177 matches
-
și în nord-vestul României unde s-a semnalat în râul Tur, la nord de Satu Mare, numele său fiind o referire directă la această caracteristică. Trăiește în apele dulci stătătoare sau încet curgătoare cu funduri nisipoase și pietroase și vegetație abundentă submersă. În râuri, se localizează în coturile cu apă înceată. În apele stătătoare trăiește în bălțile de inundație, lacuri și iazuri. Seamănă mult cu babușca, dar spre deosebire de aceasta are corpul mai lung, capul și ochiul mai mici, fruntea mai bombată, gura
Babușcă de Tur () [Corola-website/Science/331231_a_332560]
-
până în iunie, la o temperatură nu mai mică de 14°C, poate fi anticipată sau amânată în funcție de condițiile climatice locale și debitele râurilor. Depunerea icrelor are loc în ape puțin adânci, curgătoare și bine oxigenate, cu funduri bogate în vegetație submersă. Fertilitate este ridicată, într-un sezon fiecare femelă poate depune pana la 60.000 de icre adezive cu un diametru de aproximativ 2 mm, de culoare gălbuie. După fecundare icrele aderă la vegetație sau alte elemente ale substratului până la eclozare
Babușcă de Tur () [Corola-website/Science/331231_a_332560]
-
unei ape subterane, în condiții naturale. Dacă izvorul se datorează unui strat acvifer sub presiune se numește "ascendent". Când curgerea alternează cu perioade de stagnare, se numește "intermitent". Atunci când emergența unui izvor are loc sub nivelul apelor superficiale se numește "submers". În timp ce curge pe sub pământ, apa dizolvă substanțe minerale din pietre, astfel că uneori apa dintr-un izvor este îmbuteliată și vândută ca apă minerală. După valoarea raportului dintre debitul maxim (Q) și cel minim (Q) izvoarele se pot clasifica astfel
Izvor () [Corola-website/Science/297456_a_298785]
-
ridicându-se la suprafață apei. Primăvara, consumă icrele altor pești. Alevinii și puietul se hrănesc cu organisme planctonice, microinvertebrate, alge și detritus organic. Depune icrele primăvară, pe la sfârșitul lui martie. Depunere icrelor are loc pe funduri mâloase-nisipoase, deseori pe iarbă submersă, pietre la o temperatură de 6°-6,5°. O femelă depune până la 17.000 de icre; acestea sunt albicioase, bentonice, lipicioase și măsoară 2 mm diametru. Larvele eclozează după 10 zile; în octombrie-noiembrie, măsoară deja 8,8-10 cm. Maturitatea sexuală
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
vasta întindere de stuf sau printre zăvoaiele răzlețe de salcie. În alte locuri, pe grinduri, se găsesc păduri, pășuni, fânețe chiar și terenuri agricole. Caracteristica principală a vegetației naturale este dominația plantelor acvatice. În apele Deltei crește o bogată floră submersă (plancton - format din plante microscopice ce plutesc în apă și alge), plutitoare și amfibie, pe care o întâlnim de regulă în apele bălților. De-a lungul unor gârle și canale străjuiesc coloane de sălcii. O fitocenoză specifică Deltei este stufărișul
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
propietăți astringente, fiind utilizați în diareia rebelă, în dezinterie. Crește prin ape stagnante sau lin curgâtoare. Alte specii din flora românească sunt: "N. candida" C. Presl., "N. lotus L. var. thermalis." (drețe), "Nuphar luteum" (L.) Sm. (nufăr galben). Plante acvatice submerse, nefixate de substrat (lipsite de rădăcini). Au frunze verticilate, penat-sectate, cu segmente înguste. Florile sunt unisexuate, dispuse monoic, iar înflorirea și polenizarea are loc în apă. Fructul este o achenă foarte puțin albuminată. "Ceratophyllum demersum" L. (cosorul bălților) și "C.
