811 matches
-
viața: cei cu suflet mic au bani mulți și trusturi de presă, iar cei cu suflet mare au bani puțini și dureri de cap. În acest ținut sterp și arid al arivismului și al celor patru S - sex, sânge, scandal, subcultură, care se extinde zi de zi pe aripile generoase ale globalizării și ale așa-zisului multiculturalism, astfel de manifestări de mică anvergură sunt adevărate oaze de iubire, de pace, de bucurie și de valoare culturală, iar organizatorii lor sunt niște
FRUMOŞII NEBUNI AI MICILOR ORAŞE ( ION BUDAI DELEANU GEOAGIU-BĂI, DOR DE DOR LEHLIU-GARĂ, ZIUA LIMBII ROMÂNE RÂMNICU-VÂLCEA) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378233_a_379562]
-
de întrebări despre "sursă", despre relațiile cu Eliade, despre alte proiecte pe care le are la Paris. Cercetându-i-se teza de doctorat de către sursă, s-a constatat că "tipa e de o rară mediocritate și o atât de mare subcultură", încât a cuprins-o mirarea că un savant ca Mircea Eliade suportă să fie ajutat de un om care nu pricepe nici a mia parte din ce face stăpânul lui, ca să zic așa" [p. 234]. Fantastic spirit de observație și
Mircea Eliade în arhiva Securității - Noi date, certitudini și inexactități by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/7790_a_9115]
-
acest lucru poate contribui la împietrirea noastră interioară. Întrebarea s-ar putea extinde, înfricoșător, într-o mult mai vastă spațialitate. Mai este nevoie de literatură? Mai este nevoie de artă? Mai este nevoie de cultură într-o lume invadată de subcultură și de prefabricate? Dar în acest caz risc să intru în pură retorică, așa că mă întorc și întreb, din nou, cu toată gravitatea: mai este nevoie de ficțiune? Copiii sunt ajutați și chiar încurajați să descopere ficțiunea. Nu există copil
Mai este nevoie de ficțiune? by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Journalistic/6986_a_8311]
-
am avut așa ceva în sensul tare al termenului; îndoiala se referă atât la "comuniști" cât și la "noștri") l-au menținut atâtea decenii. Maneaua a apărut (mai degrabă s-a răspândit) în vidul creat de comunism, fiind o formă de subcultură orientată către o ideologie materialistă. Pentru că, în definitiv, e un mod de-a fi ce presupune a avea totul la suprafață, bazat pe lipsa oricărei profunzimi emoționale și intelectuale, și care consideră că nu există decât ceea ce simt adoratorii săi
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
află cultura în universul complex al companiilor? / 115 Balansul între culturi globale și locale în companiile globale / 119 Aspecte culturale în cazul românesc / 125 Cultura organizațională realitatea brandului / 128 Tipuri de culturi organizaționale, funcții și factori de influență / 133 Culturi, subculturi și contraculturi / 143 Cultura și climatul / 148 Manifestări concrete ale culturii. Aspecte ilustrative / 150 Convergența și sferele de influență ale culturilor / 160 Diagnoza culturii oganizaționale impasuri și metode de cercetare / 163 Cultura organizațională și brandul intern / 171 Capitolul 5. Cultura
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
salariaților, sprijină realmente managementul brandului prin aportul de acțiuni la construirea și întărirea culturii organizaționale, proiectarea proceselor și activităților de resurse umane, proiectarea politicilor de personal, stabilirea unui climat favorabil, mai ales în situația crizelor și schimbărilor, rezolvarea conflictelor datorate subculturilor departamentale sau profesionale care, de cele mai multe ori, au limbaje diferite pentru aceeași realitate etc. Din perspectiva departamentului de marketing, rezultatele se traduc în rezolvarea problemei legate de sfera sa de influență. "Una dintre cele mai fecvente nemulțumiri pe care le
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Este firesc să operăm cu tipologii ale culturii organizaționale, mai ales că ele servesc drept cadre de referință atunci când vrem să investigăm realitatea brandului. Aceeași utilitate (la care se adaugă și altele) o are și cunoașterea funcțiilor, factorilor de influență, subculturilor, contraculturilor, climatului, elementelor concrete etc. Există o serie de criterii în funcție de care discriminăm tipologile culturii: domeniul de activitate al companiei; natura muncii; sistemul de performanțe; tipul de feedback; atitudinea față de risc; structura sau orientările (orientarea activității, orientarea în raport cu natura umană
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
reînnoda dezvoltarea sa, amânând producerea fazei de declin sau generând o nouă tinerețe organizațională"152. Perspectivele organizației sau posibilitățile de dezvoltare a firmei și raporturile cu competitorii pot fi evaluate pozitiv sau negativ, fapt care poate influența viziunea companiei. Culturi, subculturi și contraculturi Numele lui Edgar Schein 153 este legat și de explicitarea fenomenelor subculturale din organizații. El arată că organizația este unită printr-o cultură, iar fiecare grup organizațional (de-partament, serviciu etc.) își construiește din motive integrative și de coordonare
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
își construiește din motive integrative și de coordonare o microcultură comună, care poate fi independentă de cultura mare, sau care poate avea o natură conflictuală sau complementară acesteia (acceptă valorile culturii dominante și, în același timp, pe cele ale propriei subculturi). Dacă însă subculturile resping valorile, normele și comportamentele culturii dominante, se genereaz fenomene contraculturale. Contracultura este un fenomen de opoziție față de puterea legitimată de cultura-mamă, față de comportamentele acceptate. Aceste contraculturi apar mai ales în situația în care așteptările grupului nu
