391 matches
-
cu mătasea broaștei Moliciunea de catifea a îmbrățișării Cu mireasma de frunză putredă A înserării, Timpul acela înrămat într-o După amiază de duminică Expus pe umbra năruită a înverzirii ULTIMA ORĂ Cred că până-n ultima clipă Voi respira la subțioara fricii Ca puiul sub cloșcă sau ca animalul care se retrage Din fața pericolului, Cred că partea de animal din mine N-a depășit instinctul de turmă, promisiunea biblicelor ospețe Nu mi-a îndestulat foamea Și nici nu mă lepăd în
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stefania_oproescu_1427286129.html [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
el până prin 1954 când, într-o bună zi, lumea care se îmbulzea la acceleratul de Suceava Nord care a oprit în Gara Buzău a rămas blocată descoperind un ofițer al armatei regale române care a coborât din tren ținând la subțioară ... o mandolină. Drumul până acasă l-a putut face numai cu un car cu boi al unui țăran care-l cunoștea iar tot drumul până sus la munte a fost presărat cu lacrimile și rugăciunile femeilor îngenunchiate pe marginea drumului
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1418364087.html [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
repede, în lada de zestre a mamei, unde ținea hainele ceva mai acătării[ - Cu sensul de mai bune, mai frumoase.], hainele pe care le îmbrăcam de obicei, când mergeam la biserică, că de, ajungeam la oraș și cu ele la subțioară, pe ușa din fața casei, m-am ascuns sub trandafiri. Aveam eu un loc, unde mă piteam în Săptămâna Mare a Paștelui, să-mi mănânc ouăle vopsite de mama. Imediat cum umplea copaia pentru frământat aluatul de pâine, sau coșul din
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472386904.html [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
și longevității acestui neam de soi. Vivat, crescat, floreat! Așa cum știm, Marele Armaș era el cam tâmpit, dar acum o plesnise! Era în asentimentul tuturor. Marii Sfetnici aplaudară cu entuziasm! Peste patruzeci de zile, Marele Duce era condus, susținut de subțiori, de cei mai devotați slujitori ai dinastiei să se urce pe tronul slavei strămoșilor săi, în acordurile corului gregorian și în sunetul cădelnițelor ce-l tămâiau necontenit. Până la urmă, chiar reuși să escaladeze treptele tronului, apoi aruncând o privire destul de
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400432417.html [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
a neputinței și a neantului: „Adevărul fiecăruia, spart din întreg,/ sporește deșertul care ne acoperă lent/ amintirile) (Ibidem). Pe ritualica unui sindrom al spaimei venită din necunoaștere, din imposibila explicație a inexplicabilului: „Cred că până în ultima clipă/ voi respira la subțioara fricii/ ca puiul sub cloșcă/ sau ca animalul care se retrage din fața pericolului” („Ultima clipă”, pag. 27), deși poeta, introvertită și cu o melancolie învăluitoare și sacră, încearcă să se liniștească în spațiul unui refugiu biblic („crede și nu cerceta
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_anghel_1460982912.html [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
sinistră adună bănuți din oselele pământului sub tâmpla invadată de nesomn afară văduve negre flutură venin printre rufele puse la uscat între o gură hâdă și-un ochi vânat cuvintele roiesc acre ca niște viespii ațâțate zdrobite le cos la subțioara unui cercan să mușc din ele încăpățânarea de a nu auzi și cu urechile astupate de doi greieri rămași într-o umbră de coasă să-mi redobândesc libertatea de a fi dincolo de calapod ... Citește mai mult dimineațaîși înfige colții într-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/agafia_dr%C4%83gan/canal [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