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
de explozie depășește cu mult pe cel produs de o cantitate egală de exploziv plasată în mod convențional. Încărcăturile de formă toroidală pentru tăiere, prevăzute cu o degajare de forma unui tor cu secțiune triunghiulară, sunt folosite pentru tăierea obiectelor submerse cu secțiune de formă circulară: cabluri din oțel, conducte, lanțuri, picioare de platforme marine, coloane montante, catarge, picioare de poduri etc. Încărcăturile explozibile liniare, prevăzute cu degajări de forma unei prisme cu secțiune triunghiulară, sunt folosite pentru tăierea unor obiecte
Tăiere subacvatică () [Corola-website/Science/313939_a_315268]
-
fi privatizat) și apele sale teritoriale (unde se exercită direct și excluziv autoritatea statului, adesea prin intermediul forțelor navale, și care nu poate fi privatizat). În țările unde există maree, linia „litoralului” este în mod convențional fixată la limita fluxului, partea submersă temporar (zona tidală dintre linia de bază a refluxului și „litoral”) aparținând domeniului apelor interne ale statului, aidoma lacurilor și râurilor. Agentul principal al modelării reliefului litoral este apa mării, prin formele sale specifice de mișcare. Valurile reprezintă principala formă
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
câțiva cm și 3-4 m, însă topografia litoralului poate favoriza amplitudini mult mai mari (în Golful Fundy - Canada 19,6 m; în Golful Arabiei 13 m; în golful Mezen 12 m) La flux se produc acumulări sub formă de bancuri submerse. La reflux nivelul apei coboară, eroziunea devine predominantă, antrenând spre larg aluviunile aduse de râuri, dar și pe cele aflate pe platforma litorală. La țărmurile unde mareele sunt foarte puternice, gurile de vărsare ale fluviilor sunt mult lărgite prin eroziune
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
o bogată alimentare cu materiale fluviatile, sau de extinderea unor depozite submarine de nisipuri. Sunt formate prin acțiunea valurilor și a curentului de derivă litoral care, la adâncimi mici, pierd din energie și abandonează materialele pe care le transportă. Bancurile submerse constituie forma inițială de construcție. Prin înălțare și emersie (ieșire la suprafață-exondare a unor părți ale scoarței terestre) rezulta grindurile. Prin alungire se formează cordoanele litorale, care după forma și poziție pot fi: Laguna este o întindere de apă marină
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
mlaștinilor, brațelor, lacurilor. De asemenea, o serie de operațiuni efectuate de om (dragaj, diguri, consolidarea grindurilor, desecări, desalinizări) modifică într-o anumită măsură ritmul proceselor. In ceea ce privește fizionomia generală a deltelor, ele apar ca niște câmpii, în bună parte submerse, din care se ridică grinduri longitudinale și transversale, ce închid între ele lacuri, bălți, mlaștini. Pe grindurile mai înalte și extinse se dezvoltă dune. Delte triunghiulare (tip Tibru) sunt cele mai simple, fiind formate prin aluvionarea efectuată de un singur
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
cu adâncime redusă. Cei mai tipici atoli se găsesc în Oceanul Indian și Oceanul Pacific. Recifele barieră sunt tot construcții coraligene, care închid în interiorul lor una sau mai multe insule necoraligene. Cel mai cunoscut recif barieră este în estul Queslandului (Australia). Țărmul submers se caracterizează printr-un atac puternic al apei marine asupra falezei, datorită transgresiunii provocate de eustatismul pozitiv. Faleza se retrage destul de repede, platforma de abraziune căpătând extinderi tot mai mari. În înaintarea sa, apa mării pătrunde foarte adânc pe văi
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