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
motive integrative și de coordonare o microcultură comună, care poate fi independentă de cultura mare, sau care poate avea o natură conflictuală sau complementară acesteia (acceptă valorile culturii dominante și, în același timp, pe cele ale propriei subculturi). Dacă însă subculturile resping valorile, normele și comportamentele culturii dominante, se genereaz fenomene contraculturale. Contracultura este un fenomen de opoziție față de puterea legitimată de cultura-mamă, față de comportamentele acceptate. Aceste contraculturi apar mai ales în situația în care așteptările grupului nu mai sunt saturate
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
apărea atunci când organizația traversează o perioadă de schimbare sau ca răspuns la stresul continuu. Contraculturile nu sunt păgubitoare întotdeauna, și vorbim aici mai ales de situațiile de criză sau de schimbare, când o companie le poate folosi în avantajul său. Subculturile au valențe, spune W.R. Nord: "Subcultura are avantajele conceptului de cultură, dar permite și unitatea analizelor sociale ale unor părți mai mici decât societatea în general"154. Deși au aspecte diferite de cultura mare, subculturile au similarități cu aceasta
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
schimbare sau ca răspuns la stresul continuu. Contraculturile nu sunt păgubitoare întotdeauna, și vorbim aici mai ales de situațiile de criză sau de schimbare, când o companie le poate folosi în avantajul său. Subculturile au valențe, spune W.R. Nord: "Subcultura are avantajele conceptului de cultură, dar permite și unitatea analizelor sociale ale unor părți mai mici decât societatea în general"154. Deși au aspecte diferite de cultura mare, subculturile au similarități cu aceasta. Din punct de vedere al managementului și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
folosi în avantajul său. Subculturile au valențe, spune W.R. Nord: "Subcultura are avantajele conceptului de cultură, dar permite și unitatea analizelor sociale ale unor părți mai mici decât societatea în general"154. Deși au aspecte diferite de cultura mare, subculturile au similarități cu aceasta. Din punct de vedere al managementului și al strategiei de branding, aceste subculturi trebuie să fie încurajate spre convergență. Dar numai pe fondul unei culturi organizaționale puternice se poate realiza dezideratul convergenței. O cultură puternică presupune
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
dar permite și unitatea analizelor sociale ale unor părți mai mici decât societatea în general"154. Deși au aspecte diferite de cultura mare, subculturile au similarități cu aceasta. Din punct de vedere al managementului și al strategiei de branding, aceste subculturi trebuie să fie încurajate spre convergență. Dar numai pe fondul unei culturi organizaționale puternice se poate realiza dezideratul convergenței. O cultură puternică presupune că "grupurile organizaționale sunt omogene și stabile, experiențele împărtășite de membri au o durată lungă și o
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
organizațiile foarte tinere sau pe cele în care rotația cadrelor este mare), există coordonare între managementul superior și leadership (valorile, credințele și atitudinile sunt larg răspândite și presupun consensul membrilor), există o preocupare pentru socializarea ridicată a noilor angajați"155. Subculturile se clasifică în funcție de mai multe criterii, iar această clasificare este benefică pentru că aduce date relevante în direcția proiectării și implementării brandului de angajator. Astfel că, în funcție de subdiviziunile unei companii, vorbim despre subculturi instituționale; în funcție de criteriul profesiei, avem subculturi profesionale; vârsta
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
preocupare pentru socializarea ridicată a noilor angajați"155. Subculturile se clasifică în funcție de mai multe criterii, iar această clasificare este benefică pentru că aduce date relevante în direcția proiectării și implementării brandului de angajator. Astfel că, în funcție de subdiviziunile unei companii, vorbim despre subculturi instituționale; în funcție de criteriul profesiei, avem subculturi profesionale; vârsta este un alt criteriu care generează subculturi ale vârstei. Subculturile instituționale se formează în jurul diviziunilor organizatorice ale companiei. Aceste subculturi prezintă elemente comune cu cele ale culturii mari, dar au și valori
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
angajați"155. Subculturile se clasifică în funcție de mai multe criterii, iar această clasificare este benefică pentru că aduce date relevante în direcția proiectării și implementării brandului de angajator. Astfel că, în funcție de subdiviziunile unei companii, vorbim despre subculturi instituționale; în funcție de criteriul profesiei, avem subculturi profesionale; vârsta este un alt criteriu care generează subculturi ale vârstei. Subculturile instituționale se formează în jurul diviziunilor organizatorice ale companiei. Aceste subculturi prezintă elemente comune cu cele ale culturii mari, dar au și valori, aspirații, atitudini și comportamente specifice, generate
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
