117 matches
-
care doar județele Vaslui și Galați aveau 49.776,8 ha, reprezentând 4,65% din suprafața țării), element perpetuat și păstrat din vechime. În interdependență cu vegetația se află solurile, astfel că în zona făgetelor întâlnim soluri brune podzolice, în subetajul gorunelor găsim soluri brune și mediu podzolice, dar și brun-roșcate. Pe mici porțiuni s-au format uneori cernoziomuri degradate, iar pe luncile râurilor se găsesc aluviuni aduse de ape. Lunca Bârladului și a afluenților lui a fost acoperită de păduri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și Potamides și a validat unii taxoni de cardiide și foraminifere. Litostratigrafic, a separat unități noi pentru intervalul Buglovian-Basarabian din Platforma Moldovenească și Dobrogea de Sud, care au devenit clasice. Biostratigrafic, a urmărit delimitarea etajul ui S armațian și a subetajelor sale, pe criterii micro- și mac rofa unistice. A militat pentru menținerea Sarmațianului unitar Sens S uess și Barbot de Marny (cei doi autori având merite similare) și a fost împotriva separării Sarmațianului în s.s. (Suess) și s. l. ( Barbot de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Sens S uess și Barbot de Marny (cei doi autori având merite similare) și a fost împotriva separării Sarmațianului în s.s. (Suess) și s. l. ( Barbot de Marny), care contravine principiilor stratigrafice. De asemenea, a susținut că menținerea Buglovianului, ca prim subetaj al Sarmațianului, este necesară, având particularități micro și macrofaunistice distincte. A demonstrat că între Kossovian și Buglovian, cât și între Basarabian și Hersonian, pe unitățile d e platformă, au existat întreruperi de sedimentare. A semnalat existența Volinianului superior în Dobrogea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
panonic Pont. - pontic Sarm. - sarmatic Subatl. - subatlantic Submedit. - submediteranean Temp. - temperat Frecvența în teritoriul cercetat Rară Spor. sporadică Frecv. - frecventă Comună Zonele și etajele de vegetație z.step. - zona stepei z.silvost. - zona silvostepei z.st. - zona stejarului se.go. subetajul gorunului se.fa. - subetajul fagului e.bo. - etajul boreal e.sa. - etajul subalpin e.a. - etajul alpin Indicii ecologici (după Ellemberg, 1974) L1-9 - lumina 1 plante de umbră plină 3 plante de umbră 5 - plante de semiumbră (cresc în lumină, dar
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
sarmatic Subatl. - subatlantic Submedit. - submediteranean Temp. - temperat Frecvența în teritoriul cercetat Rară Spor. sporadică Frecv. - frecventă Comună Zonele și etajele de vegetație z.step. - zona stepei z.silvost. - zona silvostepei z.st. - zona stejarului se.go. subetajul gorunului se.fa. - subetajul fagului e.bo. - etajul boreal e.sa. - etajul subalpin e.a. - etajul alpin Indicii ecologici (după Ellemberg, 1974) L1-9 - lumina 1 plante de umbră plină 3 plante de umbră 5 - plante de semiumbră (cresc în lumină, dar suportă o umbrire moderată
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
de vegetație se suprapun pe următoarele zone și etaje de vegetație: Unități zonale pe latitudine: 1. Zona de stepă 2. Zona de silvostepă 3. Zona pădurilor de stejari Unități zonale pe altitudine: 4. Etajul nemoral (al pădurilor de foioase) - a) subetajul pădurilor de gorun și de amestec b) subetajul pădurilor de fag și de amestec 5. Etajul boreal (al pădurilor de molid) 6. Etajul subalpin (al jnepenișurilor) 7. Etajul alpin Pădurea Vorona aparține zonei pădurilor de stejar, care are o răspândire
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
etaje de vegetație: Unități zonale pe latitudine: 1. Zona de stepă 2. Zona de silvostepă 3. Zona pădurilor de stejari Unități zonale pe altitudine: 4. Etajul nemoral (al pădurilor de foioase) - a) subetajul pădurilor de gorun și de amestec b) subetajul pădurilor de fag și de amestec 5. Etajul boreal (al pădurilor de molid) 6. Etajul subalpin (al jnepenișurilor) 7. Etajul alpin Pădurea Vorona aparține zonei pădurilor de stejar, care are o răspândire mai redusă în Câmpia Moldovei și Podișul Sucevei