colții într-un sâmbure de brumămătură umbre dincolo de geamo pasăre sinistrăadună bănuți din oselele pământuluisub tâmpla invadată de nesomnafarăvăduve negre flutură veninprintre rufele puse la uscatîntre o gură hâdă și-un ochi vânatcuvintele roiesc acreca niște viespii ațâțatezdrobitele cos la subțioara unui cercansă mușc din eleîncăpățânarea de a nu auziși cu urechile astupate de doi greieri rămașiîntr-o umbră de coasăsă-mi redobândesc libertatea de a fidincolo de calapod... XXVII. ARATĂ-MI DRUMUL, IUBITE, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2127 din
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/agafia_dr%C4%83gan/canal [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
ȚIE, DOAMNE ! Doamne Dumnezeule, Lumină dulce, Slavă Ție, Iți spun eu care Nu sunt pe lumea aceasta Decât un puf de păpădie Sunt un copilaș Ca toți copilașii De cinci anișori Și Te simt cum mă ții Cu răsuflarea De subțiori. Doamne, Tu ești În lumina de primăvară, În dulceața văzduhului, De afară. În flori, în zumzetul Albinelor și în miei, În zâmbetul și în Ochii părinților mei ! Doamne, pentru că Tu ești mare Și ești Stăpânul a toate, Am la Tine
POEZIA PSIHOTERAPEUTICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_poezia_ps_stefan_dumitrescu_1367658670.html [Corola-blog/BlogPost/344584_a_345913]
-
mă chiuamă, În vis, la judecată Excitându-mi urechile cu mirosul frunzelor de aramă, Un guguștuc își învață puiul să zboare Cu respirația-i de pe urma unui zbor se retrag aripile Confidentului înălți,ilor Într-o aureolă a filozofilor scăpătați la subțioara Mileniului materialist Himere revin în transparență cu nisipul Ce-și amintește de Fata Morgana cu ochii poruncitori Fruntea-mi se amăgește credulă de pe urma unei furtuni De nisip pe care scriseseră poeții rapoarte Ale pașilor tăi. Sunt gura făpturii chemată să
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_alflorin_tene_al_florin_tene_1358614405.html [Corola-blog/BlogPost/342406_a_343735]
-
în curte. Așa am aflat că la intersecția din apropiere, la circa o sută cinzeci de metri de casa gazdelor mele, sunt doi cireși japonezi în plină floare. Această informație desigur că mi-a zgândărit curiozitatea și cu tableta la subțioară, am ieșit din casă și m-am oprit direct în intersecție semaforizată. Într-adevăr, copacii erau maiestuoși, puternic înfipți în pământul din intersecție, având coroanele bogate, cu tulpinile groase, fiind de ceva ani statornici în acel loc, păzind intersecția. Se
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1480341297.html [Corola-blog/BlogPost/364144_a_365473]
-
bătrâni părăsind odaia, cum și eu o zbughii din pat. Am căutat repede în lada cu haine ceva mai acătării, hainele pe care le îmbrăcam de obicei când mergeam la biserică că de, ajungeam la oraș și cu ele la subțioară, pe ușa din fața casei m-am ascuns sub trandafiri. Aveam eu un loc unde mă piteam în Săptămâna Mare a Paștelui, să-mi mănânc ouăle vopsite de mama. Imediat cum umplea copaia pentru aluatul de pâine sau coșul din nuiele
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini_stan_virgil_1388004062.html [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
Grigore Leșe, doina maramureșeană interpretată cu tehnica guturală a nodurilor, o tehnică vocală grea, dificilă, dar deopotrivă de efect, se înveșmântează împodobitor între cele mai scumpe comori de cântece folclorice românești. Atât Grigore Leșe, cât și Zinaida Bolboceanu sunt două subțiori calde române care poartă prin lume cleștarul cerului României, înstelat cu dorurile și cântecele mistuitoare românești! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Grigore Leșe și Zinaida Bolboceanu : cântece mistuitoare pe cleștarul cerului românesc. / Aurel V. Zgheran : Confluențe
