159 matches
-
excesivă [4]. Pentru accesul la artera subclavie, în scopul corectării anevrismului sau a rezolvării unui eventual accident hemoragic, este necesară rezecția de claviculă. Accesul la vena subclavie poate fi realizat ori prin rezecția de claviculă ori printr-o incizie suplimentară subclaviculară. Prin abord anterior sunt accesibile chirurgical în aceeași ședință operatorie coastele cervicale bilaterale. Poate fi rezecată și coasta I alături de coasta cervicală. Abordul posterior interscapulovertebral Poate fi practicat pentru rezecția coastei I. Accesul se realizează transmuscular și tehnica este utilizată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
implant decurge în mai multe etape: - stabilirea accesului venos - abordul sinusului coronarian - venografia sinusului coronarian - abordul ramurilor adecvate ale sinusului coronarian - plasarea sondelor de ventricul drept/atriu drept - cuplarea aparatului. 1. Stabilirea accesului venos se face clasic pe calea venei subclaviculare pentru că vena cefalică, utilizată uzual la implantul de stimulator cardiac, este adesea improprie plasării a 3 sonde (dintre care una eventual de defibrilare). Poate fi utilizată și vena cefalică în asociere cu altă venă centrală în cazul în care este
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
fi utilizată și vena cefalică în asociere cu altă venă centrală în cazul în care este abordată pentru plasarea doar a unei sonde (cea de defibrilare sau cea de ventricul stâng). Cel mai adesea însă sistemul se plasează prin vena subclaviculară, care este suficient de mare și permite manipularea (adesea laborioasă) a sondei de ventricul stâng. Acest lucru însă crește riscul de producere a unui pneumotorace, respectiv de „crush-phenomenon” (maltratarea sondei în tunelul osos dintre clavicula și coasta I), complicații caracteristice
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
de mare și permite manipularea (adesea laborioasă) a sondei de ventricul stâng. Acest lucru însă crește riscul de producere a unui pneumotorace, respectiv de „crush-phenomenon” (maltratarea sondei în tunelul osos dintre clavicula și coasta I), complicații caracteristice abordului de venă subclaviculară și lipsind în cazul cefalicei. În ceea ce ne privește, utilizăm în mod frecvent și abordul de venă axilară prin metoda Belott (puncție în regiunea extratoracică), care în accepțiunea noastră oferă condițiile unei vene centrale mari, comparabilă cu vena subclaviculară, dar
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
venă subclaviculară și lipsind în cazul cefalicei. În ceea ce ne privește, utilizăm în mod frecvent și abordul de venă axilară prin metoda Belott (puncție în regiunea extratoracică), care în accepțiunea noastră oferă condițiile unei vene centrale mari, comparabilă cu vena subclaviculară, dar fără dezavantajele/complicațiile acesteia (pneumotorace, crush-phenomenon). 2. Odată obținut accesul venos se tentează abordul sinusului coronarian cu ajutorul kit-ului special de implant care oferă diferite variante de catetere ghid, cu curburi și consistențe multiple, în prezent caracteristice fiecărei firme
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
poate fi vizibilă pe o distanță mai lungă, sau poate fi completă. Maladia poate fi asimptomatică, cu descoperire întâmplătoare, la un control radiologic de rutină, sau poate determina apariția unor simptome și semne neurologice, vasculare sau mixte, prin compresiunea vaselor subclaviculare și sau a plexului brahial la nivelul aperturii toracice superioare, realizând sindromul de apertură toracică superioară („thoracic outlet syndrome”) Coasta cervicală este numai unul din factorii etiologici ai acestui sindrom, dar și alte malformații costale pot fi incriminate: exostoza primei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
