1,430 matches
-
absența (0) unui anumit atribut (de exemplu apartenența sau lipsa apartenenței la un grup). Comanda este următoarea: RECODE nume var veche (1=categ care desemneaza prezența atributului) (ELSE=0) INTO nume- var nouă. Exemplu: Variabila votpar are valori de la 1 la 5 desemnând diferite partide politice pentru care subiecții și-au exprimat intenția de a vota. Se construiește o variabilă fictivă (PSD) care indică preferința pentru PSD (valoarea 5 pe variabila votpar). PSD va avea valoarea 1 dacă subiectul intenționează să voteze cu PSD și 0 pentru celelalte cazuri
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de ce erori trebuie să ne ferim. 2. Să presupunem că avem o distribuție a 20 de subiecți care sunt studenții unei grupe la disciplina Analiza și Interpretarea datelor. Am dori să vedem prin ce indicatori de poziție s-ar caracteriza subiecții respectivi pentru a-i putea descrie sintetic. Tabelul nr. 6.3: Distribuția vârstelor la nivelul unei grupe de studenți (situație ipotetică) Numărul subiectului Vârsta 1 20 14 20 15 20 2 21 9 21 10 21 19 21 3 22
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
tratament. Pentru a calcula valoarea statisticii test se construiește următorul tabel de contingență: Tabelul nr. 7.16: Tabel de contingență studiu panel Înainte După Înainte a b După c d În acest tabel valorile de pe diagonală a și d reprezintă subiecții pentru care variabila analizată nu s-a modificat în cele 2 studii comparate. Statistica test este: sau după alți autori numărul de grade de libertate gl = (numărul de rânduri -1)(numărul de coloane-1) = 1 Dacă probabilitatea calculată pentru valoare Hi
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
că încrederea va fi mai mare în localități mici și în zone multietnice, cum ar fi Crișana și Transilvania, acolo unde oamenii au contact mai direct cu membrii acestor minorități. De asemenea, încrederea se așteaptă să fie mai mare pentru subiecții cu un nivel ridicat de educație, pentru cei mai în vârstă (care au avut mai multe astfel de contacte), pentru cei care aparțin unei minorități (respectiv maghiarii singurii reprezentați în eșantion) și pentru cei care intenționează să voteze cu CDR
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
În ultima vreme. O arie extinsă la toate acele componente și interacțiuni de natură să furnizeze răspunsuri unei interogații ce vizează buna funcționare a oricărui proces deînvățământ. Sunt Întrebări care centrează atenția noastră pe câteva elemente-cheie, și anume: Cine? sunt subiecții Învățării, caracteristicile acestora; (respectiv cui? se predă); de ce? sau În ce scop? se predau sau se studiază anumite materii (ceea ce presupune definirea obiectivelor); ce? se predă/Învață (determinarea conținuturilor); În cât timp? sau cât timp? (este alocat); cum? (cu ce
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
suită sau un șir finit (o serie) ori un sistem de operații structurate și efectuate Într-o anumită succesiune logică obligatorie, Întotdeauna aceeași (invariabilă), utilizată pentru rezolvarea aceleiași clase de probleme și care conduce Întotdeauna la același rezultat pentru toți subiecții angajați În rezolvarea aceluiași tip de probleme. Acestei succesiuni i se asociază o serie de prescripții (instrucțiuni, indicații, reguli, comenzi, condiții) de urmat În vederea Îndeplinirii operațiilor (acțiunilor) determinate. Intrarea În posesia unei asemenea structuri echivalează cu internalizarea ei de așa
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Metcalfe, 1986), ambele asociate rezultatelor obținute de Baker-Sennett și Ceci cu privire la salturi. Manipularea caracteristicilor și structurilor Probabil că reformularea necesară rezolvării problemelor de perspicacitate în studiile abia prezentate reprezintă un indicator al procesului de restructurare cognitivă care are loc la subiecții experimentali. O asemenea restructurare poate influența, pe lângă perspicacitate, și alte tipuri de gândire creativă. Baughman și Mumford (1995) au investigat fenomenul de restructurare din prisma influenței sale asupra gândirii categoriale și conceptuale. Ei le-au cerut studenților utilizați drept subiecți
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Smith și colaboratorii săi au apelat la teoria inferenței cognitive și de capacitate a atenției (Tobias, 1985), care susține că anxietatea poate influența procesele de stocare, care, la rândul lor, inhibă fluxul ideatic. Prin reducerea capacității de atenție, anxietatea obligă subiecții să își împartă atenția între efectuarea probei și concurență, în încercarea de a obține rezultate cât mai bune (vezi Kasof, în publicații periodice). Alte demonstrații ale legăturii invers proporționale dintre restricții și creativitate (Amabile, în publicații periodice; Finke și Slayton
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creșterii nivelului undelor alfa în timpul probelor, însă s-a evidențiat un declin al controlului pe parcursul probelor. De cealaltă parte, subiecții cu scoruri scăzute la teste au demonstrat îmbunătățiri progresive și au ajuns, în final, la nivelul de control exercitat de subiecții cu scoruri ridicate la RAT și la testele de gândire divergentă. Subiecții din grupul cu rezultate mai bune au suprimat cu mai mare ușurință undele alfa în timpul ultimei probe experimentale. Rezultatele obținute relevă că subiecții cu abilități creative înalte sunt
