445 matches
-
operă a societății moderne. Ea este deosebit de complexă și mai grea decât preocupările comunității internaționale în alte domenii ale diplomației. Este mai complicată chiar decât diplomația pentru prevenirea și lichidarea conflictelor. Nu este o exagerare dacă se spune că lichidarea subdezvoltării este mai dificilă decât a fost sfârșitul războaielor mondiale și prevenirea acestora în prezent. Comunitatea internaționala își asumă în prezent nu doar încetarea operațiunilor militare în cazul conflictelor, dar și dezvoltarea după aceea a statelor afectate. Concludentă este, în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
mediul rural ajunge la aproximativ 270.000 de persoane între 1821-1830 )în Anglia n.m.). Din păcate și acel exod aduce cu sine și o nouă față a sărăciei, ca apendice al dezvoltării și nu așa cum se afirma, ca rezultat al subdezvoltării. Progresul economic nu diminuează sărăcia, dimpotrivă o accentuează (...) Zilele de muncă prelungite, subalimentația, promiscuitatea, exploatarea muncii copiilor, bolile profesionale și nu numai, accidentele de muncă foarte numeroase, absența oricăror drepturi sociale, însoțesc industrializarea capitalistă din Franța sau din Marea Britanie în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
si mercantilism, care a marcat inceputurile revolutiei industriale. Este relevata dihotomia postbelică in știința economică, între teoria considerată valabilă pentru țările avansate și ceea ce trebuie “construit” ca teorie a țărilor slab dezvoltate. Nu neputința teoriei economice tradiționale de a explica subdezvoltarea și de a produce politici de stimulare a progresului economic și social a dus la apariția Economiei dezvoltării, ci credința unor autori precum Gunar Myrdal si Rosenstein-Rodan în rolul antreprenorial al statului și impactul civilizator al metodelor de planificare centralizată
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
o asemenea voință a devenit hegemonică la nivelul cercurilor de putere”. El a arătat cum acest ideal a devenit progresiv un eșec. „În loc de regatul abundenței promis de teoreticienii și politicienii anilor ’50, discursul și strategia dezvoltării a produs opusul lui: subdezvoltare masivă și sărăcie, exploatare și opresiune. Criza datoriei, foametea, sărăcia în creștere, malnutriția și violența sunt doar cele mai patetice semne ale eșecului a 40 de ani de dezvoltare”. De la teoriile dezvoltării economice în anii ’50, până la „basic human needs
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
viziune clară și comună a sărăciei. Din diverse motive, aproape toate definițiile date cuvântului aproximează „lipsa” sau „deficiența”. Acestea reflectă doar relativ semnificația conceptului. Dincolo de nemulțumirile antropologilor privind uniformizarea discursului asupra dezvoltării economice a țărilor sărace, evidența clară a problemelor subdezvoltării este incontestabilă. Modul în care a evoluat teoria dezvoltării și pretenția de științificitate a politicilor destinate să modernizeze „Lumea a treia” comportă nenumărate discuții. Problema nu o constituia capitalismul și nici absența capitalului fizic, cum s-a constatat ulterior. Dimpotrivă
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
și a luat o formă definită. Tot ceea ce era important în viața politică, culturală, economică și socială a acestor țări - populația lor, caracterul culturii, procesul de acumulare a capitalului, agricultura și comerțul - a intrat în această nouă strategie”. Noțiunile de subdezvoltare și Lumea a treia au fost produsele discursive ale climatului postbelic. Ele au apărut ca principii într-un proces prin care Vestul și, în diferite moduri, Estul au redefinit restul lumii. Lumea liberă industrializată, țările comuniste și țările sărace agrare
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
în țările slab dezvoltate (structuri). Aceste condiții se referă, în principal, la suprapopulație, agricultură de subzistență, înclinația slabă spre economisire, dependența excesivă de exporturi instabile, de produse primare și dominația politică a elitelor feudale. Aceste structuri induc o stare de subdezvoltare ce se autoperpetuează, din care țările respective nu pot ieși fără asistență masivă din exterior. Dar imperfecțiunile piețelor internaționale adâncesc inegalitățile dintre țările avansate și țările înapoiate, întrucât primele tind să beneficieze disproporționat din comerțul internațional. Dacă ultimele țări sosite
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de pe piața muncii. Oricum, stimulentele pentru atragerea excedentului de resurse umane din sectorul tradițional nu sunt funcționale. Ca atare, productivitatea muncii în acest sector rămâne scăzută, iar puterea de cumpărare stagnează. În ultimă instanță, dualismul pieței muncii contribuie la menținerea subdezvoltării. Prezentarea modelului economiei duale este importantă nu atât din punct de vedre istoric, cât politic. Analiza economiei duale a inspirat trei categorii de politici și strategii: strategia dezvoltării industriale axată pe substituirea importurilor; strategia dezvoltării industriale axată pe promovarea exporturilor