subclavii și plexul brahial se îndreaptă dinspre zona cervicală spre braț prin canalul cervico-axilar; acesta este împărțit de marginea externă a coastei I în triunghiul scalenic și spațiul costroclavicular - proximal - și axilă - distal. Spațiul costoclavicular este delimitat de claviculă + mușchiul subclavicular (anterior), coasta I (inferior), marginea sternală + fascia clavipectorală + ligamentul costoclavicular + ligamentul costocoracoid (antero-medial), mușchiul scalen mijlociu cu nervul toracic lung (posterolateral). La mijlocul acestui spațiu se află mușchiul scalen anterior - prin fața lui trece vena subclavie, iar posterior de el trec artera
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
excesivă [4]. Pentru accesul la artera subclavie, în scopul corectării anevrismului sau a rezolvării unui eventual accident hemoragic, este necesară rezecția de claviculă. Accesul la vena subclavie poate fi realizat ori prin rezecția de claviculă ori printr-o incizie suplimentară subclaviculară. Prin abord anterior sunt accesibile chirurgical în aceeași ședință operatorie coastele cervicale bilaterale. Poate fi rezecată și coasta I alături de coasta cervicală. Abordul posterior interscapulovertebral Poate fi practicat pentru rezecția coastei I. Accesul se realizează transmuscular și tehnica este utilizată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
fiind formată din țesut conjunctiv. Poate crește rapid sau lent. Semnul de alarmă este reprezentat de transudarea de sânge în cavitatea pleurală. Rezolvarea chirurgicală constă în anastomoza T-T sau mai frecvent interpoziție de proteză de Dacron. Sindromul de furt subclavicular se consti¬tuie atunci când obstrucția porțiunii proximale a arterei subclavii duce la derivarea fluxului sanguin prin artera carotidă, poligonul Willis și returnarea sângelui prin artera vertebrală. Se produce ischemie cerebrală și cerebeloasă. Pentru stabilirea diagnosticului se recomandă examen CT, MRI
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
un subiect controversat (Perrera, Henry și Scott, citați de [11]). Nervul frenic accesor ia naștere din ramura anterioară a lui C5 (rareori din rădăcina anterioară a lui C4 sau C6, precum și din ansa hipoglosului), trece anterior sau posterior de vena subclaviculară și intră în nervul frenic la nivelul coastei a I-a. Ultimele șase perechi de nervi intercostali inervează senzitiv o zonă de 1-2 cm de la periferia diafragmului. Inervația vegetativă este asigurată de fibre simpatice care sosesc la diafragm din plexul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
ele orientate în așa fel încât o fa]ă privește cranial și alta caudal. Pe fa]a superioară a acestei coaste și în por] iunea mijlocie se găsesc două șan]uri transversale: - unul anterior (sulcus venae subclavies) produs de vena subclaviculară; - altul, posterior (sulcus arteriae subclaviae) determinat de artera subclaviculară. între cele două șanțuri se oăsește tuberculul lui Lisfranc (tuberculum musculi scalene anterioris) pe care se inseră mușchiul scalen anterior. 1. Tuberozitatea pentru mușchiul scalen anterior 2. Tuberculul coastei a 2
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
privește cranial și alta caudal. Pe fa]a superioară a acestei coaste și în por] iunea mijlocie se găsesc două șan]uri transversale: - unul anterior (sulcus venae subclavies) produs de vena subclaviculară; - altul, posterior (sulcus arteriae subclaviae) determinat de artera subclaviculară. între cele două șanțuri se oăsește tuberculul lui Lisfranc (tuberculum musculi scalene anterioris) pe care se inseră mușchiul scalen anterior. 1. Tuberozitatea pentru mușchiul scalen anterior 2. Tuberculul coastei a 2-a 3. Capul coastei a 2-a 4. Gâtul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
anterior. 1. Tuberozitatea pentru mușchiul scalen anterior 2. Tuberculul coastei a 2-a 3. Capul coastei a 2-a 4. Gâtul coastei a 2-a 5. Tuberculul primei coaste 6. Gâtul primei coaste 7. Capul primei coaste 8. Șanțul arterei subclaviculare 9. Tuberculul mușchiului scalen anterior 10. Șanțul venei subclaviculare 11. Corpul coastei a 2-a COASTA a ll-a (Fiaura 22) La coasta a ll-a cele două fețe privesc oblic, una fiind supero-extern și alta infero-intern. în porțiunea mijlocie a feței
