râs. Probabil tot pentru a demonstra că au recunoscut personajul reintrat În scenă sau pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
contează o sută de lei. Am făcut-o din dragoste. Prinsă în dans, femeia ajunse lîngă mine. Împrăștia fierbințeală în jur iar coapsele ei răspîndeau miros de soc înflorit. Cu părul strîns în cocul ruginiu, Madlen mă privi cu ochii subțiați. Își juca deasupra capului rufa roz cînd, deodată, toți izbucniră în hohote. Mi-am dat seama de năuceala mea. Punîndu-mi „batista” după gît, femeia mă tîra către paravan. - Să nu faci nasoale, îmi hotărî ea la ureche Sau oi fi
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
retrăgeau de-a lungul culoarului, spre ușă. Auzi, cândva, sunetul ochelarilor pe care bunicuța îi scăpase, probabil, pe sticla biroului. Sunetul tenebros, dada, un xilofon argintiu și mici scânceli suspecte și sunetul sec al ochelarilor pe sticla biroului. Timpane subțiri, subțiate, tic clinc, ochelarii, cuțitul, briza de argint a nopții, dada, Irina ieșise din cubul de cărămidă, avansa învăluită de valurile moi, parfumate, ale întunericului, desi era încă lumină și ziua era plină, puternică, agresivă, cu miile de guri și găuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
îlsperia și îl vindeca. Încercase, cândva, despresurarea. Ira tocmai revenise dintr-o călătorie, lipsise și el din oraș o vreme, ea a fost bolnavă, el pleca în concediu,pretexte de a rări întâlnirile, de a încerca dezintoxicarea, desprinderea. Un amurg subțiat, otrăvit. Ploua torențial, mergea, somnambul, pe străzi, fără să știe încotro. N-avea umbrelă, apa șiroia pe frunte, pe gât. Hainele erau umede, era învelit într-o manta de apă. Strada pustie. Se trezise sub un copac pe trotuar, privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
a mesei lungi, din capătul holului. Candelabrul din centru a dispărut în întuneric. Colțul domestic e luminat doar de globul alb, ca un reflector proiectat deasupra feței de masă albe. Tacâmuri argintate, șervete, pahare mari, pahare mici, sunetul lor dement, subțiat, de cristal, farfurii mici mari adânci... parcă și Tolea mănâncă. Din când în când se schimbă farfuriile, felurile. Vasile ridică șervetul căzut lângă scaun. Tolea își îndreaptă spinarea, Vasile îi așază șervetul pe genunchi. Cinci, zece minute, un veac, anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
brațele ridicate. Ca toți ceilalți pasageri, bulucindu-se unii peste alții. Dominic zvâcni, amețit, orbecăind lângă canapeaua scundă. Nervii rupți, dintr-odată. Auzea, undeva, vârtej de voci alertate, aripi sticloase de păsări ciocnindu-se și un șuierat scârțâit lung, ondulat, subțiat, vicios. Apoi, acum, cascadă de hohote vesele, roșii, demente, clopoțeii, clopoțeii, cabaretul diavolului. Izbuti să coboare de pe îngusta canapea uzată. Se îndrepta orbit spre spre spre, spre niciunde. Nu era nimeni, țipenie în toată casa. Numai scârțâitul acela lung prelung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
câinii sub o bancă la scara metroului. Plină de demnitate, Galina nu coboară în galeriile metroului, cu siguranță n-a venit la Paris ca să umble pe sub pământ. Își contemplă scurt silueta reflectată în marmura udă a scărilor. Imaginea alungită și subțiată ar fi fost poate măgulitoare pentru o femeie bașoldită, cum ajung mai toate rusoaicele spre a doua jumătate a vieții, dar Galina, la treizeci de ani neîmpliniți, arată mai bine în imaginea naturală decât reflectată în apă. Taximetristul algerian o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cu mașina. Nici o femeie nu poate rămâne mult timp sănătoasă în pavilionul meu pastelat. Îmi explic de ce, de peste un an de zile, nu mai vine nici Antonia să-și ia lucrurile. Din sertarul care a rămas descuiat extrag un caiet subțiat, cu coperțile arse de țigară, și de la primele pagini îmi amintesc de părul ei negru cu fir drept, pe care se vede că și-l smulgea nervoasă scriind, fiindcă în fibra de hârtie proastă au rămas inserate fire din el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