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de construire a unui stat național, puternic implicat în viața economică și interesul pentru distribuția bogăției între națiuni. Teza esențială a teoriei dependenței este exprimată de Andre Gunder Frank: „capitalismul atât mondial cât și național este cel care a produs subdezvoltare în trecut și care generează subdezvoltare în prezent”. Cu alte cuvinte, dependența este cauza subdezvoltării. Prin aceasta ideologii dependenței se apropie de conceptul de Sistem mondial modern. În timp ce liberalii accentuează pe natura duală și flexibilă a economiilor interne și economiei
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
puternic implicat în viața economică și interesul pentru distribuția bogăției între națiuni. Teza esențială a teoriei dependenței este exprimată de Andre Gunder Frank: „capitalismul atât mondial cât și național este cel care a produs subdezvoltare în trecut și care generează subdezvoltare în prezent”. Cu alte cuvinte, dependența este cauza subdezvoltării. Prin aceasta ideologii dependenței se apropie de conceptul de Sistem mondial modern. În timp ce liberalii accentuează pe natura duală și flexibilă a economiilor interne și economiei mondiale (un sector modern și eficient
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
bogăției între națiuni. Teza esențială a teoriei dependenței este exprimată de Andre Gunder Frank: „capitalismul atât mondial cât și național este cel care a produs subdezvoltare în trecut și care generează subdezvoltare în prezent”. Cu alte cuvinte, dependența este cauza subdezvoltării. Prin aceasta ideologii dependenței se apropie de conceptul de Sistem mondial modern. În timp ce liberalii accentuează pe natura duală și flexibilă a economiilor interne și economiei mondiale (un sector modern și eficient integrat pieței mondiale și un sector înapoiat, izolat și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
exploatării capitaliste în sec. al XX-lea. Ele au înlocuit capitalul financiar și guvernele coloniale care dominau țările slab dezvoltate în analiza lui Hobson și Lenin. Pe de altă parte, teoreticienii dependenței sunt în dezacord între ei înșiși cu privire la cauzele subdezvoltării. Din acest punct de vedere, se disting trei opinii majore: Prima opinie specifică clar că Lumea a treia este săracă deoarece a fost sistematic exploatată. Fenomenul subdezvoltării este legat funcțional de dezvoltarea economică a centrului, iar sistemul mondial modern a
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de altă parte, teoreticienii dependenței sunt în dezacord între ei înșiși cu privire la cauzele subdezvoltării. Din acest punct de vedere, se disting trei opinii majore: Prima opinie specifică clar că Lumea a treia este săracă deoarece a fost sistematic exploatată. Fenomenul subdezvoltării este legat funcțional de dezvoltarea economică a centrului, iar sistemul mondial modern a permis centrului avansat să dreneze continuu periferia de surplusul său economic. Transferul bogăției în țările dezvoltate a avut loc prin comerțul internațional și investițiile străine. Dependența menține
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
muncii, deoarece firmele străine plătesc salarii mai mari decât firmele naționale, cauzând risipă și șomaj; Sprijinirea capitalului străin care, în general, încurajează guvernările autoritare, acestea cooperând cu corporațiile multinaționale și oferind stabilitatea politică necesară. Aproape unanim, teoreticienii dependenței consideră că subdezvoltarea este determinată de forțele externe ale sistemului mondial capitalist și nu de politicile interne ale țărilor subdezvoltate. „Atât dezvoltarea capitalistă, cât și subdezvoltarea - scrie P. Evans - sunt produsul expansiunii capitalismului internațional. Această situație istorică nu s-a schimbat fundamental; balanța
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
autoritare, acestea cooperând cu corporațiile multinaționale și oferind stabilitatea politică necesară. Aproape unanim, teoreticienii dependenței consideră că subdezvoltarea este determinată de forțele externe ale sistemului mondial capitalist și nu de politicile interne ale țărilor subdezvoltate. „Atât dezvoltarea capitalistă, cât și subdezvoltarea - scrie P. Evans - sunt produsul expansiunii capitalismului internațional. Această situație istorică nu s-a schimbat fundamental; balanța internațională a puterii economice și politice continuă să fie distorsionată în favoarea economiilor capitaliste dezvoltate. Deși economia dependentă poate progresa în termeni absoluți, ea
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
nivel în 1960, cu Asia de Sud, dar nu mai scăzut decât America Latină și Orientul Mijlociu. În 1990, deja se detașau net de aceste două regiuni. Probabil, 2% diferențial al creșterii PIB-ului/loc face, în două trei decenii, diferența între dezvoltare și subdezvoltare. Ar trebui să analizăm dinamica input-urilor în procesul de creștere economică pentru a realiza ce rol au jucat diferiți factori. Pe bună dreptate, unii autori au pus în evidență efortul colosal de economisire al țărilor Asiei de Sud-Est, comparativ
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
al răspândirii centrelor de putere: un număr limitat de centre (state metropole) capitaliste exploatează vasta majoritate a statelor subdezvoltate. Astfel, decalajul între cele două zone crește progresiv. Teoria dependenței își are originea în America latină și are ca premisă ideea că subdezvoltarea nu se datorează doar unor cauze interne, ci și unor constrângeri externe. În economia mondială există un centru care domină (țări dezvoltate industrial) și o periferie (state preponderent agricole), care se află în relații de dependență față de centru. Teoria sistemului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