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
coastei a 2-a 3. Capul coastei a 2-a 4. Gâtul coastei a 2-a 5. Tuberculul primei coaste 6. Gâtul primei coaste 7. Capul primei coaste 8. Șanțul arterei subclaviculare 9. Tuberculul mușchiului scalen anterior 10. Șanțul venei subclaviculare 11. Corpul coastei a 2-a COASTA a ll-a (Fiaura 22) La coasta a ll-a cele două fețe privesc oblic, una fiind supero-extern și alta infero-intern. în porțiunea mijlocie a feței supero-externe se descrie ruaozitatea pentru inserția mușchiului mare dințat
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Fața articulară sternală Fața inferioară prezintă (Fiaura 26): -în partea externă, porțiune ruaoasă (impressio lia. costoclavicularis) pentru inserția liaamentelor coracoclaviculare (conoid și trapezoid); -în partea internă, ruaozitate pentru inserția liaamentului costo-clavicular; -între cele două porțiuni șanțul lonaitudinal pentru inserția mușchiului subclavicular. 1. Suprafață articulară acromială 2. Extremitate acromială 3. Linie de inserție pentru mușchiul trapez 4. Tuberozitate conoidă 5. Gaură nutritivă 6. Ruaozitatea liaamentului costo-clavicular 7. Față articulară sternală 8. Extremitate sternală Marginea anterioară prezintă inserții pentru: - mușchiul deltoid în 1
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
3 interne. Marainea posterioară servește pentru inserțiile: - mușchiului trapez în partea externă; - fasciculului clavicular al mușchiului sternocleidomastoidian în partea internă. în porțiunea rămasă liberă dintre cele două inserții musculare marainea posterioară prezintă raport cu mușchii omo-hioidieni, scaleni, precum și cu vasele subclaviculare și cu vârful plămânului. Extremitatea externă sau acromială (extremitas acromialis) este mult efilată în sens craniocaudal fiind transformată într-o fațetă articulară pentru articularea cu una similară de la nivelul acromionului. Extremitatea internă sau sternală (extremitas sternalis) prezintă o fațetă articulară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a celui costo-clavicular) traumatismele de la nivelul articulației produc foarte rar dislocarea fraamentelor osoase (luxații), mai frecvente fiind situațiile de fractură ale claviculei (4,16). Vascularizatia se realizează prin ramurile toracice interne și prin artera subscapulară. Inervația este realizată din nervul subclavicular și supraclavicular. 2. Articulația acromio-claviculară (articulatio acromioclavicularis) Articulația este una de tip plan realizată între extremitatea distală, ușor convexă a claviculei și o suprafață concavă acromială. Discul fibrocartilaainos dintre suprafețele articulare este descris diferit de autori: ca fiind prezent (Papilian
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
transverse ale vertebrelor cervicale C5-C7. Inserția terminală a celor 4 fascicule formate este pe tubercul de pe fața superioară a coastei a Il-a. Raporturi: - între mușchii sternocleidomastoidian și scalen anterior se formează spațiul scalenic anterior în care se găsesc: vena subclaviculară și nervul frenic; - între mușchii scalen anterior și cel mijlociu se descrie spațiul scalenic posterior în care se găsesc: artera subclaviculară și plexul brahial; - medial față de mușchiul scalen anterior și mijlociu se descrie cupola pleurală; - între mușchiul scalen mijlociu și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Il-a. Raporturi: - între mușchii sternocleidomastoidian și scalen anterior se formează spațiul scalenic anterior în care se găsesc: vena subclaviculară și nervul frenic; - între mușchii scalen anterior și cel mijlociu se descrie spațiul scalenic posterior în care se găsesc: artera subclaviculară și plexul brahial; - medial față de mușchiul scalen anterior și mijlociu se descrie cupola pleurală; - între mușchiul scalen mijlociu și cel posterior se găsesc nervii toracic lung și dorsal; - mușchiul scalen