iar această clasificare este benefică pentru că aduce date relevante în direcția proiectării și implementării brandului de angajator. Astfel că, în funcție de subdiviziunile unei companii, vorbim despre subculturi instituționale; în funcție de criteriul profesiei, avem subculturi profesionale; vârsta este un alt criteriu care generează subculturi ale vârstei. Subculturile instituționale se formează în jurul diviziunilor organizatorice ale companiei. Aceste subculturi prezintă elemente comune cu cele ale culturii mari, dar au și valori, aspirații, atitudini și comportamente specifice, generate de activitățile diviziunilor respective. Subculturile profesionale sunt determinate de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
este benefică pentru că aduce date relevante în direcția proiectării și implementării brandului de angajator. Astfel că, în funcție de subdiviziunile unei companii, vorbim despre subculturi instituționale; în funcție de criteriul profesiei, avem subculturi profesionale; vârsta este un alt criteriu care generează subculturi ale vârstei. Subculturile instituționale se formează în jurul diviziunilor organizatorice ale companiei. Aceste subculturi prezintă elemente comune cu cele ale culturii mari, dar au și valori, aspirații, atitudini și comportamente specifice, generate de activitățile diviziunilor respective. Subculturile profesionale sunt determinate de ocupație sau profesie
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
implementării brandului de angajator. Astfel că, în funcție de subdiviziunile unei companii, vorbim despre subculturi instituționale; în funcție de criteriul profesiei, avem subculturi profesionale; vârsta este un alt criteriu care generează subculturi ale vârstei. Subculturile instituționale se formează în jurul diviziunilor organizatorice ale companiei. Aceste subculturi prezintă elemente comune cu cele ale culturii mari, dar au și valori, aspirații, atitudini și comportamente specifice, generate de activitățile diviziunilor respective. Subculturile profesionale sunt determinate de ocupație sau profesie. Ele reprezintă "forme de sociabilitate colectivă ce includ ritualuri profesionale
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
alt criteriu care generează subculturi ale vârstei. Subculturile instituționale se formează în jurul diviziunilor organizatorice ale companiei. Aceste subculturi prezintă elemente comune cu cele ale culturii mari, dar au și valori, aspirații, atitudini și comportamente specifice, generate de activitățile diviziunilor respective. Subculturile profesionale sunt determinate de ocupație sau profesie. Ele reprezintă "forme de sociabilitate colectivă ce includ ritualuri profesionale, norme și valori ce integrează comportamentele de muncă. Meritele lor constau în faptul că ele contribuie la clarificarea funcțiilor, reglează relațiile pe orizontală
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ce includ ritualuri profesionale, norme și valori ce integrează comportamentele de muncă. Meritele lor constau în faptul că ele contribuie la clarificarea funcțiilor, reglează relațiile pe orizontală și pe verticală, perpetuează grupul de lucru chiar dacă acesta este reînnoit"156. Aceste subculturi au un specific anume ele au valențe transorganizaționale, ceea ce face ca respectivele comunități profesionale să se recunoască independent de companie. Acest potențial al subculturilor profesionale trebuie speculat în direcția brandingului de angajator, mai ales pe di-mensiunea reputației externe. Exemplele de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
relațiile pe orizontală și pe verticală, perpetuează grupul de lucru chiar dacă acesta este reînnoit"156. Aceste subculturi au un specific anume ele au valențe transorganizaționale, ceea ce face ca respectivele comunități profesionale să se recunoască independent de companie. Acest potențial al subculturilor profesionale trebuie speculat în direcția brandingului de angajator, mai ales pe di-mensiunea reputației externe. Exemplele de subculturi profesionale nu sunt puține; vorbim despre subcultura academicienilor, a profesorilor, a medicilor, a copywriterilor, a minerilor etc. Una dintre cele mai populare subculturi
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
au un specific anume ele au valențe transorganizaționale, ceea ce face ca respectivele comunități profesionale să se recunoască independent de companie. Acest potențial al subculturilor profesionale trebuie speculat în direcția brandingului de angajator, mai ales pe di-mensiunea reputației externe. Exemplele de subculturi profesionale nu sunt puține; vorbim despre subcultura academicienilor, a profesorilor, a medicilor, a copywriterilor, a minerilor etc. Una dintre cele mai populare subculturi, dar și una dintre cele mai importante surse de conflicte este subcultura vârstei. Subculturile vârstei aduc în
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
transorganizaționale, ceea ce face ca respectivele comunități profesionale să se recunoască independent de companie. Acest potențial al subculturilor profesionale trebuie speculat în direcția brandingului de angajator, mai ales pe di-mensiunea reputației externe. Exemplele de subculturi profesionale nu sunt puține; vorbim despre subcultura academicienilor, a profesorilor, a medicilor, a copywriterilor, a minerilor etc. Una dintre cele mai populare subculturi, dar și una dintre cele mai importante surse de conflicte este subcultura vârstei. Subculturile vârstei aduc în prim-plan conflictul dintre generații tinerii și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]