2,299 matches
-
L” au în structura lor două feluri de regiuni: unele variabiale (V) și altele constante (C), în privința secvenței aminoacizilor ce le compun. 3.3. HETEROGENITATEA IMUNOGLOBULINELOR • O primă cauză a heterogenității imunoglobulinelor o constituie specificitatea izotopică - determinată de existența claselor, subclaselor tipurilor amintite mai sus. Astfel, fiecare individ aparținând speciei umane posedă cinci clase de imunoglobuline, la rândul lor, fiecare din clase prezintă două forme, după cum în compoziția lor intră lanțul „L” de tip Kappa sau Lambda. Se poate calcula că
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
Imunoglobulinele G sunt sintetizate de plasmocitele din măduva hematoformatoare. Lanțurile „L” și „H” sunt unite printr-o singură legătură disulfidică (ca la toate clasele de imunoglobuline), dar numărul de legături disulfidice între cele două lanțuri „H” variază la om în funcție de subclasa respectivă. La iepure, imunoglobulina are o singură legătură disulfidică între lanțurile grele. Această imunoglobulină cuprinde patru subclase cu o structură antigenică distinctă a lanțului „H”: imunoglobulina G1 (70%); imunoglobulina G2 (16%); imunoglobulina G3 (10%); imunoglobulina G4 (4%). Legăturile sulfidice sunt
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
singură legătură disulfidică (ca la toate clasele de imunoglobuline), dar numărul de legături disulfidice între cele două lanțuri „H” variază la om în funcție de subclasa respectivă. La iepure, imunoglobulina are o singură legătură disulfidică între lanțurile grele. Această imunoglobulină cuprinde patru subclase cu o structură antigenică distinctă a lanțului „H”: imunoglobulina G1 (70%); imunoglobulina G2 (16%); imunoglobulina G3 (10%); imunoglobulina G4 (4%). Legăturile sulfidice sunt concentrate în regiunea „balama”, flexibilă și susceptibilă la proteoliză. Anticorpii de tip imunoglobuline G apar în timpul răspunsului
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
între ele prin punți disulfidice mediate de lanțul polipeptidic „J” („J”=legare) - lanț care se caracterizează printr-o greutate moleculară de 20 000 daltoni, având 10 12 resturi de cisteină în moleculă. Din punct de vedere antigenic sunt caracterizate două subclase de imunoglobuline A: -Imunoglobulina A1 reprezintă 80%; Imunoglobulina A2 reprezintă 20% la care lanțurile ușoare sunt dimerizate prin legături disulfidice și unite de lanțurile grele prin punți de hidrogen. • Imunoglobulina A secretoare - se găsește sub formă dimerică, cu o constantă
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
două cazuri distincte de imunoglobuline la același bolnav. În funcție de imunoglobulina secretată de plasmocitele transformate maligne se descriu următoarele tipuri de mieloame: • Mielom multiplu cu imunoglobulină „G” - cu frecvență de 50-59% în această grupă s-a stabilit și o repartiție pe subclase; • Mielom multiplu cu imunoglobulină „A” - cu frecvență de 20-25% • Mielom multiplu cu imunoglobulină „D” - cu frecvență de 1-2% • Mielom multiplu cu imunoglobulină „E” și imunoglobulină „M” - cu frecvență foarte redusă, după unii autori excepțională; • Mielom multiplu cu lanțuri ușoare (Bence-Jones
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
pentru producerea energiei electrice prin arderea combustibililor fosili, aferente studiului de caz prezentat în capitolul 5. Pentru definirea și clasificarea indicatorilor, respectiv a ponderilor intervalelor de acordare a scorurilor, au fost create tabele relaționate care vor stoca informații privind clasa, subclasa și indicatori individuali: T Indicatori Clase; T Indicatori Subclase; T Indicatori; iar pentru o interfață prietenoasă utilizatorului au fost create: Formularul F Indicatori Clase; Subformularul F Indicatori Subclase Subform; Formularul F Indicatori; Formularul F Definire Ponderi Scoruri indicatori. Pentru popularea bazei de date au fost clasificați și utilizați indicatorii, ponderile și intervalele
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