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
o serie de factori cum sunt: altitudinea și morfologia reliefului, particularitățile topoclimatice, condițiile de ordin piedo-foto-geografice <footnote Vasile S. Cucu, op.cit., p. 35. footnote>. Din punct de vedere climatic, comuna Vama are un climat temperat, moderat continental, fiind așezată în subetajul munților mijlocii, suferind influențele climatului continental și ale celui subbaltic (boreal). Temperatura medie anuală este de 6,4ș C, cu vânturi moderate și slabe, orientate de-a lungul celor două văi, Moldova și Moldovița-Argel, cu predominarea vânturilor din vest și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
descris formațiunile sarmațiene din Moldova, semnalând în zona Dealul Mare-Hârlău prezența unor depozite calcaro-grezoase ce conțin o faună cu moluște ca Ervilia, Cardium plicatum, la partea inferioară și cu Mactra penderasa, Mactra podolica, Cardium fitoni, la partea mijlocie, intuind viitoarele subetaje volhinian și basarabian. Referindu-se la zona dealurilor înalte din Moldova, Cobălcescu arată că ele se desfășoară cam la aceeași înălțime și aceasta se datorește faptului că, inițial, a existat o câmpie înaltă, fragmentată ulterior de rețeaua hidrografică. Una dintre
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m (interceptate la Deleni Hârlău între 615 și 544 m), cu gipsuri în masă compactă microcristalină, marne cu concrețiuni de cremene. Ultimele depozite marine din seria neogenă în care este sculptat relieful regiunii cercetate, sunt cele sarmațiene și cuaternare. Dintre subetajele sarmațianului, aici întâlnim buglovianul, volhinianul și basarabianul. În zona Dealul Mare-Hârlău, Culmea Holmului, se găsesc numeroase profile deschise de eroziune ale volhinianului inferior și superior,iar buglovianul se află sub nivelul de eroziunea rețelei hidrografice. Faciesul petrografic al formațiunii prezintă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a solului (53%), urmate de cele cu rol hidrologic (41%) situate în amonte de acumularea de la Pârcovaci. Pădurile de interes științific ocupă 5%, iar cele cu funcții de recreere au un procent de 1%. În cadrul etajului forestier se disting următoarele subetaje: Subetajul fagului; este reprezentat prin masive de făgete aproape pure sau în care fagul este dominant. Aceste făgete se găsesc de regulă la peste 400 m altitudine, acoperă culmi, platouri, versanți cu expoziții diferite și au o creștere viguroasă. Suprafețe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
solului (53%), urmate de cele cu rol hidrologic (41%) situate în amonte de acumularea de la Pârcovaci. Pădurile de interes științific ocupă 5%, iar cele cu funcții de recreere au un procent de 1%. În cadrul etajului forestier se disting următoarele subetaje: Subetajul fagului; este reprezentat prin masive de făgete aproape pure sau în care fagul este dominant. Aceste făgete se găsesc de regulă la peste 400 m altitudine, acoperă culmi, platouri, versanți cu expoziții diferite și au o creștere viguroasă. Suprafețe cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
dominate de păiușcă (Agrostis tenuis), ovăscior (Arrhenatherum elatius), păiuș (Festuca pratensis), timfotică (Phleum pratensis), care formează asociații furajere de mare productivitate (în amonte de Hârlău, poienile cu asociații ierboase dețin o suprafață de 56 ha). (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău 1995). Subetajul gorun-stejar; este cel mai extins și cel care dă nota specifică din bazinul hidrografic al Bahluiului în amonte de Cotnari. Tipul staționar majoritar este cel deluros de cvercete, cu șleauri de deal fără fag, care ocupă cea mai mare parte
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