București: Editura Eminescu. Bădescu, Ilie. 1999. Structura socială și clasa intermediarilor în rural. Oligarhia financiară și agricultura de subzistență în Sociologie Românească, nr. 1. Bădescu, Ilie. 2002. Istoria Sociologiei. Perioada marilor sisteme. București: Editura Economică. Bădescu, Ilie. 2004. Dezvoltare și subdezvoltare. Contribuții la critica sociologiei tranziției, în Sociologie Românească, vol. II, 3, pp. 108-128. Bădescu, Ilie. 2004. Dezvoltare și subdezvoltare. Contribuții la critica teoriei tranziției. în Sociologie Românească, Vol. II, 3, pp. 109-128. Bădescu, Ilie. 2005. Sociodemografia lumii rurale în România
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în Sociologie Românească, nr. 1. Bădescu, Ilie. 2002. Istoria Sociologiei. Perioada marilor sisteme. București: Editura Economică. Bădescu, Ilie. 2004. Dezvoltare și subdezvoltare. Contribuții la critica sociologiei tranziției, în Sociologie Românească, vol. II, 3, pp. 108-128. Bădescu, Ilie. 2004. Dezvoltare și subdezvoltare. Contribuții la critica teoriei tranziției. în Sociologie Românească, Vol. II, 3, pp. 109-128. Bădescu, Ilie. 2005. Sociodemografia lumii rurale în România, Europa Centrală și Eurasia, în Sociologie Românească, vol. III, 4, pp. 36-55. Bălțătescu, Sergiu. 2006. Indici compoziți de dezvoltare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
realitate atât de diversă, încât nu mai este operantă. Țară în curs de dezvoltare este și China, și Burkina Fasso. De aceea, în ceea ce am numit nivelul trei am avut în vedere țările care nu s-au smuls din chingile subdezvoltării și pe care procesul de globalizare le poate afunda și mai rău. 381 Edward Tse, The China Strategy: Harnessing the Power of the World's Fastest Growing Economy, Basic Books, New York, 2010, p. 5. 382 Barry Eichengreen, Yung Chul Park
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
a fost denumită de antropologul britanic Banfield „familism amoral” (1958). Prin apelul la acest tip de structură socială comunitară, el a fost capabil să explice incapacitatea unor colectivități rurale din sudul Italiei de a ieși dintr-o anumită stare de subdezvoltare economică. Apariția și persistența mafiei în sudul Italiei, dar și a altor grupuri criminale, cum este Cartelul de la Medellin, se pot explica prin astfel de structuri de rețea la nivelul comunității, care blochează relațiile deschise dintre indivizi, pe de o
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pieței și pe creșterea exporturilor nu este capabil să furnizeze dezvoltare durabilă și progres la nivel social. Noul model trebuie să fie unul alternativ, orientat către natura ființei umane și responsabil din punct de vedere social prin lupta Împotriva inegalităților, subdezvoltării și distribuirii inechitabile a rezultatelor obținute, cu orientare clară spre educație, flexibilitatea pieței muncii și calitatea vieții. A investi În educație nu Înseamnă neapărat numai creșterea pregătirii și calificării forței de muncă, dar Înseamnă un instrument de protecție la Îndemâna societății
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
După îndepărtarea subită a multora dintre reperele instituționale corespunzătoare vechiului regim s-a accentuat degringolada datorată atât absenței criteriilor, cât și inversiunii valorilor. Toate acestea au avut un impact semnificativ asupra (sub)dezvoltării sociale din perspectiva multiplicării aspectelor generatoare de subdezvoltare. Dificultatea agregării instituțiilor formale, coroborată cu precaritatea impactului celor informale, a condus la situația pe care o știm și care se perpetuează. Instituționalizare - Sergiu Gherghina Așa cum prezentul volum ilustrează, o multitudine de factori sunt relaționați cu dezvoltarea socială. Elaborat în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de notorietate mondială în scopul sensibilizării politicienilor față de problemele Africii sunt doar două dintre ipostazele cele mai celebre ale acțiunilor acestui tip de mișcări. Ele încearcă nu numai să colecteze fonduri pentru ajutorarea locuitorilor din unele zone lovite de problemele subdezvoltării, dar și să influențeze deciziile unor instituții de dezvoltare cu impact global (FMI, BM; vezi Banca Mondială ca actor al dezvoltării sociale). Specifice acestor m.s., în comparație cu cele tradiționale, este orientarea lor aparent „altruistă”: ele nu servesc interesele propriilor membri, ci
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
voluntară din SUA prin inițiativele centralizate, mai mult sau mai puțin favorabile acțiunilor voluntare și teoriile microsociologice, care subliniază impactul rețelelor sociale. Referindu-ne la acestea, Tarrow (1996) a arătat, criticând celebra lucrare a lui Putnam despre democrația italiană, că subdezvoltarea societății civile din sudul Italiei se datorează mai ales menținerii ei în situație de semicolonie de către statul italian, reprezentant al intereselor regiunilor nordice. Exemple din țări în curs de dezvoltare (Baiochi, 2001, pentru Brazilia, și Fox, 1996, pentru Mexic) arată
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]