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
performanțelor scăzute sau crescute la testul utilizărilor alternative și la RAT. Jumătate din subiecți au fost instruiți să dea dovadă de cât mai multă originalitate, pe când cealaltă jumătate nu a primit acest instructaj. În urma înregistrării EEG a activității corticale, la subiecții cu un nivel superior de creativitate care au primit instructajul undele alfa din timpul fazei de inspirație au fost mai reduse decât undele înregistrate în timpul etapei de elaborare. La celelalte grupuri, intensitatea undelor alfa înregistrate în timpul inspirației a fost și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativă în condiții naturale. În al treilea rând, psihologii sunt capabili să examineze acei subiecți creativi cu statut creator indubitabil din moment ce s-au bucurat de o reputație considerabilă datorită contribuțiilor originale la dezvoltarea civilizației umane (Simonton, 1984d). Cu alte cuvinte, subiecții utilizați în astfel de studii poartă nume care „au marcat istoria” - nume ca ale lui Newton, Descartes, Tolstoi, Leonardo da Vinci și Beethoven. Însemnările biografice și istorice referitoare la contribuțiile lor sunt cuntificate, iar rezultatele creațiilor sunt deseori supuse analizei
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
rezultate bune la inteligență, dar slabe la originalitate s-au descris ca „blânzi, optimiști, plăcuți, liniștiți, lipsiți de egoism” (Barron, 1963, p. 222). Barron a remarcat: Atunci când se compară aceste autodescrieri cu felul în care personalul unității îi descrie pe subiecții și originali și inteligenți, se observă că inteligența reprezintă modul cum funcționează principiul realității în comportament și stă la baza caracteristicilor de tipul decalării adecvate a exprimării impulsului și organizării eficiente a energiei instinctuale pentru realizarea scopurilor în lumea luată
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
persoane, persoanele cele mai timide fiind cel mai intens perturbate de iminența unei evaluări. Mai multe studii au relevat și faptul că nivelul calificării influențează reacția la evaluare (Conti și Amabile, 1995; Pollak, 1992; Hill, Amabile, Coon și Whitney, 1994). Subiecții cu un nivel de calificare mai scăzut au fost mai creativi atunci când se așteptau la evaluare, în vreme ce subiecții cu un nivel de calificare mai înalt au fost mai creativi în absența evaluării. S-ar putea ca subiecții mai puțin calificați
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Whitney, 1994). Subiecții cu un nivel de calificare mai scăzut au fost mai creativi atunci când se așteptau la evaluare, în vreme ce subiecții cu un nivel de calificare mai înalt au fost mai creativi în absența evaluării. S-ar putea ca subiecții mai puțin calificați să perceapă evaluarea ca o ocazie de a primi informații utile despre propria competență și, prin urmare, să o interpreteze ca factor de motivare extrinsec sinergetic. Au apărut și dovezi ale faptului că impactul recompensei asupra creativității
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativă (Conti, Amabile și Pollak, 1995). Subiecții care se implicaseră într-o activitate creativă înainte de a li se da sarcina experimentală au fost mai creativi atunci când nu se așteptau la evaluare. Nu s-a constatat nici un efect al evaluării la subiecții care nu avuseseră puțin mai devreme ocazia de a fi creativi. Impactul concurenței asupra creativității poate fi afectat și de influențe contextuale. Cercetări care nu au avut un caracter experimental asupra efectelor concurenței la locul de muncă au arătat că
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mai frecvent asociat cu performanțe ridicate ale companiei decât stilul de conducere tranzacțional. 2.2.3. Experimentul de laborator Spre deosebire de anchetele sociologice, în această strategie participanții sunt puși într-un cadru artificial menit să creeze un context universal pentru toți subiecții testați. Strategia are meritul de a avea un nivel înalt de control al variabilelor prin manipularea celor de interes și menținerea constantă a celor care ar putea afecta rezultatele cercetării. Astfel, experimentul de laborator are cel mai înalt grad de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
concluziilor. Pentru ilustrare vom descrie, pe scurt, studiul lui Prussia, Brown și Willis (2003). Dezacordul dintre manageri și angajați cu privire la cauzele accidentelor de muncă poate conduce la conflicte de muncă. Pe baza unui chestionar elaborat în urma interviu semi-structurat avut cu subiecții dintr-o întreprindere siderurgică, s-a constatat că atunci când mediul de muncă este perceput ca fiind sigur nu există diferențe între angajatori și angajați cu privire la atribuirea responsabilității în situații de accidente de muncă. Dacă, însă, mediul este perceput ca fiind