formă grădinărită, dar cărora urmează a li se aplică această modalitate de tratament, posibilitatea va fi astfel calculată și realizată, încît în mod treptat să se ajungă la forma grădinărită. Articolul 6 În pădurile tratate în crang simplu și pentru subetajul crangurilor compuse, cari aparțin categoriei de proprietari menționați în art. 4, alin. I din acest regulament, revoluțiunea ce se va fixă va fi de cel putin 35 de ani, iar pentru pădurile particulare de minimum 20 de ani. Articolul 7
REGULAMENT din 2 iulie 1921 pentru aplicarea Legii modificatoare a codicelui silvic, publicat�� în "Monitorul Oficial" No. 131/920 şi a Decretului - Lege No. 2596/919. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134220_a_135549]
-
de pe secțiunea transversala să corespundă cu cele din profilul longitudinal. 5. Planul de abataj, scara 1:500, pentru fiecare felie programată a fi exploatată cu abataje frontale, cu front scurt, cu înmagazinare etc., în felii orizontale/înclinate, sau pentru fiecare subetaj, după caz. Totodată va cuprinde lucrările de deschidere și pregătire existente și programate de la orizontul inferior și de aeraj, conturul stratului, filonului etc., la cota feliei curente (de culoare neagră) și a celei superioare (de culoare roșie), zona propusă a
INSTRUCŢIUNI din 23 ianuarie 2003 privind elaborarea, avizarea, aprobarea şi urmărirea realizării programelor (preliminariilor) anuale de exploatare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148399_a_149728]
-
să se facă orice fel de lucrare pe o rază mai mică de 50 m de la tulpina arborelui care se doboară; este interzis a se începe tăierea arborilor înainte de a se face pregătirea locului de muncă; tăierea vegetației lemnoase din subetaj, a tufișurilor și curățirea căzăturilor în zonele de refugierea personalului; formarea de poteci necesare retragerii doborâtorilor în momentul căderii arborilor; distanța între echipele de doborâre a arborilor va fi de două ori înălțimea arborilor; muncitorii vor fi dotați cu echipament
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
determinant în apariția și continuitatea procesului de umanizare și dezvoltarea activităților economice din comuna Șipote. II. 2. Potențialul geologic și particularitățile reliefului Din punct de vedere geologic, zona se încadrează într-o unitate morfologică (Câmpia Moldovei) sculptată în depozitele primelor subetaje ale Sarmațianului (Volhinian nord și Bessarabian în sud). Dintre acestea, substratul geologic al teritoriului (în limitele sale administrative )cuprinde numai orizontul inferior al Bessarabianului, reprezentat predominant prin nisipuri argiloase, marne și depozite argilo-marnoase (argile de Ungheni cu Cryptomactra).Evoluția subaeriană
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de pe secțiunea transversală să corespundă cu cele din profilul longitudinal. 5. Planul de abataj, scara 1:500, pentru fiecare felie programată a fi exploatată cu abataje frontale, cu front scurt, cu înmagazinare etc., în felii orizontale/înclinate, sau pentru fiecare subetaj, după caz. Totodată va cuprinde lucrările de deschidere și pregătire existente și programate de la orizontul inferior și de aeraj, conturul stratului, filonului etc., la cota feliei curente (de culoare neagră) și a celei superioare (de culoare roșie), zona propusă a
INSTRUCŢIUNI TEHNICE din 14 martie 2008 privind elaborarea şi avizarea programelor anuale de exploatare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196672_a_198001]
-
iarba-câmpului) Răspândire și ecologie. Pajiștile de Agrostis capillaris (Agrostis tenuis) ocupă cele mai mari suprafețe în zona de deal și cea montană inferioară, începând de la altitudinea de 200-300 m până la peste 1.200 m, din subzona stejarilor și gorunului până în subetajul fagului și al amestecurilor de fag cu rășinoase. În teritoriu se disting pajiști de Agrostis capillaris de productivitate bună pe terenuri plane sau ușor înclinate cu soluri mai bogate și pajiști cu productivitate mijlocie pe terenuri cu înclinație mare și