posterior se află în raport direct cu mușchii cefei și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se descrie cupola pleurală; - între mușchiul scalen mijlociu și cel posterior se găsesc nervii toracic lung și dorsal; - mușchiul scalen posterior se află în raport direct cu mușchii cefei și ai spatelui; - între scalenul anterior (lateral), artera vertebrală (medial), artera subclaviculară (inferior) se formează triunghiul Velluda ce conține ganglionul stelat, cervicotoracic din simpaticul cervical. Acțiunea: - contracția unilaterală determină înclinarea coloanei vertebrale de partea respectivă; - contracția bilaterală crește rigiditatea coloanei vertebrale; - când ia punct fix la nivelul coloanei vertebrale sunt mușchi inspiratori
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a corpului sternului. De la origine fasciculele devin divergente și se inseră terminal pe marginile inferioare ale cartilajelor coastelor II-IV. Acțiunea este redusă, participând la respirație. Inervația este realizată prin ramurile intercostalilor II-IV. Mușchii comuni toracelui și membrelor superioare MU ȘCHIUL SUBCLAVICULAR (m. subclavius) Originea este la nivelul primei coaste și se inseră terminal la nivelul mijlocului feței inferioare a claviculei. Raporturile mușchiului sunt cu vasele subclaviculare și cu plexul brahial precum și cu fascia clavipectorală. Acțiunea: - este de coborâre a claviculei și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Inervația este realizată prin ramurile intercostalilor II-IV. Mușchii comuni toracelui și membrelor superioare MU ȘCHIUL SUBCLAVICULAR (m. subclavius) Originea este la nivelul primei coaste și se inseră terminal la nivelul mijlocului feței inferioare a claviculei. Raporturile mușchiului sunt cu vasele subclaviculare și cu plexul brahial precum și cu fascia clavipectorală. Acțiunea: - este de coborâre a claviculei și a umărului; - fasciculul abdominal: se inseră la nivelul tecii dreptului abdominal. Inserția terminală se realizează printr-un tendon comun celor trei fascicule la nivelul crestei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pectoral; - posterior: se găsesc coastele, spațiile intercostale și mușchiul mare dințat; - lateral: vine în contact cu organele din axilă; - marginea infero-laterală: este în raport direct cu fascia brahială și pielea; - marginea supero-medială vine în raport, prin intermediul fasciei clavi-pectorale, cu mușchiul subclavicular. Acțiunea: - când ia punctul fix la nivelul toracelui: trage procesul coracoid și coboară umărul în jos și înainte; - este auxiliar în mișcările de basculare ale omoplatului; - când ia punct fix la nivelul procesului coracoid: este mușchi inspirator. Inervația este intermediată
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lateral de marginea laterală a mușchiului mic pectoral; - Nivelul II : noduli limfatici între marginile medială și laterală ale mușchiului mic pectoral și nodulii limfatici interpectoral (Rotter); - Nivelul III: noduli limfatici situați medial de marginea medială a mușchiului mic pectoral; 2. Subclaviculari (ipsilaterali); 3. Mamari interni (ipsilaterali) - noduli limfatici din spațiile intercostale, de-a lungul marginii sternului, în fascia endotoracică; 4. Supraclaviculari (ipsilaterali). Definirea categoriilor de risc la paciente cu cancer mamar operat [Consensus St. Gallen, 2005] Categoria de risc Factori Risc
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
dozei). Limitele câmpului: cranial: 1 cm caudal de limita cutanată; caudal: coasta a 2- a, prelungind marginea inferioară a brațului; medial: 1 cm în afara liniei mediane a sternului; lateral: include vârful axilei (grupa apicală a ganglionilor axilari) 3.2. Ganglionii subclaviculari: se găsesc la 0,5-1 cm profunzime și sunt incluși în câmpul 3.1 sau în tangențiale. 4. Ganglionii mamari interni se găsesc la 3 cm lateral de linia mediană și 3 cm posterior (punctul de referință al dozei). Limitele
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]