120 matches
-
tem că abia la Judecata de Apoi vom afla probabil, că nu am știut ce să-i cerem vieții. Grafomanii ornează vidul cu epitete. Și-a sacrificat viața pentru o statuie ... veșnic găinățată de păsările cerului. Înaintăm spre o mâzgă subculturală. Cea mai receptivă la manipulare s-a dovedit a fi întotdeauna intelectualitatea. După un timp, multe idealuri sunt agresate de celulita. Lipsa de comunicare continuă să fie maladia supremă a omenirii. Dacă am avea mai multe vieți, ne-am bate
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mintală ușoară - oligofrenia de gradul I - trece din păcate (sau din fericire) neobservată În cele mai multe cazuri, fiind „la limită” și caracterizînd o mare parte a omenirii. Aproape 96%, așadar nu avem de ce să ne facem complexe. Ea corespunde Întîrzierii mintale „subculturale”. Dezvoltarea intelectuală deficitară are o stabilitate de invidiat. Există Însă posibilitatea ca, prin tratament specific și aplicarea cu interes a metodelor educative, să se asigure o pregătire școlară cel puțin satisfăcătoare. Dacă tratamentul nu a fost Început din timp, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
gusturilor sociale / 90 2.2. Moda o formă de comportament colectiv / 97 2.2.1. Teoria normei emergente / 98 2.2.2. Teoria valorii adăugate / 101 2.2.3. Teoria fluxului orizontal al modei / 102 2.2.4. Teoria grupurilor subculturale / 109 Capitolul 3. Abordarea psihosociologică a modei vestimentare / 115 3.1. Scurt istoric al psihosociologiei vestimentare / 115 3.1.1. Orientarea gestalist-cognitivistă / 116 3.1.2. Vestimentația și formarea primei impresii / 117 3.1.3. Specificul abordării psihosociologice: semnificația hainelor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
2009, 58). În ceea ce privește natura schimbării vestimentației contemporane, aceasta a fost mai puțin "cronometrată" prin metoda inițiată de Alfred L. Kroeber. Astăzi, dinamica modei s-a schimbat. Sub influența numeroșilor agenți sociali care intervin în modă casele de modă, designeri, grupurile subculturale, mass- media, liderii de opinie -, este mai dificil să alegem un stil reprezentativ pentru un reper temporar recent. Spre exemplu, în România anului 2007, în moda feminină s-au impus pantalonii strânși pe picior. Cu un an înainte, moda pantalonilor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
reguli și de convenții sociale, de care oameni nu sunt întotdeauna conștienți, achiziționat prin procesele de enculturație și socializare. Demersul analitic specific semioticii, de diferențiere între semnificant și semnificant, constituie și astăzi un mod de cercetare a vestimentație unor grupuri subculturale de hip-hop-eri (M.A. Morgado, 2007) și punk-eri (M.H.W. Selfhot, 2008). Cel de-al treilea domeniu de studiu la care mă raportez pentru a ilustra aparițiile editoriale din perioada fondatorilor este cel al psihologiei sociale. Anul 1985 aduce prima
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
grupului de cercetători din cadrul Univesității Birmingham (Centre for Contemporary Cultural Studies): Richard Hoggard, Stuard Hall, Dick Hebdige, John Hartley. Dintre aceștia, pentru discuția de față este relevantă contribuția sociologului englez Dick Hebdige (1979, 1983) la explicarea stilului vestimentar al grupurilor subculturale din Anglia anilor '70. Cartea lui Dick Hebdige din 1979 Subculture: The Meaning of Style constă într-o lectură semiotică a vestimentației subculturii punk, aceasta reprezentând, în viziunea autorului, o formă de rezistență simbolică (sign struggle) la ordinea socială dominată
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
atingere); contextul temporal (succesiunea în timp a mesajelor); contextul pozițiilor respective ale actorilor (argumentele pe care le susțin actorii sociali la un moment dat); contextul relațional social imediat (sensul se naște în ansamblul sistemului de interacțiune creat); contextul cultural sau subcultural de referință la normele și regulile împărtășite colectiv (ibidem). Astfel, în funcție de context, putem remarca următoarele variabile ale sistemului vestimentar: variabilitate culturală (îmbrăcămintea beduinilor vs. îmbrăcămintea europenilor); variabilitatea regională (costumul popular din Banat vs. costumul popular din Moldova); variabilități de gen
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
impună și cum este aceasta adoptată de un număr mare de oameni? Cum funcționează norma socială a faptului de a fi "la modă"? Astfel, am în vedere dezvoltările recente ale domeniului sociologiei modei, respectiv teoria leadership-ului modei și teoria influenței subculturale. 2.2.1. Teoria normei emergente În termenii acestei teorii formulate de Ralph H. Turner și Lewis M. Killian (1972), fenomenul modei trebuie analizat în relație cu un ansamblu de norme care funcționează ca repere de comportament și sursă de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fost aceste piese vestimentare un mijloc de a răspândi convingerile generale ale unui anumit grup dominant? Voi încerca să răspund acestor întrebări prin expunerea unor teorii recente în sociologia modei, respectiv teoria fluxului orizontal al modei (trikle-across) și teoria grupurilor subculturale, precum și câteva cercetări de teren în acest sens. 2.2.3. Teoria fluxului orizontal al modei Denominația "trickle-across" a fost propusă de Charles W. King în 1963, prin aceasta autorul subliniind fluxul orizontal și circular al modei: sursa reala a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a indivizilor, în special a tinerilor, la diverse grupuri sociale, ceea ce Gilles Lipovetsky (2006/2007, 287) denumea "generația contraculturii". Voi prezenta în continuare teoria subculturii care poate oferi un argument teoretic pentru articularea generației contraculturii. 