281 matches
-
Olivier (atricapillus Steph.) Capul negru cu câte o pată oculară gălbuie. Vârful articolului terminal al palpilor maxilari negru. Pronotul și elitrele roșcate sau galben-roșcate. Partea ventrală și picioarele brune sau de nuanță întunecată. Este întâlnită îndeosebi în zona montană și subalpină. l=4,2-4,8 mm. 2 Enochrus testaceus Fabricius Corpul ușor lățit, roșcat-maroniu, mai rar galben-maroniu. Jumătatea posterioară a capului întunecată. Uneori pronotul prezintă 4 pete discale de culoare închisă. Umerii elitrelor, partea ventrală a capului și baza femurelor negre
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
o tivitură îngustă roșcată. Suprafața capului și a elitrelor reticulată și punctată. Discul pronotului cu o punctuație accentuată, iar marginile lui laterale prezintă granulații reticulate. Palpii, funiculul antenei și picioarele roșcat-maronii. Femurele posterioare întunecate. În apele din zona montană și subalpină. ♂ l=2,5 mm. Vârful pigidiului denticulat (fig.87a, pag.101). Treimea bazală a femurelor posterioare îngustată (fig.87b, pag.101). ♀ l=1,8 mm. 2 Limnebius stagnalis Guillebeau Partea dorsală prezintă o punctuație ± accentuată. Specie sud-est europeană întâlnită la
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Pinus mugo și Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti) * Formațiuni cu Juniperus communis, în zone sau pajiști calcaroase * Pajiști rupicole calcaroase sau bazofile, cu Alysso-Sedion albi * Pajiști calcaroase, pe nisipuri xerice * Pajiști boreale și alpine, pe substrat silicios * Pajiști calcaroase alpine și subalpine * Pajiști uscate semi-naturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri, pe substrat calcaros (situri importante pentru orhidee) * Pseudostepe cu iarbă și plante anuale de Thero-Brachypodietea * Pajiști bogate în specii de Nardus, pe substratele silicioase ale zonelor muntoase * Pajiști stepice subpanonice * Pajiști
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
dillenii * Grohotiș și lespezi calcaroase * Grote neexploatate turistic * Câmpuri de lavă și excavații naturale 6. Habitate de pădure * Păduri bătrâne caducifoliate naturale, hemiboreale, bogate în epifite * Pășuni împădurite * Păduri mlăștinoase caducifoliate * Păduri de tip Luzulo-Fagetum * Păduri de tip Asperulo-Fagetum * Păduri subalpine medio-europene cu Acer * Păduri medioeuropene tip Cephalanthero Fagion * Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medio-european și cu Carpinion betuli * Stejăriș, cu Galio-Carpinetum * Păduri pe pantă, grohotiș sau ravene, cu Tilio-Acerion * Stejăriș bătrân acidofil, al câmpurilor nisipoase, cu Quercus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în comparație cu locuitorii altor regiuni. Aceasta se explică prin condițiile particulare montane, sub raportul fizicii atmosferei - reducerea presiunii barometrice și a presiunii parțiale a atmosferei. Aceste elemente solicită în special respirația și circulația. Sunt studii convingătoare asupra influenței climatului alpin și subalpin, dar mai ales asupra particularităților regimului de mișcare pe care viața de munte o impune locuitorilor, sedentarismul fiind o raritate. Cercetările privind efectele efortului fizic impus activităților în zonele montane relevă că mișcarea reprezintă un autentic arhitect al organismului, contribuie
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Sallx; ────────────────────────────────────────────────────────────────────────���────── 40A0 * Tufărișuri subcontinentale peri-panonice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 40C0 * Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6110 * Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifile din Alysso- Sedion albi; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6120 * Pajiști xerice pe substrat calcaros; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6150 Pajiști boreale ��i alpine pe substrat silicios; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6170 Pajiști calcifile alpine și subalpine; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6190 Pajiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalla pallentis); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6210 Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco-Brometea) (* situri importante pentru orhidee); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6230 * Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6240 * Pajiști stepice subpanonice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6260 * Pajiști