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Grigore_lese_si_zinaida_bolb_aurel_v_zgheran_1375440746.html [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
unuia: „Păreți puțini!” Barmanul s-a retras discret, luând pe rând câte o sticlă (ca să nu facă gălăgie)... Puștanii s-au apucat mai fără spor, de pupături. Ăl bătrân, cu cucu-n vânt, și-a tras un șort până spre subțiori. Rastafarianul rebegit a râgâit a bere și-a căzut la loc, în somn, un câine a lătrat anemic, iar eu...chiar mă uitam pe unde mi-e rucsacul, să împachetez și eu, în fine. Cât să mai stau pe-aici
Vrăjitorul din OZN sau cum a dispărut din senin un cort plin cu coreeni din Vama Veche by https://republica.ro/vrajitorul-din-ozn-sau-cum-a-disparut-din-senin-un-cort-plin-cu-coreeni-din-vama-veche [Corola-blog/BlogPost/338443_a_339772]
-
pas grăbit mergea îngândurat, știind ce-l așteaptă. „Noroc că vine vara și-i mai ușor cu îmbăiatul și spălatul scutecelor!” Aproape că fugea. Transpirația îi năvălea prin toți porii și cămașa de pe el se udă pe spate și la subțiori. Ajuns acasă, Vetuța, cu fața palidă, întinsă în pat, acoperită cu o velință ușoară, îi arătă plodul de lângă ea înfășat într-un pled moale de molton, cumpărat anume, și-l întrebă: - Îți place Ionică ce ți-am adus pe lume
CAPITOL DIN ROMANUL „COPILUL NEDORIT” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496751310.html [Corola-blog/BlogPost/372295_a_373624]
-
cu șerpii de foc Tu-n lacrima florii de portocal Găsește-mi, sfielnic, un loc... Mă poartă-n iubire pe-un țărm liniștit Și-mi lasă-ntr-un cânt de vioară Un fir din norocul acum prohibit Să-l țin-busuioc subțioară. Fă, Doamne, să cânte bobocul de mac Și rozele-n straiul regal Mă-ndeamnă izvor de iubire să-mi fac Din gingașa floare de portocal. ÎN MAI, CÂND ÎNFLOREȘTE LILIACUL În mai, când înflorește liliacul Ciorchini de floare cu miresme
VISÂND PE MALUL MĂRII PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_visand_pe_malul_ma_georgeta_resteman_1337334185.html [Corola-blog/BlogPost/358839_a_360168]
-
Simona Tache Știți momentul ăla în care el miroase la subțiori un tricou acru, după care gândește cu voce tare: „Îl mai port de cinci ori, după care îl dau LA SPĂLAT“? Îl știți sigur. V-ați întrebat însă vreodată cine este acel misterios personaj, pe nume LA SPĂLAT? Cum a
Cine ești tu oare și de unde ai venit? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18433_a_19758]
-
ciumă Ca să-ți fie-n suflet muma... Se dau de ceasul morții Să iți treacă pragul porții Cu zâmbetele- zâmbite, Babe, să-ți fie iubite... Babe prinse-n hora Lunii Drept în mijlocul pădurii Dezbrăcate-n pielea goală Cu păr lung la subțioara... Țâțele-s dăbălăzate, Le ajung până la spate, Tot sărind în joc grotesc, Ritm vrăjit și nebunesc... Focul mistic le stârnește, Suflețelul le- ncălzește Cântând de dor vrăjit, Pentru fete de iubit... Fete hâde și uitate Ce-au rămas nemăritate, Babe-acum
VRĂJI- VRĂJITE... de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 by http://confluente.ro/emilian_oniciuc_1487866974.html [Corola-blog/BlogPost/371325_a_372654]
-
Păi, da, dar nu pare prea... intim. Sau oamenii romantici nu fac treaba mare? Am pus CD-ul cu Michael Buble - pe care l-am ascultat în buclă tot weekendul, de și-acum ne mai iese câte-un tril de pe la subțiori, și-am început să fim romantici. Speriat că n-o să remarc eu că se străduiește, îmi atrage atenția sârguincios la fiecare mișcare pe care-o face, ca să fie sigur că „se pune”: - Fetiță, aprind lumânări. Na, să mai zici tu
Cea mai romantică ciocolată, cel mai romantic dans, cel mai romantic rău general by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18891_a_20216]
-
