136 matches
-
și Plopoasa. Cât privește repartiția geografică, pentru cea de-a doua jumătate a mileniului I, locuirea umană pentru regiunea Moldovei este împărțită după cum urmează: circa 50-60% în zona de podiș, 30% pentru câmpie și doar 10-20% pentru arealul montan și submontan. În consecință, cele mai bune condiții de trai (surse de apă, terenuri agrare și pământuri împădurite) erau întâlnite în zonele de podiș, fapt susținut și de Bazinul Bârladului, acoperit în mare de Podișul Bârladului sau de o parte a Podișul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
parte în alta a teritoriului Moldovei. Se observă o dispunere uniformă a așezărilor spre toate formele de relief, cum ar fi platformele, terasele văilor, șesurile, mai rar zonele inundabile ale Bârladului (lunca acestuia), excluzând, în acest caz, locurile montane sau submontane. Mai rar era folosită câmpia, ce nu oferea gradul de securitate necesar, datorită frecventei pătrunderi a alogenilor, crescători de animale. Ulterior, retragerea unor grupuri migratoare spre zonele de stepă și sporul demografic au determinat popularea unor zone din câmpie, îndeosebi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la sud-vest; pe marginea podișului sunt prezente cutele diapire (cu sâmburi de sare), iar în partea centrală, domurile gazeifere (structuri ușor boltite cu zăcăminte de gaz metan). RELIEFUL 33 • Numiți trei caracteristici generale ale Depresiunii colinare a Transilvaniei. • Numiți depresiunile submontane din sudul și din vestul zonei colinare. • Pe baza analizei hărții Depresiunii colinare a Transilvaniei numiți orașele care se situează pe valea Mureșului. • Argumentați denumirea de „Câmpia Transilvaniei“ dată uneia din diviziunile podișului. • Stabiliți prin săgeți corespondența dintre resurse și
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cu nectarul diferitelor flori și sunt activi pe vreme caldă și însorită. Depunerea ouălor are loc în grupe de 15 - 20 pe partea inferioară a frunzelor de varză, conopidă sau alte crucifere. Ponta este mult eșalonată, mai ales în regiunile submontane. Prolificitatea unei femele este de 200 - 300 ouă. Incubația durează 6 - 14 zile, în funcție de temperatură. Larvele care apar stau câteva ore nemișcate, apoi încep să se hrănească cu frunze. Dezvoltarea larvară durează 3 - 4 săptămâni, perioadă în care năpârlesc de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
a unor izvoare, ci a unei vechi curți (dvor, în limba slavonă), un loc unde rezida o autoritate domnească, în jurul căruia gravitau mai multe sate . Dacă și la Izvoarele Sucevei era o curte, aceasta vine să întărească ideea că zona submontană și montană au fost locuite continuu din cele mai vechi timpuri, de pe vremea dacilor . În favoarea vechimii locuirii zonei de nord a Moldovei - zona Obcinilor - pledează hidronimul și oiconimul Trif, cu o răspândire mai largă decât zona Obcinilor (există un pârâu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
orfanii, handicapații, liber-profesioniștii etc. - au fost situați cu totul în afara sistemului de distribuție a prosperității. Tranziția spontană a comunismului a corectat parțial această regulă a sistemului. Un exemplu în această privință îl reprezintă țăranii necooperativizați, proprietari de pământ din zona submontană. Excluși de la normalitate, excepționalitatea socială a acestora consta în participarea lor la o piață nereglementată care a funcționat cu succes în comunism și care putea asigura un nivel de venituri și un grad de bunăstare materială superioare, în unele cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
unitățile agriculturii socialiste (CAP și IAS); și o producție agricolă de tip tradițional, care se dezvolta în gospodăriile individuale țărănești, indiferent dacă era vorba de gospodăriile unor membri ai CAP-urilor sau în puținele gospodării agricole individuale, supraviețuitoare în zonele submontane și montane, în care exploatarea de tip industrial nu a pătruns. În timp, producția de tip industrial și care putea fi controlată politic și administrativ a devenit dominantă, dar nu a putut niciodată împiedica producția tradițională să dețină o pondere
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Fragă albă), Othello (Fragă neagră), Delaware (Delavară), Jacquez, Clinton etc. Principalele caracteristici ale acestor hibrizi producători direcți sunt: rezistența bună la filoxeră, la boli și la ger, maturarea timpurie a strugurilor, fapt pentru care se cultivă cu preponderență în zona submontană. Producțiile de struguri obținute sunt mici, strugurii având gust foxat, iar vinurile obținute sunt slabe calitativ. b. hibrizii direct producători europeni: Couderc, Seibel, Terras, Castel, Baco și alții. În urma numeroaselor hibridări făcute între aceștia s-au obținut reprezentanți cu o
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