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
Pinus mugo și Rhododendron hirsutum (MugoRhododendretum hirsuți); Formațiuni cu Juniperus communis în zone sau pajiști calcaroase; * Pajiști rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi; * Pajiști calcaroase pe nisipuri xerice; Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios; Pajiști calcaroase alpine și subalpine; Pajiști uscate seminaturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee); * Pseudostepe cu iarba și plante anuale de Thero-Brachypodietea; * Pajiști bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase; * Pajiști stepice subpanonice; * Pajiști
LEGE nr. 462 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
Sedo albi-Veronicion dillenii; Grohotiș și lespezi calcaroase; Grote neexploatate turistic; Câmpuri de lavă și excavații naturale. 6. Habitate de pădure Păduri bătrâne caducifoliate naturale hemiboreale bogate în epifite; Pășuni împădurite; * Păduri mlăștinoase caducifoliate; Păduri tip Luzulo-Fagetum; Păduri tip Asperulo-Fagetum; Păduri subalpine medioeuropene cu Acer; Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion; Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medioeuropean și cu Carpinion betuli; Stejăriș cu Galio-Carpinetum; * Păduri de pantă, grohotiș sau ravene cu Tilio-Acerion; Stejăriș bătrân acidofil al câmpurilor nisipoase cu Quercus robur
LEGE nr. 462 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
s-au extins mult pășunile în dauna pădurilor de conifere. Etajul alpin se desfășoară la peste 2 000 m. Între 1 800 m și 2 000 m se face trecerea între această zonă și etajul pădurilor de conifere. În etajul subalpin, elementele caracteristice care se îmbină sunt arbuști, arbori răzleți, ierburi. În zona alpină, unde clima este rece și umedă, se întâlnesc specii de ierburi adaptate la frig, umezeală, vânt puternic. La partea inferioară a etajului subalpin pajiștile se îmbină cu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de conifere. În etajul subalpin, elementele caracteristice care se îmbină sunt arbuști, arbori răzleți, ierburi. În zona alpină, unde clima este rece și umedă, se întâlnesc specii de ierburi adaptate la frig, umezeală, vânt puternic. La partea inferioară a etajului subalpin pajiștile se îmbină cu tufișuri de ienupăr, jneapăn, afin, merișor. Zona alpină este întâlnită în munții Rodnei, Călimani, Bucegi, Leaota, Piatra Craiului, Iezer-Păpușa, Făgăraș, Parâng, Cândrel, Șurean, Căpățânii, Retezat-Godeanu, țarcu etc. Vegetația azonală. În lungul văilor principale, cu lunci largi
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și s-au dezvoltat sub climat umed. Sunt soluri brune și brun acide propice pomiculturii. Solurile din regiunile montane înalte cu păduri de conifere, climat rece și cu precipitații bogate aparțin clasei spodosoluri (podzoluri). Solurile de pe culmile carpatice alpine și subalpine brune și brun acide, formate într-un climat cu temperaturi mici și cu multe precipitații, sunt subțiri și nu asigură decât dezvoltarea ierburilor sau a unor arbuști. O grupă aparte include solurile azonale, care sau dezvoltat în anumite condiții, căpătând
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
justificată de amplasarea acestuia pe un teritoriu cu particularități morfometrice variate, ce determină o etajare climatică și vegetală. Altitudinile în parc variază între 6004000m, făcând astfel loc existenței a patru etaje vegetale: chaparral, zona montană joasă, zona montană înaltă, zona subalpină și alpină. Ghețarii actuali mai sunt încă prezenți pe vârfurile cele mai înalte, însă suprafața acoperită de aceștia s-a redus considerabil în contextul schimbărilor climatice globale. Din cele cca. 7000 specii de plante existente pe teritoriul Californiei, se apreciază
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
care suntem siguri că Îi va asigura o nouă și trainică strălucire. Amplasată la cumpăna apei Prahovei și Timișului, la altitudinea de 1060 m, cu o frumoasă coroană de munți Înconjurători (Bucegi, Baiului și BÎrsei) ce-i imprimă un climat subalpin (caracterizat de o nebulozitate moderată, luminozitate mare și vînturi slabe) cu importanți factori naturali de cură (bioclimat tonic stimulator, cu un aer pur, bogat În radiații ultraviolete și cu o pronunțată ionizare atmosferică), beneficiind de interesante instalații (telescaune, teleschiuri, piscină