Băă!... Știi că nu ești prost?...Scuză-mă!... N-am vrut să te jignesc. Ești deștept, d-le! Gata! Batem palma!... Am plecat să mai caut un șahist maiestru în fraiereli - declanșă Sile acțiunea plecând cu cutia de șah la subțioară și fluierând candențat o melodie compusă pe loc. Titi îl conduce cu privirea zâmbind complice. Parcă știe de undeva melodia asta. Sigur e un plagiat. Investigația lui muzicală este întreruptă de apariția sau, reapariția lui Fane: - A plecat bou' ăla
ŞAH – PAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Sah_pat_lica_barbu_1375628339.html [Corola-blog/BlogPost/342140_a_343469]
-
o asistentă, Mioara Avram, de la salvare, îl găsesc căzut în duș. Dus în cameră de Sandu și femeia de la salvare (căci Gelu plecase odată cu sosirea ei), îi este luată tensiunea și este consultat. În timp ce i-a pus un termometru la subțioară, asistenta se duce în bucătărie cu Mihaela ca să fumeze o țigară, spunându-i că crede că bolnavul are o tumoare de colon și că va trebui probabil internat. Asistenta o roagă ca unul dintre soți să-l însoțească pe domnul
Moartea domnului Lăzărescu () [Corola-website/Science/303888_a_305217]
-
spiridușul este un drac încarnat sau înfățișat printr-o vietate -de multe ori sub forma unui pui- care locuiește într-o gospodărie, aducând stăpânului acesteia noroc. Spiridușii se nasc din ouă :de obicei, un ou părăsit care trebuie ținut la subțioară și clocit acolo timp de 40 de zile. Odată ce iese, acel pui constă de fapt într-un spiriduș, care va trebui ținut într-o oală roșie, nouă, cu coji de ceapă. Apoi acesta va îndeplini toate doleanțele stăpânului său, iar
Spiriduș () [Corola-website/Science/298275_a_299604]
-
se crede că a fost călcată de diavol. Așadar, spiridușul care va ieși, deși face bine stăpânului, este un trimis al Necuratului, iar după moartea omului, sufletul său îi va aparține diavolului. După credințele moldovenești, oul părăsit trebuie ținut la subțioară 9 zile într-o casă nelocuită, fără cruci sau icoane, iar după aceste zile , va ieși un pui mic și negru, însuși diavolul, care va îndeplini toate poruncile stăpânului. El va fi păstrat într-o sticlă, într-un borcan sau
Spiriduș () [Corola-website/Science/298275_a_299604]
-
Iancu Kalinderu călărind un cal și ducând câteva tablouri (aluzie la pasiunea de colecționar); Mihail Șuțu, numismatul, privind printr-o lupă; Constantin Disescu uitându-și jobenul; Nicolae Titulescu pledând la un proces; Dinicu înfățișat în frac cu o vioară la subțioară (în ultimul plan se poate citi Vlaicu, Berlioz, Dinicu...); caricatura "Naționaliștii" care-i reprezintă pe A.C. Cuza în postură de Don Quijote, Nicolae Iorga și Sancho Panza; generalul Ioan Argetoianu la vârsta la care s-a apucat de politică și Ion
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
locuri cultivate sau ruderale. în pământ are un rizom galben-brun, cilindric, iar tulpina ierboasă, erectă, înaltă de 20-50 (100) cm, este îndoită în zig-zag în partea superioară. Frunzele sunt mari, profund cordate iar florile sunt galbene, situate câte 2-8 la subțioara frunzelor. Este o plantă toxică, provocînd inflamația rinichuilor, a intestinului, dar rizomul și tulpina frunzoasă are utilizări medicinale (pentru scăderea presiunii sîngelui). "Asarum europaeum" L. (pochivnic). Frecvent în pădurile de foioase din zona de cîmpie și colinară, cu o tulpină
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
lui, în uniformă de licean și cu numărul pe brațul stâng... Și Popa Crețu, cu barba lui a la"Iorga"și cu veșnica lavalieră neagră la gât... Dar fără cunoscuta lui pălărie cu borurile largi pe cap...O are sub subțioara dreaptă, în stânga având lumânarea... Și Papadopol...Și Pițurcă... Și Gore Ștefănescu, la fel de trist ca de obicei,...Și Șefu... uite că Șefu nici nu-mi răspunde când îi fac cu ochiul, parcă nici nu m-ar vedea... Și profesoarele, domnișoara Puchiu
Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]