359 matches
-
care uită ce are de făcut dar care privindu-se-n oglindă constată mirat că a rămas el însuși. Există zile Există zile sau simple intuitții brațe sau flori insuficient de-ntunecate motociclete sau speranțe totdeauna umezite de sudoare cum subțiorile coruri sau mișcările-nvălmășit ale luptătorilor sumo bănci în parc sau doar detalii ale visului atît de fluide încît în comparație cu ele apa unui rîu pare imobilă. Consilii date ție însuți Nu întoarce capul nici în dreapta nici în stînga sufletul are o
Gheorghe Grigurcu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10387_a_11712]
-
Păi, da, dar nu pare prea... intim. Sau oamenii romantici nu fac treaba mare? Am pus CD-ul cu Michael Buble - pe care l-am ascultat în buclă tot weekendul, de și-acum ne mai iese câte-un tril de pe la subțiori, și-am început să fim romantici. Speriat că n-o să remarc eu că se străduiește, îmi atrage atenția sârguincios la fiecare mișcare pe care-o face, ca să fie sigur că „se pune”: - Fetiță, aprind lumânări. Na, să mai zici tu
Cea mai romantică ciocolată, cel mai romantic dans, cel mai romantic rău general by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18891_a_20216]
-
de 9 luni eu am fătat ca niciodată 20 de pisoiași albi sau cu rimă ceea ce mă înghiontește să sper că mai e ceva talent pe fundul borcanului. E bună și singurătatea, cu condiția să nu te acrești decît pe la subțiori. Ce să-ți mai spun, psihimu? Că te iubesc de-adevăratelea? Că sper că vor veni totuși vremurile cînd, stînd noi doi la o crîșmă din Dudești, ca doi cîrțani, vom da o fugă, pe nepusă masă, pîn’ la Roma
Expeditor: Geo Bogza by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13255_a_14580]
-
cînd culorile zilei și ale nopții se uniformizează cum dimineața la mare cerul cu apa se împreună parcă e o pînză ploaia și răpăie ce-o fi făcînd dracula singură dacă eram acasă își băga capul îi încape perfect în subțioara mea ce să mai aștept alcoolul în papilele mele provoacă mici hurducături dezastre ale gustului cum o fi sîngele tău pe limba mea cu ochii închiși l-aș putea recunoaște cînd stau la o masă cu un bărbat chiar și
cînd nu înțeleg mă joc by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/13459_a_14784]
-
să-mi deschizi alt an / făr de tainice ispite,/ făr de mult dulce, amar.../ sufletului, dă-i, zile-nflorite ! Au înflorit caișii / păsările-n lumea lor / cu priviri încercănate,/ moțăiesc un cântecel / plopului cu ram uscate. / primăvara-ncorsetată / cu troiene la subțiori,/ lasă iarna-n somn uitată./ primăvara mea din cer / vii cu razele bulziș,/ despletind reînvierea / firavului lăstăriș./ au înflorit caișii.../ la marginea grădinii,/ zambilele și irișii / sub poala luminii. / Referință Bibliografică: Poezii / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
POEZII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360258_a_361587]
-
iată că de la târg Pătru se alese nu numai cu un armăsar de toată frumusețea, dar și cu un dușman de temut. După ce se tocmi la preț cu vânzătorul armăsarului, îl încălecă dintr-un salt, apoi luându-și soția de subțiori o aruncă lângă el și porniră la galop pe ulița satului către casă. - Dragul meu, dacă baba ne aruncă vreo făcătură? - Să fim tari de înger și să nu credem în puterea vrăjitoriilor sale. Maica Domnului îi va spulbera puterile
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
ce ți-o induce nevoia de a face față acestei stări trepidante a fiecărei zile, în care trebuie să te zbați cu toate forțele pentru a-i face față. Obosiți și transpirați copiii Adrianei sosiră și ei cu mingea la subțioară pe terasa unde se adunaseră majoritatea oaspeților cazați în pensiune. - Mami, ne este foame, spuse Cristi, feciorul cel mare! - Te cred, dragul meu după atâta alergătură. Vedeți, nu voiați să mergeți la munte. Uite cât de frumos este. Nu vă
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342656_a_343985]
-
calde ninse peste picături prelinse să te ardă ca de focuri cerc de brațe pe mijlocuri să te zbați să simți arsură când te-oi săruta pe gură să te-ascunzi ca luna-n nori când te-oi lua de subțiori unde iară să mă țes jar nestins în corp ales cazne dulci și reci fiori rătăcind prin pat de flori mierea lor să te îmbete vrăjită de Dragobete *** Referință Bibliografică: DRAGOBETE / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DRAGOBETE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383960_a_385289]
-