2.2.4. Teoria grupurilor subculturale Deși teoria fluxului pe orizontală și cercetările prezentate anterior au subliniat rolul mass-media ca surse principale de informare și de orientare a gusturilor cu privire la îmbrăcăminte, totuși, în anumite contexte sociale, mișcările sociale legate de drepturile civile, sentimentele antirăzboi, libertatea femeilor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
că moda vestimentară a anilor '60, '70 și '80 în Occident a fost dominată de stilurile grupurilor spectaculare de tineri (rockeri, depeche-eri, hip-hop-eri), ceea ce Paul Blumberg (1974, 494) denumea "efectul de infiltrare" (percolating up effect). În cadrul teoriei modei, mecanismul inovației subculturale și difuzarea acesteia sunt doar schițate și fără dovezi empirice. Cele mai multe împrumuturi teoretice provin din studiile culturale dezvoltate cu precădere în deceniul al șaptelea al secolului XX, când opțiunea unor cercetători pentru tematica fragmentarismului cultural a atras atenția asupra practicilor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
persoane au bifat răspunsuri potrivit cărora părinții ocupau meserii precum mecanic, muncitor în construcții (tabelul 2.6). Jumătate dintre cele 18 persoane care aparțineau clasei muncitoare au declarat că discutau cu părinții despre problemele lor și despre adeziunea la mișcarea subculturală, ceea ce înseamnă că acestea ar putea simpatiza cu scopurile copiilor lor (cf. S.W. Baron, 1989, 293). Pentru șaisprezece membri ai mișcării, relațiile părinți-copii se puteau descrie în termeni conflictuali. Părinții îi întrebau despre rezultatele de la școală, despre vestimentație și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vestimentară dominantă, să le personalizeze, să le modifice "definiția" pentru a fi potrivite stilului subculturii. De exemplu, geaca de blugi era decorată cu insigne și sloganuri și de multe ori decolorată sau imprimată în culori stridente pentru a reprezenta, sărăcia subculturală. Când membrii mișcării punk cuprinși în cercetare au fost întrebați dacă sunt conștienți că hainele lor au lansat o modă în cultura dominantă, răspundeau deseori negativ (idem, 308). Desigur, miza stilurilor vestimentare a grupurilor subculturale este simbolică. Îmbrăcămintea reprezintă o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
stridente pentru a reprezenta, sărăcia subculturală. Când membrii mișcării punk cuprinși în cercetare au fost întrebați dacă sunt conștienți că hainele lor au lansat o modă în cultura dominantă, răspundeau deseori negativ (idem, 308). Desigur, miza stilurilor vestimentare a grupurilor subculturale este simbolică. Îmbrăcămintea reprezintă o rezistență simbolică la ordinea dominantă și permite membrilor subculturii să evadeze din poziționările lor structurale pentru o perioadă. Însă observația potrivit căreia tinerii din mediile defavorizate își fac publice simbolurile antimodă și se atașează de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cea a teoriilor comportamentului colectiv corespunde anumitor etape din istoria sociologiei. Acestea au subliniat fie caracterul contagios, adesea distructiv și irațional, fie caracterul instituțional și normativ al modelor. În schimb, abordările recente teoria fluxului orizontal al modei și teoria grupurilor subculturale pe care sociologia modei și le revendică drept cadru teoretic particular, nu trebuie interpretate numai din perspectiva evoluției acestui nou domeniu de studiu, ci sub aspect interdisciplinar, cercetările din domeniul comunicării de masă, al sociologiei sau al studiilor culturale furnizând
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acest aspect al relației rol-vestimentație". Începând cu anii '60 ai secolului trecut, când mișcările protestatare ale tinerilor din Occident marcau diferența față de cultura dominantă (D. Hebdige, 1979/2003, 17), stilurile vestimentare ale acestora au devenit o modalitate de identificare simbolică subculturală și de contestare a prejudecăților morale și sexuale. În anul 1968, "tinerii uită să-și mai tundă părul și blochează accesul în universități" (M. Roman și C. Ștefănescu, 1999, 33-35). Mai mult decât atât, ei adoptă o nouă modă, cea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cea a teoriilor comportamentului colectiv, corespunde anumitor etape din istoria sociologiei. Acestea au subliniat fie caracterul contagios, adesea distructiv și irațional, fie caracterul instituțional și normativ al modelor. În schimb, abordările recente teoria fluxului orizontal al modei și teoria grupurilor subculturale, pe care sociologia modei și le revendică ca un cadru teoretic particular nu trebuie interpretate