În sufrageria unde stăteam cu toții. Salariul de avocat al tatei, care refuzase să intre În NSDAP, la național-socialiști, ne ajungea tot mai greu, taxele pentru școlile noastre, logodna Klarei cu Hermann... Mâna tatei strânsă pe toarta cafetierei toarnă grijulie lichidul subțiat, maroniu. — ...Pune-ți azi lapte cât vrei, Christa! Prințul ne-a trimis trimis cadou două sticle... Cele cinci cești de porțelan așezate la distanțe egale, lângă felia subțire de pâine, cu miez umed. — Nu aruncați nici o firimitură, copii! Faceți economie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
tot mai puține surprize plăcute și tot mai multe neplăceri cu sănătatea. La așa ceva nu există un medicament mai bun decât renunțarea și În ultima vreme am refuzat destule invitații... Zâmbetul ironic al Christei și ridurile fine din colțul gurii subțiate plutesc deasupra bluzei chemisier, Închisă până la ultimul nasture. El preferă să Îl ignore Însă și să continue: — ...Ce altceva faci, de fapt, mergând dintr-un loc Într-altul? Schimbi, doar, Între ele cópii, din ce În ce mai ieftine, ale aceluiași decor! Tokio seamănă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
pe jos își ștergeau singuri încălțămintea de zăpadă cu șomoioage de paie luate din lădițele înșirate lângă zid, de o parte și de alta a intrării. Într-unul dintre saloane se improvizase un fel de podium acoperit cu un covor subțiat și ros de molii. Cineva pictase pe o cortină din chembrică un Apollo plinuț, care își ținea lira disproporționat de mică pe burtă, în timp ce ochii lui ridicați spre tavanul afumat prevesteau un iminent leșin al zeului chiar înainte de începerea reprezentațiunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
deochi, Îl băgaseră În pușcărie pentru trădare de patrie, iar prietenii lui Brătianu, Duca n-au deschis gura ca să-l disculpe, doar ei Îl rugaseră să rămână În Bucureștiul ocupat de nemți, ca să-i apere pe români... Dar chiar așa: subțiat, stors, adus la nivelul Regatului: noi nu uitasem programul acela. Și ce dacă regățenii ziceau că a fost inspirat de bolșevici? De Lenin? Uite că, o dată-viața lui, Lenin făcuse ceva ne-rău... Și să-mi vină mie Sapșa-al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
clipa în care îmi vede chipul îngrijorat, merg după el în cameră, o întrebare jenantă îmi stă pe vârful limbii, mă mai iubești, îl văd îmbrăcând o pereche de pantaloni scurți pe deasupra chiloților, atârnă ca două steaguri pe coapsele lui subțiate, fluturând în timp ce pășește, îi urmăresc încordată mișcările, sunt săptămâni întregi de când nu mai ieșise din casă, numai de nu s-ar răzgândi, numai de nu ar cădea, căci toată petrecerea noastră improvizată cu ocazia sărbătoririi însănătoșirii sale s-ar duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
un nucleu foarte luminos și Înflăcărat și sfârșea În negrul absolut - sau invers, după conceptul mistic sau cosmologic pe care voia să-l exprime. Erau acolo munți care emanau raze de lumină, descompuși Într-o pulbere de sfere În culori subțiate, se Întrevedeau ceruri concentrice cu schițe de Îngeri cu aripile transparente, ceva asemănător Paradisului lui Doré. Titlurile erau Beatrix, Mystica Rosa, Dante Gabriele 33, Adepții lui Amor, Atanor, Homunculus 666 - uite de unde vine pasiunea Lorenzei pentru homunculi, mi-am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]