localitatea Retevoiești, comuna Petroșani, jud. Argeș Studii: Învățător Debut artistic - 1965 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 105, 125; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983. „Peisajul submontan, luminișurile și crângurile in lumină irizată ce topește conturile învăluind forme, decantarea alburiilor, s-a dovedit a fi lumea sa, în multe privințe asemănătoare cu lumea picturii lui Grigorescu. În câteva admirabile peisaje de iarnă, sau în unele scene de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
că vechii locuitori ai Moldovei au colaborat cu vizigoții germanici și cu salvii, au coabitat cu populațiile de stepă turco-mongole, rămânând o societate liberă, cu formele ei proprii de organizare și cu propriul ei mod de viață. Cât privește zona submontană și montană, se știe că nu-i atrăgea pe migratori; spațiile libere, de stepă, au fost habitatul lor dintotdeauna. Din acest motiv se cuvine să acordăm mai mult credit călugărului Rogerius în legătură cu trecerea mongolo-tătarilor din teritoriile fostei Rusii Kievene spre
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pe care a avut-o încă din tinerețe, când coordona activitatea laboratorului de ameliorare a porumbului, a fost conservarea genetică a populațiilor locale. Încă din anii ‘60 a avut în atenție colectarea populațiilor locale de porumb din zonele montane și submontane ale României. Se născuse deja o IDEE ...! Încă de atunci întreaga sa activitate s-a contopit în reperele unei triade de excepție: UN OM..., O VIAȚĂ..., O IDEE. A intuit că introducerea hibrizilor în România va conduce la dispariția populațiilor
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
realizări”. Cu toate aceste dificultăți genetice, M. CRISTEA a reușit să creeze, în primele decenii ale activității sale de cercetător două soiuri extratimpurii de porumb: Suceava și Hăngănesc de Suceava, mult apreciate de cultivatorii de porumb din zona montană și submontană din nordul Moldovei, zone în care se mai găsesc sporadic în cultură la țăranii tradiționaliști din această parte a țării. Activitatea de creare a hibrizilor timpurii de porumb prin încrucișarea liniilor consangvinizate a fost mai îndelungată și mai bogată în
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
mare parte din cercetările dumneavoastră au fost îndreptate spre crearea de noi soiuri și hibrizi de plante cultivate și spre elaborarea tehnologiilor de cultivare a acestora, contribuind în felul acesta direct la progresul tehnic al agriculturii din zonele colinare și submontane ale țării noastre, unde sunt necesare soiuri și hibrizi timpurii, cu cerințe termice mai reduse și adaptare la soluri mai superficiale și mai reci. Printre realizările la porumb menționăm crearea la început a soiurilor Suceava 1 și Hângănesc de Suceava
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Ora 8,10, în personalul Buzău Ghimeș, în stația Onești, ziuă cu pojghiță pe băltoace, Trotușul cenușiu, dilatările de soare pe dungi, cu mult mai teșite straturile pe coastă, fliș spintecat, stîna cu țărîna înghețată, bolovani oile, halta Trotuș frămîntare submontană, noapte și zi fac două călătorii, nesiguranță din adînc, bătaia soarelui într-un greabăn în Munții Berzunți, bate cu bruma, strălucește, fumuri divergente într-aceeași mahala, adierile le frîng năzărelile privirii, covrul în armonice maronii sub deal, n-o să spună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în gheață) ne-au determinat să facem cale întoarsă spre Alma-Ata ... unde am ajuns după alte două zile. Din cele vreo zece zile de sejur în capitala cazahă și împrejurimi ... ultimele două zile au fost rezervate orașului și frumoasei depresiuni submontane Fergana. Am cunoscut cu această ocazie nu numai viața social-economică a populației cazahe rurale stabile, ci și mai ales a celei nomade de tip central-asiatic. Însoțit de un coleg de la Universitate ... am avut curiozitatea să intru într-o iurtă ... specifică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Beiuș (pe Crișul Negru) ș.a.. DEPRESIUNE INTERMONTANĂ depresiune situată între ramurile muntoase; exemplu: Depresiunea Colinară a Transilvaniei. DEPRESIUNE INTRAMONTANĂ depresiune situată între culmile muntoase și înconjurată din toate părțile de acestea; exemple: depresiunile Brașov, Maramureș (din Carpații Orientali), ș.a. DEPRESIUNE SUBMONTANĂ depresiune situată la poalele munților, la contactul dintre aceștia și regiunile mai joase (de obicei, deluroase) situate în apropiere; exemplu: Depresiunea Câmpulung (din Subcarpații Getici). DESALINIZARE proces de îndepărtare parțială sau totală a sărurilor solubile din apă sau sol, sub
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
consumată cu plăcere de către vacile în lactație. Se recomandă administrarea în cantități limitate, la maximum 4 kg/zi pentru fiecare 100 kg masă corporală. Guliile furajere. Reprezintă un nutreț suculent de iarnă, apreciat în special în zonele de deal și submontane, unde sfecla furajeră nu dă rezultate bune. Se administrează vacilor în cantități de 2-4 kg/zi la 100 kg masă corporală. Nutrețurile concentrate. Nu sunt caracteristice pentru hrănirea vacilor în lactație, însă sunt absolut necesare pentru a se putea susține