cânte pân'o fi destul hangiță păr de foc iar după joc te-oi săruta hangița mea focoasă și spre iatac ne vom purta hangița mea focoasă mi-oi stinge para până-n zori hangiță-ntre hangițe și-oi adormi pe subțiori hangiță-ntre hangițe *** romanța cobzarului doar un cobzar mai poate să aline cu linele-i acorduri de vioară tristețea care parcă mă doboară și râul meu de lacrimi și suspine doar un cobzar mai poate stinge-amarul cu linele-i acorduri
PĂCATUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383971_a_385300]
-
trăiești până diseară ! Nu-i plăcea patronul și nici limbajul lui ,iar stiva părea fără sfârșit. Însă își dădea seama că nimeni n-o să-l așeze sub un baldachin, să-i facă vânt cu evantaiul. Ia câte două șezlonguri la subțioară,nu sunt foarte ușoare, dar gândul că va avea cu ce să cumpere mâncare îl împinge de la spate. Trec orele încet ,soarele dogoare din ce în ce mai tare ,iar grămada albă nu pare să se termine... La catedră era cu mult mai umbră
VIATA LA PLUS INFINIT (6) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383292_a_384621]
-
pași? — Ursu! - mormăi Stejeran. — Dar ce urs, fraților, ce urs! Mădălina, ce-i drept, mai văzuse ea urși la viața ei, dar ăsta, veac! Stătea desfășurat în două picioare, subțirel la mijloc, vânjos în umeri și cu doi câini la subțiori. Se uită Mădălina la urs, se uită ursul la Mădălina. Ursu ca ursu, da’ nici cu Mădălina nu-mi era rușine! Era încinsă bine cu brâul, ochii-i sclipeau, trupul, cum să zic eu, parcă-i creștea... Las-o, frate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se uita la Mădălina. Ea ieșea gătită, cânta o doină-n cor, mulgea oile, abia se uita la el. Slăbea ursu văzând cu ochii. De oi nu se atingea, ba după vreo săptămână a venit cu două oi streine la subțioară, le luase de la altă stână, și le-a aruncat de vii în târla Mădălinei. Odată a apărut cu o vacă de lanț, o trăgea ca tot omu, mugea vaca ca din gură de șarpe, și-a aruncat-o și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ca frații. Și ați ajuns? — Am ajuns. Ne-am oprit pe buza unui deal, am întins mâna înainte și i-am arătat în vale: „Uite, Sfinte Petre, acolo e Cotnarul!” El a zis „mulțumesc, frate Metodiu”, și-a luat canistra subțioară, s-a înălțat așa cam de un stat de om de la pământ și apoi și-a dat drumul la vale, peste araci. Frumos vis ai avut! - oftă cu invidie în glas lovănuț, slobozind pasul. — Cu-atâta m-a luminat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nisip. Un geamăt aproape imperceptibil urca din adâncul pământului. Sclavul dădu fuga să-și trezească stăpânii și, de îndată, Gacel coborî în ajutorul fratelui său, când nisipul ajunsese până la bărbia lui Ajamuk. Trase de el, încercând să-l apuce de subțiori, cu gândul să-l scoată din acea capcană infernală, dar Ajamuk era amețit și nu reușea să reacționeze, iar în această nisipul continua să cadă peste ei inexorabil. De pe ghizdul fântânii, Moartea surâdea. Nu în fiecare zi avea ocazia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
fără cusur - să cunosc insomnia. Nu insomnia poeților, nu insomnia Îndrăgostiților sau a căutătorilor de comori sau a ucigașului terorizat de remușcare, nu, o insomnie puhavă, imbecilă, fără gînduri. Stau și număr În neștire, din cînd În cînd Îmi pipăi subțiorile și curbura inghinală, dacă dau de vreun ganglion cît bobul de linte mă trece o boare rece pe șira spinării. Mobilele vechi pocnesc În răstimpuri. El se foiește lîngă mine. Tăcem așa Întinși alături sub aceeași plapumă, numărînd cuminți În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pregătit, un show cum n-a văzut Parisul — De, asemenea gafe se plătesc, cînd vii din păduchelnițele Odorheiului și n-ai nici l’usage du monde... Ostentația cu care se civilizează lumea noastră seamănă cu parfumul pe care-l emană subțioarele tineretului stropite din abundență cu sprayuri din pachet. Vechii bucureșteni se ascund În paltoanele negre cu guler de nutrie mirosind a naftalină. Foștii funcționari de la Creditul minier, de la Marmorosh Blank sau de la Fundațiile Regale par astăzi relicvele unei ridicole aristocrații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
umflat și pofticios pînă la durere aș chiui aș urla ca javra aia flămîndă gîtuită În lanț doamne mai lasă-mă să trăiesc mai lasă-mă să mă Înec În boarea asta lîncedă grețoasă a teilor parcă elevele miros așa subțiorilor lor puful lor mărunt blond Încărcat de polenuri numai bune de fecundat Încă zece ard Încă cincisprezece măcar cît speranța de viață la naștere șaizeci și cinci bărbații șaptezeci femeile tot ele mai mult sex slab sex frumos călugărițele Își devoră masculii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