fi utilizată în mai multe subcategorii de tehnologii. Identificarea unică a unei tehnologii aparținând unei subcategorii se realizează prin alocarea unui ID individual. În zona Definire indicatori (PAS 2), prin utilizarea butoanelor se pot crea/modifica, respectiv introduce, clasele și subclasele de indicatori, respectiv indicatorii individuali, ponderile și intervalele de acordare a scorurilor, aplicații în efectuarea analizei integrate, pe baza formularelor și subformularelor dedicate. De asemenea, se definește tipul indicatorului (numeric sau text). Butonul „Definire: Indicatori, Ponderi, Scoruri NOI” permite accesul
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
și intervalele de acordare a scorurilor, aplicații în efectuarea analizei integrate, pe baza formularelor și subformularelor dedicate. De asemenea, se definește tipul indicatorului (numeric sau text). Butonul „Definire: Indicatori, Ponderi, Scoruri NOI” permite accesul pentru modificarea și/sau adăugarea claselor, subclaselor de indicatori, precum și a indicatorilor individuali ce urmează a fi utilizați în cadrul analizei. Butoanele „Definiți Ponderi și Scoruri” și „Verificați - (Re)definiți Ponderi” permit accesul la interfața de editare a ponderilor și intervalelor/valorilor de încadrare pentru fiecare scor, fiind
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
decât cele incluse în prezenta analiză (de exemplu, disponibilitatea energiei solare, care este practic nelimitată, poate fi setată la o valoare de 100.000 de ani). Informațiile privind indicatorii individuali cu ponderile și intervalele/valorile de încadrare astfel definite, respectiv subclasele și clasele de indicatori astfel definiți, sunt stocate în tabelele dedicate (T Indicatori, T Indicatori Subclase, T Indicatori Clase). Spre deosebire de situația referitoare la tehnologii, în cazul indicatorilor trebuie prevenită dubla luare în considerare în schema de analiză integrată. Acest lucru se poate realiza printr-o
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
rasism, xenofobie ori iredentism, combinate cu mișcările pentru dezarmare și pace, cu feminismul care s-a reflectat și în filosofie prin critica "androcentrismului", sexismului, rasismului, a opresiunii de clasă. Căci femeile ar fi ca și "proletariatul" din teoria marxistă: o subclasă marginală a societății moderne. Cam așa se prezenta feminismul într-un Dicționar de filosofia cunoașterii, tradus din limba engleză în anii 1999-2000. Susținând că obiectivitatea este asigurată de critica socială, pentru că subiectivitatea este construită social, feminismul se îndreaptă însă spre
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
prototipic substantivul neprepozițional cu o formă de nominativ - acuzativ, iar ca relație sintagmatică specifică, o relație obligatoriu ternară, implicând verbul - centru și un complement (de cele mai multe ori, direct, mai rar, indirect)”. Complementul predicativ al obiectului este cerut matricial de o subclasă de verbe trivalente, reprezentată prin verbe ca: 1. a boteza (L-au botezat Doru.), a chema „a avea nume” (Îl cheamă Ionescu.), a denumi (Teoreticienii l-au denumit complement de agent.), a intitula (Scriitorul și-a intitulat nuvela Hangiul.), a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
răspuns politic al unei burghezii rănite sau expansioniste (austromarxismul) sau al claselor exploatate de capitalismul imperialist (Tom Nairn) sau ca urmare a distrugerii creatoare, dar nesăbuite, a economiei globale capitaliste (Slavoj Žižek). Dominația de clasă, dezindustrializarea, șomajul și formarea unei subclase noi de cetățeni neliniștiți, toate acestea sînt, într-adevăr, consecințele contemporane ale economiilor structurate de producția de mărfuri, dar acestea nu provoacă în mod spontan dezvoltarea naționalismului. Pentru ca acest lucru să aibă loc, trebuie să existe cel puțin unele elemente
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
la faptul că violența criminală devine tot mai mult o patologie și că obscurele sale cauze o plasează în afara speranțelor unui remediu realist. "Rata foarte înaltă a criminalității în rîndul tinerilor de culoare este un aspect al situației patologice a subclasei negrilor, dar se pare că nu există nici un remediu pentru această situație care să fie realizabil din punct de vedere politic și să aibă șanse de reușită", scrie un binecunoscut președinte al Curții de Apel din SUA, adăugînd: "Nu există