ieșindurile au fost erodate mult și unite între ele prin cordoane, în spatele cărora se găsesc lagune. Țărmurile joase rezultă în două situații: În amândouă situațiile, în dreptul liniei de țărm uscatul este jos, iar configurația țărmului este puțin sinuoasă. Prelungirea lor submersă se face prin platforme continentale dezvoltate. Falezele lipsesc sau sunt slab conturate. Acțiunea principală a valurilor, curenților și mareelor se va axa pe dislocarea, transportul și acumularea nisipurilor, algelor, cochiliilor. Ca urmare, aici vor domina formele de relief create prin
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
ca la "Tilia cordata" (tei pucios); lanceolata, cu diametrul longitudinal de cel putin 3-4 ori mai lung decât cel transversal, ca la "Salix albă" (salcie albă); liniară, ca la "Gramineae"; aciculara, ca la "Pinus", "Abies", "Picea"; filiforma, ca la frunzele submerse de "Ranunculus aquatilis" (piciorul-cocoșului-de-apă). Filotaxia reprezintă modul de dispoziție a frunzelor pe tulpina. Inserția frunzelor pe tulpina se face în dreptul nodurilor; la un nod se pot inseră una sau mai multe frunze, într-o ordine caracteristică unităților taxonomice. Dispunerea alternă
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
obliga pe rege să caute și să adune resturile în vederea ceremoniei funerare, dând astfel argonauților timpul necesar pentru a fugi spre Bosfor. Însă arheologii consideră mai plauzibil ca "tăietura" (din linia țărmului) să fi desemnat mai degrabă portul antic, astăzi submers, în fața Cazinoului. O altă posibilă origine a numelui ar fi Tomiris, regina masageților, un trib getic ce trăia între Marea Neagră și Marea Caspică (Herodot). Milezienii au găsit pe aceste locuri o așezare getică, noul oraș ajungând la nivelul unui "polis
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
sau turelă pentru a fi refolosit. Sistemul include următoarele elemente: Amestecul de gaze poate fi folosit imediat sau pentru fabricarea de noi amestecuri. Scufundarea în saturație reală în sistemul turelă-cheson se desfășoară în mai multe etape: Casă submarină sau laborator submers este o instalație subacvatică montată pe fundul mării ce are ca scop asigurarea condițiilor de viață și lucru unei echipe de scafandrii aflată un timp îndelungat în saturație la presiunea mediului ambiant. Este scufundarea în saturație efectuată în mediu uscat
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
scufundare la epave, scufundare în peșteri, scufundare sub gheață etc, atât în scufundarea sportivă, cât și în scufundarea științifică și de cercetare. În scufundarea profesională, filmarea subacvatică este folosită pentru observarea diferitelor instalații și structuri imerse ale plaformelor marine, conductelor submerse etc, în vedera remedierii unor eventuale defecte apărute în timpul exploatării. Primele filmări subacvatice au fost realizate de J. E. Williamson în anul 1913 cu un aparat instalat într-o cameră sferică etanșă. Jacques-Yves Cousteau a realizat în anul 1931 primul
Filmare subacvatică () [Corola-website/Science/317349_a_318678]
-
datorită depunerilor aluvionare și intervențiilor omului, n-a mai comunicat cu râul nici la ape mari.”" (Rogoz, 1979, p.96) Același autor a realizat o serie de măsurători și a caracterizat lacul din punct de vedere al vegetației, ca una submersă bazată atât pe plante submerse cât și pe tije submerse de stuf, pe acestea fiind dezvoltat un strat de biodermă, iar alimentarea lacului fiind freatică și pluviometrică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Balș este de de locuitori, în
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
omului, n-a mai comunicat cu râul nici la ape mari.”" (Rogoz, 1979, p.96) Același autor a realizat o serie de măsurători și a caracterizat lacul din punct de vedere al vegetației, ca una submersă bazată atât pe plante submerse cât și pe tije submerse de stuf, pe acestea fiind dezvoltat un strat de biodermă, iar alimentarea lacului fiind freatică și pluviometrică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Balș este de de locuitori, în scădere față de recensământul anterior (din