NORME METODOLOGICE din 11 decembrie 2013 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
mare plasticitate ecologică, care se întinde din zona de stepă până în zona nemorală, și anume în subzona pădurilor de stejar pedunculat (Quercus robur) din Podișul Sucevei și subzona pădurilor de cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus frainetto) din Dealurile Vestice și subetajul pădurilor de gorun (Quercus petraea) din Podișul Bârladului. Cele mai mari suprafețe cu păiuș stepic sunt în Podișul Moldovei, sporadic în Piemontul Getic și în Câmpia Transilvaniei, pe coaste însorite. Solurile pe care se extind aceste pajiști sunt cernoziomurile, regosolurile
NORME METODOLOGICE din 11 decembrie 2013 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
al pășunatului abuziv, nerațional și al eroziunii solului, din Podișul Moldovei, Depresiunea Transilvaniei, Podișul Dobrogei, precum și al unor enclave din Dealurile Olteniei și Banatului. Botriochloa ischaemum este o specie oligotrofă, xerofită cu largă amplitudine ecologică din zona de stepă până în subetajul gorunului și chiar al fagului, în special pe coastele însorite, moderat până la foarte puternic înclinate, cu grade diferite de eroziune a solului. Solurile dominante sunt regosolurile, solurile brune argiloiluviale, brune luvice și luvisoluri albice. Vegetația acestui tip de pajiște derivată
NORME METODOLOGICE din 11 decembrie 2013 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
de peste 10 % și cu o suprafață de peste 0,5 hectare. Copacii ar trebui să poată atinge o înălțime minimă de 5 metri la maturitate in situ. Suprafețele pot cuprinde fie formațiunile forestiere închise, în care arborii de la diferite etaje și subetaje acoperă o mare parte a terenului, fie formațiunile forestiere deschise cu o acoperire vegetală continuă în care suprafața acoperită de copaci depășește 10 %. Împăduririle naturale cu arbori tineri și toate plantațiile stabilite într-un obiectiv forestier care trebuie să atingă
jrc6215as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91387_a_92174]
-
din Dealul Runcului. Climă din această microregiune, în care se situează vatra satului Arămești, este temperat continentală, specifică Podișului Moldovei; prezintă temperaturi medii anuale de cca. 9°C, cu valori medii ridicate în luna Iulie (19-20°C). Vegetația spontană, aparține subetajului gorunului la limita Vestică a regiunii, iar în rest șleaurilor de deal, care includ alături de gorun, stejarul pedunculat, cerul, jugastrul, frasinul, unii arbuști (sânger, păducel) și plante erbacee. Pădurile au fost defrișate pe mari întinderi, de-a lungul timpului, fiind
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
predominate de soluri brun-podzolice și solurile podzolico-argilo-aluvionare. Solurile podzolice s-au format în condițiile fitoclimatice ale pădurii de gorun sau ale pădurii în amestec de gorun și fag. Din punct de vedere al vegetației, regiunea satului Enăchești este situată în subetajul gorunetelor, relieful cel mai coborât din cadrul etajului nemoral, fiind constituit dintr-un amestec de quercinee, în special gorun (Quercus petrea) și fag (Fagus sylvatica), alături de carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia tomentosa, T.cordata), frasin (Fraxinus excelsior). Subarboretul este format din
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
cele două depresiuni alungite (Iara și Hășdate) în Culoarul Someșului Mic se realizează prin intermediul Culoarului Săvădisla - Luna de Sus.Culoarul văii Someșului Mic se caracterizează printr-un relief acumulativ care se compune din două nivele. Suprafața satului se înscrie în subetajul forestier al stejarului.Pădurile naturale sunt alcătuite din carpeni în amestec cu o serie de arbuști cum ar fi păducelul, alunul, etc.; mai rar pot fi întâlnite ulmul, plopul, salcâmul, mesteacănul, bradul și frasinul. Apare frecvent fenomenul de eroziune, fapt
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]