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Barba ursului de bahne) - G., Circ. Frecv., z.step.-e.bo.; L7TXC5U7RXN3; Magnocaricion elatae, Molinietalia, Tx. -Equisetum sylvaticum L. - G., Circ. Frecv., se.go. e.bo.; L3T4CXU6R3N4; Alnion incanae, Vaccinio - Piceetea, Tx. ÎNCRENGĂTURA SPERMATOPHYTA SUBÎNCRENGĂTURA MAGNOLIOPHYTINA (Angiospermae) CLASA MAGNOLIOPSIDA (Dicotyledonatae) SUBCLASA MAGNOLIIDAE (incl. Ranunculidae) ORD. ARISTOLOCHIALES FAM. ARISTOLOCHIACEAE *Aristolochia clematistis L. (Mărul lupului, Cucurbețică) - G., Medit. Frecv., z.step.-se.go.; L6T7C3U4R8N8, Galio - Alliarion, Alnion incanae, Convolvuletalia sepium, Artemisietea, Me., Md., Tx. *Asarum europaeum L. (Piperul lupului, Pochivnic), H., Euras. Frecv
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Lamio - Chenopodietalia, Me., Md., Tx. FAM. FUMARIACEAE -Corydalis cava (L.) Schweigg. Et Koerte (Brebenei) - G., Eur. centr.Frecv., z.silvost. se.go.; L3T6C4U6R8N8, Fagetalia *Corydalis solida (L.) Clairv. ssp. solida - G., Eur. Frecv., z.silvost. e.bo.; L3T6C5U5R7N7, Fagetalia, Me. SUBCLASA HAMAMELIDAE ORD. URTICALES FAM ULMACEAE -Ulmus glabra Hudson (U. montana Stokes, U. scabra Miller) (Ulm de munte) - Ph., Euras. Frecv., se.go. se.fa.; L4T5C3U7RXN7, Tilio - Acerion, Querco Fagetea *Ulmus minor Miller (U. foliacea Gilib.), U. campestris Auct., U. carpinifolia
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
CORYLACEAE *Carpinus betulus L. (Carpen) - Ph., Eur. centr. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L4T6C4UXRXNX; Lathyro - Carpinion, Prunetalia spinosae, In., De. *Corylus avellana L. (Alun) - Ph., Eur. Frecv., z.step.-se.fa.; L6T5C3UXRXNX; Rhamno - Prunetea, Querco - Fagetea, Al., Me., In., De. SUBCLASA CARYOPHYLLIDAE ORD. CARYOPHYLLALES FAM. CARYOPHYLLACEAE -Arenaria serpyllifolia L. (Studeniță) - T., Circ. Frecv., z.step.-se.fa.; L8T5CXU4RXNX; Festuco - Brometea, Koelerio - Corynephoretea, Tx. -Dianthus armeria L. ssp. armeria (Garoafă) - T., Eur. Spor., z.step.-se.fa.; L6T6C4U5RXN3; Sedo - Scleranthion, Quercetea pubescentis
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
bo.; L8TXCXUXRXNX, Molinio - Arrenatheretea, Al. -Rumex conglomeratus Murray (Măcrișul calului) - H., Circ. Frecv., z.step.-e.bo.; L8T7C3U7RXN8, Bidentetalia, Potentillo - Polygonetalia, Tx. *Rumex crispus L. (Dragavei) - H., Euras. Frecv., z.step. e.bo.; L7T5C3U6RXN5, Potentillion anserinae, Polygono - Chenopodion, Al., Tx. SUBCLASA ROSIDAE ORD. SAXIFRAGALES FAM. CRASSULACEAE *Sedum maximum (L.) Hoffm. (Iarbă grasă, Iarbă de urechi) - H., Eur. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L8T6C3U3R5N3; Asplenietea, Androsacetalia vandelii, Thlaspietea, Galio - Urticetea, QuercoFagetea FAM SAXIFRAGACEAE -Chrysosplenium alternifolium L. - H., Circ. Frecv., se.go.-e
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
a.; L7TxC5U3RxN2; Erico - Pinion, Cirsio - Brachypodion, Fr., Me., Md. *Sanicula europaea L. (Sănișoară) - H., Euras. Comună, z. silvost.-se.fa.; L4T5C3U5R8N6; Fagetalia, Abieti - Piceion *Torilis japonica (Houtt.) DC. (Hațmațuchiul măgarului) - T., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L6T6C3U5R8N8; Gallio-Alliarion, Atropetalia SUBCLASA DILLENIIDEAE ORD. THEALES FAM. HYPERICACEAE *Hypericum hirsutum L. - H., Euras. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L7T5C4U5R8N7; Atropion, Querco - Fagetea, Tx. *Hypericum perforatum L. (Pojarniță, Sunătoare) - H., Euras. Comună, z.silvost.-se.fa.; L7TXC5U4RXNX; Koelerio - Corynephoretea, Festuco - Brometea, Nardion, Prunetalia Atropion
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
step.-se.fa.; L4T6C4U6RXN1; Molinio - Arrhenatheretea, Potentillo - polygonetalia, Galio - Alliarion Lysimachia vulgaris *Primula veris ssp. veris L. (Primula officinalis Hill) (Ciuboțica cucului) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L7TXC3U4R8N3; Querco - Fagetea, Quercion pubescentis - sessiliflorae, Geranion sanguinei, Me., Md., De. SUBCLASA ASTERIDAE (incl. Lamiidae) ORD. GENTIANALES FAM. GENTIANACEAE *Centaurium erythraea Rafin ssp. erythrae (Fierea pământului) - T.-TH., Eur. centr. Frecv., z.step.-se.fa.; L8T6C5U5R6NX, Atropetalia, Origanetalia, Epilobietea angustifolii, Md., Tx. *Gentiana asclepiadea L. (Lumănărica pământului) - H., Eur. centr. Frecv., se