la ședință că l-aș fi turnat pe Neagu cînd eu aflam pentru prima oară Întîmplarea ridicolă pentru care mă acuzau ca să-l acopere pe altul și boicotul lor și senzația penibilă cînd se țineau departe de mine Îmi miroseam subțiorile picioarele aveam impresia că duhoarea mea Îi face să mă ocolească așa se repetă totul mereu crezi că ai scăpat și te Întîlnești tot cu tine ocolul cel mai lung e calea cea mai scurtă spre casă fîlfîit de aripi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ochii negri ai iubitei, mierea limbii ei catifelate - s-a și mutat pe cerul celeilalte emisfere. De-acum Înainte, pe tropicul subecuatorial al Capricornului, acolo unde mă născusem spre a-l lepăda În lumină, Îmi văd nisipurile, cochiliile goale ale subțiorilor, apa tulbure Într-o lagună uitată, apa din uterul meu. O să-și spele trupul cu o bucată de săpun găsită În buzunar, o să se scufunde În această apa neschimbătoare, mereu schimbătoare ca o zi de ianuarie cu drumuri ascunse sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cu tine mirifică, Îmbătătoare existență! Și voi mult prea sterilizați În etuvele voastre ireproșabile, respirînd În blocuri de sticlă cu izolare fonică, termică, olfactivă, cum veți mai putea detecta urletul meu de fiară În noaptea cutremurului, arșița acestui trup, mirosul subțiorilor mele? Dar poate greșesc. Există atîtea feluri de a iubi pe lume. Te poți Îndrăgosti de un punct necunoscut pe o hartă, de un nume exotic fără nici o semnificație, de lumina ciudată a unui bec fluorescent Într-o gară. Poemele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
marinărești o scot pe nașă din salonul unde vocea lui Elvis țîșnită din casetofon calcă pe creștetele cîtorva bătrîne pînă le culcă testele pe mese. Nașa, În rochia ei purpurie, asudată toată de parcă și-ar fi strivit două roșii la subțiori, e urcată pe acoperișul haznalei În aplauzele și răcnetele generale. CÎțiva copii de pripas stau pe margine scobindu-se În nas și se holbează la micii aburinzi, Înșirați pe frunzele late de bostan. Spre seară, cînd lumina se opacizează și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
prețios. Fiți atenți să nu cadă. Acum, când avea din nou sub ochi plăcile, Își dădea seama Într-adevăr cât erau de mari. În car nu era loc. Cu iuțeală, sub privirile celor doi monahi care asistau năuciți, apucă de subțiori trupul lui Arrigo și Îl potrivi În poziția șezut. Apoi arătă spre plăcile Învelite În fetru, poruncind să fie dispuse de-a curmezișul, lângă cadavru. Călugării de la Misericordia erau din ce În ce mai Înmărmuriți. Sub greutate, oiștea carului gemea periculos. - Parcă e de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Preaturburatei Pena Corcodușa. a) Ceas de seară b) Prezentare c) Vaduri și alaiuri d) Cuvinte de îmbărbătare e) Aur netemporal f) Chemarea mosorului a) Cheagul alb, lăsat din seară. Dintre limpezimi crescut, Cu aripa ca un scut Abia dus la subțioară, Cel cu plisc întors de ceară roșie Încovrigat, Peste inimi Către seară Atîrnat: Chipul, coabe, S-a-îmbuibat în seara grasă Ca într-o baniță cu boabe Și-a sburat. S-a-îmbuibat Ceasul rău, Și s-a dus Ceasul tău, Domniță Hus! b
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
14 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Furișat Timpul ne e dat adesea să-l încurce mult pe Sersea... e un fir de lacrimă cumpătat de datină ne face necazul ca să ardem gazul... Timpul curge într-o doară, cu umbra la subțioară, rupe diguri aparente și regretele absente; nu e flux, nu e reflux chiar când nu e nici eclipsă, timpul curge permanent ca o elipsă, furișat, cu pas tiptil, aberant și inutil. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Furișat / George Nicolae Podișor : Confluențe
FURIŞAT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361307_a_362636]
-
facem?” Zamolxe s-a rugat și Dumnezeu i-a spus să facă acest ritual: “Pentru săvârșirea ritualului este nevoie de o masă, un fier, o pâine împletită, trei bănuți. Cel care oficiază slujba se spală pe mâini, ia copilul de subțiori și îl așază cu piciorușele pe bucata de fier, după care îl ridică până sus, la grindă, apropiindu-l cu creștetul capului, spunând; fie ca acest prunc să fie sănătos și să crească mare și puternic ca fierul. Aceasta se
OBICEIURI STRĂVECHI ALE ROMÂNILOR, DE ANUL NOU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363846_a_365175]