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
soției, avea asigurat un minim de existență. Cităm din relatările fiului său Horia: „în perioada 6 XI - 1 XII 1967 tata a fost din nou internat în sanatoriul Avrig, pentru a-și ameliora sănătatea în condiții destul de bune în aer submontan. în luna iunie - iulie 1968 mama și tata au avut parte de o perioadă în care desigur s-au simțit bine, au fost împreună la stațiunea Sângeorz Băi - Năsăud. Poate au mai uitat de muntele de suferință pe care l-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
netede ale culmilor, cu versanți abrupți) despărțite prin defilee adânci, depresiuni. Se găsesc în plină evoluție tectonică (dovadă gradul ridicat de seismicitate din zonă). Trecerea de la Apenini spre țărmurile Mărilor Tireniană și Adriatică se face de obicei prin intermediul unor înălțimi submontane sau câmpii litorale. La vest de Apenini, de la nord la sud se înșiruie: Preapeninii Toscani (până la râul Ombrone), Preapeninii Romani (până la râul Garigliano), Preapeninii Napolitani (cu relief vulcanic: Vezuviu). La est de Apenini se găsesc: o câmpie litorală îngustă (la
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
este în agricultură, deși sursa principală a deficitului comercial exterior al țării este sectorul agroalimentar. Dualismul agrar se reconstruiește prin presiuni regionale antagonice: la câmpie reapar marile întreprinderi agricole, însă fără efect asupra populațiilor sărăcite, pe când în zonele colinare și submontane se menține o densitate agricolă ridicată, ce îngreunează mult modernizarea. Peste tot la țară se remarcă o tendință profundă de îmbătrânire. Integrarea activităților agricole în circuitele economice și diversificarea activităților în lumea rurală bat pasul pe loc. Virulenta criză economică
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
țin caii de bot, domolindu-i. Pământul lucrat arat de curând are o coloare foarte plăcută, o nuanță de roș închis, ca floarea ulmului între dungile verzi gălbui de săcară și ovăs. Buchete de arbori, tufărișuri, dumbrăvi; iarbă bogată; peisagiu submontan. Stanislav. Femei ghilesc pânză. Gunoiu împrăștiat cu scumpete pe ogoare. Buchete de molizi. Livezi. O pădurice de mesteceni. În sfârșit, iată un om care râde! Galiție țară pustie, țară tristă! La ora 9 Chedorow. La 10 și ceva ajungem la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în prezent instalată. Am convingerea că se apropie timpul când toți localnicii năpăstuiți de această instalație care le afectează și sănătatea își vor reclama drepturile; scoaterea traficului greu de pe această rută, prin construirea unei autostrăzi moderne, cu viaducte și tuneluri submontane, de natură să asigure o circulație civilizată între Brașov și Pitești, nu cârpită ca în prezent; ultima, dar nu cea din urmă, igienizarea întregului traseu turistic, prin interzicerea exploatărilor forestiere haotice, a furtului de masă lemnoasă, dar și crearea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de mecanizare dețin ponderea cea mai mare, o tendință moderată în zonele de deal (unde terenurile cu livezi, vii, pășuni și fânețe dețin o pondere semnificativă), și un interes foarte scăzut față de formele asociative la proprietarii din zonele montane și submontane (unde ponderea cea mai mare o au pășunile și fânețele au ponderea cea mai mare). Dealtfel cea mai mare parte a asociațiilor constituite pentru exploatarea terenurilor au un o structură a culturilor predominat cerealieră (ponderi mai reduse dețin alte plante
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
regiunile colinare, unde alături de terenuri arabile există suprafețe mari ocupate cu livezi, vii, pășuni și fânețe, iar producția este mai diversificată (culturi de câmp, pomicultură, viticultură, creșterea animalelor) tendința spre asociere a țăranilor este mai scăzută; în zonele montane și submontane cu suprafețe întinse de pășuni și fânețe, unde în producția agricolă predominantă este zootehnia interesul pentru asociații este foarte scăzut (aproape inexistent) . Putem afirma că tendința spre asociere în domeniul producției este influențată și de caracterul intensiv sau extensiv al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
7 - plante de lumină, care suportă slab umbrirea 9 - plante de lumină plină T1-9 - temperatura 1 - plante răspândite în zone reci (boreale, arctice sau alpine) 3 - plante răspândite în zone răcoroase ( montane, subalpine) 5 plante răspândite în zone temperate ( deluroase, submontane) 7 plante răspândite mai ales în zone calde ( câmpii) 9 plante răspândite în zone calde (mediterana) C 1-9 - continentalitatea 1 euoceanic 2 - oceanic 3 - între 2 și 4 4 - suboceanic, cu aria principală de răspândire în întraga Europă Centrală 5
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]