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sunt anticipate presiuni din partea conducerii pentru a dezvălui identitatea subiecților incluși în studiu, se recomandă ca răspunsurile subiecților să fie colectate în regim de anonimat. Orice alte măsuri posibile trebuie să vizeze un principiu simplu: să nu dezavantajeze sau traumatizeze subiecții incluși în studiu. CUVINTE CHEIE: validitate internă; validitate externă, studiu corelațional; experiment, puterea statistică, reprezentări grafice; cauzalitate; raportul de cercetare. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ Iliescu, D. (2003). Cercetarea psihologică în studiul comportamentului consumatorului. Psihologia Resurselor Umane, 1(2), 38-46. Sava, F. (2003
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
diferite distorsiuni intenționate sau nu o au asupra răspunsurilor candidaților în procesul de selecție. Majoritatea cercetărilor vizând efectele distorsiunilor intenționate sau neintenționate asupra validității testelor de personalitate arată că nu există prea multe probleme în practica selecției. Există dovezi că subiecții își modifică răspunsurile în cazul folosirii evaluărilor de personalitate în timpul procedurii de selecție (Hough, 1998). Cu toate acestea, cercetarea ce vizează impactul unor elemente precum distorsiuni motivaționale, amăgirea de sine și alte distorsiuni intenționate sau nu asupra validității testelor de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și propune și o face cu erori destul de mici. Cu alte cuvinte, proba nu poate să discrimineze între diferențele reale existente în cazul subiecților cu bune cunoștințe teoretice, însă are o bună sensibilitate în a discrimina diferențele reale întâlnite la subiecții cu cunoștințe teoretice mai puțin dezvoltate. Pentru a da dovadă de o bună sensibilitate, o probă psihologică trebuie să aibă capacitatea de a diferenția între subiecți pe toată amplitudinea variabilei măsurate. 5.1.3. Chestionarul Datorită ușurinței de aplicare și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Tabelul 5 și REF Ref118867682 \h \* MERGEFORMAT ). Ce ne arată însă acest indicator? Este posibil să nu existe decât foarte puține persoane care să nu creadă în Dumnezeu în toată populația, dar acestea să fie prietene cu cei 40% dintre subiecții intervievați. Acest indicator nu ne oferă informații cu privire la proporția în populație a persoanelor sceptice religios; totuși, aflăm că vizibilitatea socială a acestora este destul de ridicată. Este important de accentuat aici că întrebarea se referă la prieteni, și nu la cunoștințe
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
bazată pe gândire asigură desfășurarea în bune condiții a activităților, echilibru emoțional, bună organizare și coordonare, iar senzorialitatea accentuează pragmatismul atât de necesar în domeniul militar. Ținând cont de cele prezentate, putem afirma că tipurile cel mai frecvent întâlnite la subiecții cu funcții militare se constituie în pattern-uri de personalitate. De aceea, am analizat corelația acestor dimensiuni cu cele trei tipuri de stiluri de conducere, pentru a contura existența unor relații confirmate și statistic între aceste variabile, în virtutea cărora se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în interacțiune pentru rezolvarea situațiilor, căutarea soluțiilor. Cei 13 subiecți sunt distribuiți astfel: doi la nivelul ierarhic I; patru la nivelul ierarhic II; șapte la nivelul ierarhic III. Constatăm că, pe măsură ce urcăm în ierarhie, scad tendințele utilizării totale a creierului, subiecții utilizând una sau două preferințe cerebrale cu intensitate puternică. Se întărește, astfel, concluzia la care s-a ajuns ceva mai devreme și care se referă la accentul care se pune pe leadership la nivelul inferior al ierarhiei militare în Forțele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
serie de particularități. Să ne gândim numai la faptul că aplicarea unor instrumente de cercetare (chestionare, fișe, inventare, teste) are loc de obicei în locuința membrilor familiei. O primă problemă practică este deci să găsim modalitatea de a chestiona separat subiecții. Or, acest lucru nu este ușor de realizat, pe de o parte, pentru că nu întotdeauna există spațiu fizic suficient, iar pe de altă parte, din motive psihologice, de suspiciune, subiecții întrebându-se de ce e nevoie de așa ceva, ce ar fi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cunoscuților, precum și indivizii care i se par mai asemănători. De reținut că suita de concepte de care are nevoie subiectul pentru compararea altora nu întrece, de regulă, 20-30 (Bannister, 1973). Tehnica lui Kelly vizează obținerea repertoriului de „constructe” prin care subiecții își „însușesc” lumea, interpretează și anticipează evenimentele. În concepția autorului, constructele - funcționând ca atribute sau propoziții bipolare - sunt personale, aceasta însemnând existența unor diferențe interindividuale marcante referitoare la: constructele utilizate; întinderea repertoriului; modul de organizare în sistem (ordonare, supraordonare etc.
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]