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Frecv., z.silvost.-e.bo.; L8TXC3U6R8NX, Melilotion, Arction, Convolvulo - Agropyrion, Potentillo - Polygonetalia, Sisymbrion, Galio - Urticetea, Al., Me., Md. *Xanthium spinosum L. (Holeră) - T., Cosm. Frecv., z.step.-se.fa.; L8T7CXU4R6N5; Onopordion, Malvion neglectae, Stellarietea mediae, Md., Tx. CLASA LILIOPSDIA (MONOCOTYLEDONATAE) SUBCLASA ALISMATIDAE ORD. ALISMATALES FAM. ALISMATACEAE *Alisma plantago-aquatica L. (Limbariță) - HH., Circ. Frecv., z.step.-e.bo.: L7T5CxU10RxN8; Phragmiti - Magnocaricetea, Bidention, Me., Tx. SUBCLASA LILIIDAE ORD. DIOSCOREALES FAM. TRILLIACEAE *Paris quadrifolia L. (Dalac) - G., Euras. Frecv., z.st.e.bo.; L3TXCXU6R7N6
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Cosm. Frecv., z.step.-se.fa.; L8T7CXU4R6N5; Onopordion, Malvion neglectae, Stellarietea mediae, Md., Tx. CLASA LILIOPSDIA (MONOCOTYLEDONATAE) SUBCLASA ALISMATIDAE ORD. ALISMATALES FAM. ALISMATACEAE *Alisma plantago-aquatica L. (Limbariță) - HH., Circ. Frecv., z.step.-e.bo.: L7T5CxU10RxN8; Phragmiti - Magnocaricetea, Bidention, Me., Tx. SUBCLASA LILIIDAE ORD. DIOSCOREALES FAM. TRILLIACEAE *Paris quadrifolia L. (Dalac) - G., Euras. Frecv., z.st.e.bo.; L3TXCXU6R7N6; Fagetalia, Tx. ORD. LILIALES FAM. LILIACEAE *Asparagus officinalis L. - G., Euras. (submedit.). Frecv., z.step.se.go.; L6T6C6U3RXN4; Origanetalia, Quercetalia pubescentis, Al., Me
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
sepium, Fr. ORD. TYPHALES FAM TYPHACEAE *Typha angustifolia L. (Papură) G.(HH.), Circ. Frecv., z.step.-se.fa.; L8T7C5U10RXN7, Phragmiti - Magnocaricetea, Phragmition, In. *Typha latifolia L. (Papură) G.(HH.), Cosm. Frecv., z.step.-se.fa.; L8T6C5U10RXN8, Phragmiti - Magnocaricetea, Phragmition, In. SUBCLASA ARECIDAE ORD. ARALES FAM. ARACEAE *Arum maculatum L. (Rodul pământului) - G., Eur. centr. medit., Frecv., z.st.-se.fa.; L3T6C2U7R7N8; Fagetalia, Lathyro - Carpinion, Tilio - Acerion, Tx. II. 3. Analiza florei vasculare II. 3. 1. Analiza taxonomică Conspectul florei vasculare din
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
de către limfocitele B ajunse în stadiul de maturare finală (plasmocit), care se găsesc în plasmă, lichidele extravasculare și în diferite secreții exocrine, (OLINESCU, 1995). La mamifere se cunosc 5 clase de imunoglobuline (IgG, IgA, IgM, IgD, IgE) cu mai multe subclase, având structuri și funcții diferite în cadrul răspunsului imun al organismului -Imunoglobulinele G (IgG), care sunt cele mai studiate biochimic și funcțional au un rol important în neutralizarea toxinelor bacteriilor și virusurilor în procesul de fagocitoză opsonică, în citotoxicitatea anticorp-dependentă și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
dîndu-i înțelesul: "Nu mă duc la X; vreau doar să te păcălesc spunîndu-ți că mă voi duce într-acolo". Această alternare a presupunerilor constituie baza unei glume evreiești tradiționale, prezentată de Freud (1960:115) ca paradigmă a ceea ce el numea subclasa sceptică a glumelor tendențioase. În relatarea lui Freud: Doi evrei se întîlnesc într-o gară din Galiția. Unde mergi? întreabă primul. La Cracovia, răspunde celălalt. Ce mincinos ești! exclamă primul. Spunîndu-mi că mergi la Cracovia, vrei să mă faci să
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
logice și semantice. S-a trecut, în consecință, la identificarea unor indici gramaticali de punere în contrast a celor două categorii. Comportamentul gramatical al numelor proprii a determinat situarea diferită a acestora în cadrul structurii morfologice a limbii: a) ca o subclasă a substantivului, opusă cuvintelor comune; b) ca parte de vorbire independentă; c) apropierea numelor proprii de alte părți de vorbire decît substantivul, și anume de clasele substitutelor (pronumele și articolul). Dominantă este prima părere, care se bazează pe realizarea gramaticală
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]