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mesteacănul ( (Betula verrucosa), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), ulmul de munte (Ulmus montana), scorușul (Sorbus aucuparia), arinul de munte (A (Alnus viridis), plopul (Populus termula). De la altitudinea de 1500 - 1600 m în sus începe complexul de tufișuri, rariști și pajiști subalpine, care ocupă suprafețe mai mari în Giumalău față de Rarău. Fauna este asemănătoare celei întâlnite frecvent în toți Carpații românești: urs brun (Ursus arctos), cerbi și ciute (Cervus elaphus), căpriori și căprioare (Capreolus capreolus), mistreț (Sus scrofa), râși (Lynx lynx) - ocrotiți
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
groasă; au flori mari, viu colorate (datorită luminii intense) și Înmulțire predominant vegetativă. Plantele, de talie mică, târâtoare, perene, sunt mai cu seamă arbuști. Ca exemplu, menționăm specii de Vaccinium, Rhododendron, Andromeda, Empetrum, Dryas, Juniperus ș.a. 2. Plantele alpine și subalpine au tulpină aeriană scurtă, târâtoare și partea subterană foarte bine dezvoltată; frunzele sunt mici, cu Înveliș păros, epidermă groasă, cutinizată și țesut palisadic gros, cu celule Înalte; florile sunt mari, viu colorate; predomină Înmulțirea vegetativă. Lumina. În funcție de acest factor se
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
Rezervația Codrul Secular Giumalău - elemente naturale Codrul Secular Giumalău constituie o pădure de molid Picea abies (L. Karst) din subzona acestei specii, situată la limita dintre zona forestieră și cea alpină. Alcătuite din molid pur până în imediata apropiere a golului subalpin, arboretele încheiate, cu coronamentele dese, caracteristice speciei, nu permit decât o iluminare slabă a solului, ceea ce are ca urmare o reprezentare foarte redusă atât a elementelor arbustive, cât și a celor ierbacee. Vegetația forestieră este dominată de molid (Picea abies
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
major), stirigoaie (Veratrum album), odolean (Valeriana tripteris), trestie de câmp (Calamagrostis villosa), horști (Luzula silvatica), afin (Vaccinium myrtillus), merișor (Vaccinium vitis-idaea), afinul alpin (Vaccinium uliginosum), iar prin locurile băhnoase speciile de crisosplenium (Chrysosplenium alternifolium si Chrysosplenium opositifolium) ș. a. In zona subalpină predomină ienupărul (Juniperus intermedia) și jneapănul (Pinus mugo). Fauna este asemănătoare celei întâlnite frecvent în Carpații Românești. Astfel, în acest perimetru, întâlnim: ursul brun (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), râsul (Lynx lynx), vulpea (Canis vulpes), jderul (Martes
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
exemplarelor cu un aspect special, cum ar fi aspectul columnar (relict postglaciar); - Evoluția în altitudine a vegetației, având în vedere că poteca se întinde pe o diferență de 300 de metri în altitudine; - Diversitatea speciilor într-un codru secular; - Vegetația subalpină înspre capătul superior al potecii formată din scoruși, ienuperi, jnepeni. 4. Impactul antropic asupra zonei potecii tematice „Regenerarea pe arbori” din cadrul rezervației Codrul secular Giumalău. începând cu anul 1941, de când printr-o hotărâre a Consiliului de miniștri este înființată rezervația
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
2 carene discale pot fi uneori parțial șterse. De o parte și de alta a carenelor elitrelor se află câteva puncte mari. Carena exterioară prezintă adesea în partea postmediană o proeminență ușor înălțată. Aripile membranoase ± dezvoltate. În zona montană și subalpină printre firele de iarbă și sub pietre. l=12-16 mm. Primele 4 articole ale tarselor anterioare lățite, tarsele mediane fiind ușor lățite. -ab. nigrita Creutz. Corpul negru-unicolor. 3 Silpha tristis Illiger (granulata Thunb.) Negru, jumătatea anterioară a corpului prezintă reflexe
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