numai din perspectiva evoluției acestui nou domeniu de studiu, ci sub aspect interdisciplinar, cercetările din domeniul comunicării de masă, al sociologiei sau al studiilor culturale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Londra and New York, 2007, pp. 39-45. Sassatelli, Roberta, "From Value to Consumption. A Social-theoretical Perspective on Simmel's Philosophie des Geldes", în Acta Sociologica, 43, 2000, pp. 207-218. Schaninger, Charles M., Bourgeois, Jaques C. și Buss, Christian W., "French-English Canadian subcultural consumption differences", în Journal of Marketing, 49, 2, 1985, pp. 82-92. Schieffer, Michael Brian, Material Life of Human Beings: Artifacts, Behavior and Communication, Routledge, Londra, 1999. Schmitt, Jean-Claude, "Trup și suflet", în Jacques Le Goff și Jean-Claude Schmitt, Dicționar tematic
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la asocierea dintre subcultura tehnologiei de vîrf și cultura străzii, sau la conștiința tehnologică și cultura care unifică starea actuală a tehnologiei cu schimbările de sens, mentalitate și mod de viață, asociate cu subculturile boeme. Mișcarea cyberpunk presupune, ca fenomen subcultural, o atitudine marcat avangardistă față de tehnologie și cultură, fiind gata să îmbrățișeze noul și gata să se revolte împotriva structurilor stabile de putere și a autorităților pentru a accede la experiențe noi și pentru a utiliza noile tehnologii. "Strada își
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
desigur, personaje marginalizate, care încalcă deseori legea. Romanele lui Gibson schițează adesea portretul mișcării de rezistență contraculturală, însă personajele principale nu sînt niște rebeli politici, răzvrătirea politică fiind prezentată într-o lumină negativă în romanele lui Gibson 26. Deși rezistența subculturală este prezentată pozitiv în schițele lui Gibson din Panther Moderns (care combină iconografia grupului anilor '60, Black Panthers, cu cea a grupurilor subculturale, de genul British Mod), există foarte puțini revoluționari în lumea tehnologică și culturală postpolitică gibsoniană. Nostalgia lui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
rebeli politici, răzvrătirea politică fiind prezentată într-o lumină negativă în romanele lui Gibson 26. Deși rezistența subculturală este prezentată pozitiv în schițele lui Gibson din Panther Moderns (care combină iconografia grupului anilor '60, Black Panthers, cu cea a grupurilor subculturale, de genul British Mod), există foarte puțini revoluționari în lumea tehnologică și culturală postpolitică gibsoniană. Nostalgia lui Gibson pentru un individualism romantic, pentru artefactele trecutului și pentru o lume lipsită de politică este contrabalansată de un simț aparte pentru efectele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
viitor tehnologic înspăimîntător, dar și mîntuitor în același timp, un nou viitor tehnologic. Desigur, literatura cyberpunk a început să se repete și să se autoparodieze aproape imediat după apariție; e un club al împătimiților de fantezii tehnologice și de extaz subcultural; este o expresie și un răspuns la o perioadă de reacții sociale fără precedent anii Reagan/Bush aparținînd deja domeniului istoriei. Este însă un merit al personalităților cyberpunk faptul că au reușit să surprindă spiritul epocii și să realizeze o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
datorită iminenței sfîrșitului, viața dedublată (soț și amant), la fel. Povestea acestui adulter, Însă - care Începe la pagina 79 - este, recunosc, pasionantă. N-o voi relua. Mă limitez la scurte comentarii. Romanul O iubeam are un titlu comercial În sens subcultural - cu toate că, În franceză, Je l’aimais prezintă două avantaje: conține deicticul narcisic Je și păstrează ambiguitatea asupra genului complementului direct. Nu e vorba despre un roman subcultural, departe de mine asemenea prezumție. Avem de-a face cu un text literar
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
limitez la scurte comentarii. Romanul O iubeam are un titlu comercial În sens subcultural - cu toate că, În franceză, Je l’aimais prezintă două avantaje: conține deicticul narcisic Je și păstrează ambiguitatea asupra genului complementului direct. Nu e vorba despre un roman subcultural, departe de mine asemenea prezumție. Avem de-a face cu un text literar „după rețetă”: subiectul excită curiozitatea și sensibilitatea cititorului: femeie divorțată, socru suspect de prevenitor, adulter. Romanul ridică două probleme - 1. Ești căsătorit și te Îndrăgostești de altcineva
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fenomen discret, ne putem aștepta ca într-o societate care acceptă pedeapsa corporală să existe mai multă violență intrafamilială și tratamente dure. Însă aspectelor culturale și interculturale trebuie să le adăugăm aspectul intracultural. În majoritatea culturilor, există diferențe la nivelul subcultural și cel individual. Climatul social al populației rurale diferă de cel al celei citadine. De asemenea, bărbații se deosebesc de femei prin tendința de a folosi metode agresive de interacțiune socială și este foarte posibil ca circumstanțele stresante să mărească
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]