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
cu râul nici la ape mari.”" (Rogoz, 1979, p.96) Același autor a realizat o serie de măsurători și a caracterizat lacul din punct de vedere al vegetației, ca una submersă bazată atât pe plante submerse cât și pe tije submerse de stuf, pe acestea fiind dezvoltat un strat de biodermă, iar alimentarea lacului fiind freatică și pluviometrică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Balș este de de locuitori, în scădere față de recensământul anterior (din 2002), când se înregistraseră de
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
și tropicale. Familia cuprinde 6 genuri: "Barclaya", "Euryale", "Nuphar", "Nymphaea", "Ondinea" și "Victoria". Sunt fixate de substrat prin rizomi și rădăcini adventive. Rizomul este gros, cărnos, de la el pleacă frunzele. Frunzele sunt mai adesea întregi, rar sectate, ele pot fi submerse sau emerse (natante), plutind la suprafața apei. Frunzele de formă cordată, ovată până la subrotundă sau peltată, cu sinus bazal profund, sunt lung pețiolate. Pețiolul cu lacune mari, sub formă de canale aerifere. Organele vegetative posedă laticifere. Florile sunt mari, emerse
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
și scule: Avantajele sudurii subacvatice umede sunt: Dintre dezavantajele sudurii subacvatice umede pot fi menționate: Sudarea în mediu uscat se utilizează la lucrările de sudare la care se cere o înaltă calitate a sudurii, cum ar fi cazul sudării conductelor submerse de înaltă presiune aflate la adâncime mare. Sudura în mediu uscat se efectuează în atmosferă uscată, fără apă, la presiune egală cu presiunea mediului acvatic exterior de la adâncimea de lucru. Sudarea în mediu uscat în condiții hiperbare are loc într-
Sudare subacvatică () [Corola-website/Science/313907_a_315236]
-
la mare adâncime pentru stabilirea de programe de decompresie pentru scafandrii sudori datorită perioadelor îndelungate de timp necesare efectuării operației de sudare. Metoda de sudare în mediu uscat, în condiții hiperbare, este larg utilizată pentru îmbinarea porțiunilor orizontale ale conductelor submerse, pentru efectuarea de branșamente sau pentru montarea de vane pe acestea, precum și pentru îmbinarea riser-ului (coloanei montante) platformei de foraj marin cu o conductă submersă. Grosimea pereților conductelor magistrale poate fi de 6...25 mm, iar diametrul exterior de 500
Sudare subacvatică () [Corola-website/Science/313907_a_315236]
-
în mediu uscat, în condiții hiperbare, este larg utilizată pentru îmbinarea porțiunilor orizontale ale conductelor submerse, pentru efectuarea de branșamente sau pentru montarea de vane pe acestea, precum și pentru îmbinarea riser-ului (coloanei montante) platformei de foraj marin cu o conductă submersă. Grosimea pereților conductelor magistrale poate fi de 6...25 mm, iar diametrul exterior de 500...900 mm. Numărul de treceri necesare efectuării unei suduri în mediu uscat în condiții hiperbare depinde de grosimea pereților conductei. Timpul necesar efectuării unei suduri
Sudare subacvatică () [Corola-website/Science/313907_a_315236]
-
conductei de sudat (curățare, tăiere, șanfrenare). Cele mai utilizate procedee de sudare în mediu uscat, în condiții hiperbare, sunt sudurile Wolfram-Inert-Gas/Tungsten-Inert-Gas (WIG/TIG) și Metal-Inert-Gas (MIG). Procedeul WIG (TIG) se utilizează la lucrările de sudare „cap-la-cap” ale conductelor magistrale submerse pentru sudarea rădăcinii și a stratului de normalizare. Procedel de sudare WIG (TIG) este un procedeu la care arcul electric se menține cu un electrod nefuzibil de wolfram (tungsten in engleza) între piesa de sudat și o sârmă fuzibilă ce
Sudare subacvatică () [Corola-website/Science/313907_a_315236]