prevăzute cu dinți proeminenți. Tarsele anterioare și mediane pentamere, cele posterioare fiind tetramere (5-5-4). Insectele sunt întâlnite pe nisipul de lângă malurile râurilor, pe ierburi și pe flori. Unele specii trăiesc sub pietrele mari din apropierea pâraielor, altele sub pietrele din zona subalpină (L. piceus). Există forme care se găsesc în corpii de fructificație ale ciupercilor hipogee. În fauna României au fost semnalate până în prezent 22 de specii, dar numărul lor poate fi mai mare. 1 Leiodes rotundatus Erichson Corpul oval-scurtat, cu marginile
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
boreomontană. l=2,5-3 mm. ♂ Tarsele anterioare și mediane puțin lățite, iar tibiile posterioare sunt ușor arcuite. 5 Leiodes brandisi Holdhaus Coloritul corpului maroniu sau roșcat-maroniu, de nuanță deschisă. Specie răspândită în nordul și centrul Europei. În zona montană și subalpină. l=3-3,3 mm. ♂ Tibiile posterioare drepte. 6 Leiodes cinnamomeus Panzer (lycoperdi Steph., affinis Schm.) Corpul ovalalungit, dorsal convex, lucios, galben-roșcat sau roșcat, cu măciuca neagră. Capul prezintă o punctuație fină și rară. Articolele antenale mai îngroșate, măciuca antenelor fiind
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
iar interstriile prezintă o punctuație de fond extrem de fină și rară, adesea neaparentă. La nivelul interstriilor mai sunt prezente rânduri alternative formate din puncte mai adâncite. Din nordul și centrul Europei până în Siberia. Insectele sunt întâlnite în zona montană și subalpină. l=2,8-3,5 mm. ♂ Tarsele anterioare și mediane ușor lățite. Femurele posterioare cu unghiul apical extern ușor denticulat și cu cel intern lobat. Tibiile posterioare subțiri, cu jumătatea anterioară ușor turtită, iar jumătatea lor posterioară este arcuită spre interior
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
mare variație a acesteia de la o zonă la alta și chiar pentru aceiași zona într-un interval de timp multianual. Putem defini pentru România următoarele nuanțe de climă legate de regiuni: ● climă de câmpie; ● climă de dealuri; ● etaj de climat subalpin; ● etaj de climat alpin; ● regiuni sub influența maselor de aer mediteranean; ● climă de depresiune; ● climă de litoral marin. Temperatura medie anuală pe țară este în jur de + 10° C, având variații mari funcție de altitudine și anotimp (- 38° C iarnă și
STRATEGIA NAŢIONALA din 3 iunie 2004 privind alimentarea cu energie termica a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161219_a_162548]
-
1.562 mii ha, reprezentând 32% din suprafața totală a pajiștilor. Acestea sunt utilizate în principal pentru pășunat sau sunt cosite. Din aceasta suprafața, 200 mii ha sunt situate la o altitudine de peste 1.500 m. Majoritatea pășunilor alpine și subalpine din România au rămas într-o stare foarte apropiată de cea naturala și sunt caracterizate de o mare diversitate biologica cuprinzând numeroase specii locale. În vederea aderării la Uniunea Europeană, ca parte a adoptării acquis-ului comunitar, România trebuie să implementeze un Program
ANEXE din 14 iunie 2006 (*actualizată*) cuprinzând fişele tehnice ale măsurilor 1.1 "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole", 1.2 "Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor", 2.1 "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiţii în exploataţiile agricole", 3.2 "Constituirea grupurilor de producători", 3.3 "Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural", 3.4 "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative", 3.5 "Silvicultura", 4.1 "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale" şi 4.2 "Asistenţa tehnică" din Programul naţional pentru agricultura şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD profesionale" şi 4.2 "Asistenţa tehnică" din Programul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
de 20 ha, acesta poate să nu fie limitrof fondului forestier, dar trebuie să fie compact. Nu se poate realiza compensarea cu terenuri degradate, neproductive din punct de vedere silvic sau cu terenuri situate în zonele de stepă, alpină și subalpină. ... (7) Pentru terenurile prevăzute la alin. (6) sunt obligatorii înscrierea în amenajamentele silvice și asigurarea administrării sau serviciilor silvice în termen de 30 de zile de la data aprobării scoaterii definitive din fondul forestier, precum și împădurirea în maximum două sezoane de
CODUL SILVIC din 19 martie 2008 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 46/2008 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196304_a_197633]