210 matches
-
1], împreună cu I. Tofan, studiază sisteme interioare pe latici complete cât și operatori interiori și semi-interiori pe mulțimi parțial ordonate. De asemenea, investighează functorul indus de o relație binara din AxB de la categoria sistemelor interioare pe laticea completă a tuturor submulțimilor lui A, la categoria sistemelor interioare pe laticea completă a tuturor submulțimilor lui B. În [2], pornind de la produsul direct al unei familii oarecare de module ștăngi peste un inel, definește noțiunea de relatie liniară ca fiind un submodul R
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
operatori interiori și semi-interiori pe mulțimi parțial ordonate. De asemenea, investighează functorul indus de o relație binara din AxB de la categoria sistemelor interioare pe laticea completă a tuturor submulțimilor lui A, la categoria sistemelor interioare pe laticea completă a tuturor submulțimilor lui B. În [2], pornind de la produsul direct al unei familii oarecare de module ștăngi peste un inel, definește noțiunea de relatie liniară ca fiind un submodul R al acestui produs direct. Această noțiune, care extinde noțiunea de relatie aditiva
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
avea o pierdere de valoare, deși a va avea în continuare valoarea dată de interesul rămas"69. Principiul lui Perry este reformulat de Varner astfel: Întotdeauna este mai bine să satisfacem toate interesele dintr-o mulțime dată decât doar o submulțime a lor. De aici rezultă că: • Satisfacerea oricărui interes, considerat ca atare, este un lucru bun, iar nesatisfacerea un lucru rău. • Din punct de vedere moral contează numai satisfacerea sau nesatisfacerea unui interes 70. Principiul lui Perry poate fi analizat
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
bunuri comune (CPR) - non-excludabile, dar divizibile; - bunuri de club - excludabile și non-divizibile; - bunuri private - excludabile și divizibile. În continuare, voi expune caracteristicile specifice celor patru clase de bunuri. Fie S mulțimea indivizilor i dintr-o societate și fie C1,..., Cn submulțimi de indivizi. De asemenea, vom face abstracție pentru moment de agenții ce furnizează bunurile, luând În considerare indivizii doar ca beneficiari ai acelor bunuri. Astfel: - un bun b este public dacă orice i care aparține lui S are acces la
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de către un individ a bunului b se diminuează pentru utilizările ulterioare. Proprietatea de excludabilitate a unui bun b este relativă la potențialii beneficiari ai acelui bun. Astfel, pentru orice bun b și o mulțime S de indivizi, putem construi două submulțimi C1 și C2 disjuncte și complementare ale lui S, indivizii din mulțimea C1 având acces la bunul b, iar cei din C2 neavând acces la acesta. Un bun complet neexcludabil ar avea C1=S și C2=Æ, putând fi utilizat
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
întreprinderii, COSO ERM, care a adăugat trei componente suplimentare la cele cinci ale Cadrului COSO 1992, așa cum rezultă din figura 3.14, și anume: stabilirea obiectivelor; identificarea evenimentelor; răspunsul la riscuri. La o primă vedere, amendamentele adăugate COSO-ERM 2004 par submulțimi ale componentei Evaluarea riscurilor din versiunea COSO 1992. Totuși, Raportul COSO 2004 argumentează că noul cadru aduce adăugiri cu privire la controlul intern, oferind o orientare mult mai robustă și mai extinsă asupra vastului subiect ERM, care încorporează controlul intern. Menționăm că
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
matematicii; 2. capacitatea de explorare / investigare și de rezolvare a problemelor; 3. capacitatea de a comunică utilizând limbajul matematic; 4. utilizarea conceptelor și metodelor matematice studiate, în contexte variate. III. CONȚINUTURI ARITMETICĂ ȘI ALGEBRĂ Mulțimi Mulțimi: relații (apartenență, egalitate, incluziune); submulțime; operații cu mulțimi (reuniunea, intersecția, diferența, produsul cartezian). Mulțimi finite, mulțimi infinite. Mulțimile: N, Z, Q, R, R-Q. N C Z C Q C R. Scrierea numerelor naturale în baza zece. Propoziții adevărate și propoziții false. împărțirea cu rest a numerelor
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metoda backtracking (iterativă sau recursivă) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2. Produs cartezian, submulțimi, partiții 11. Structuri dinamice de date (alocare dinamică) 11.1. Tipul referință/pointer. Operatori de adresare 11.2. Noțiunea de variabilă dinamică 11.3. Structuri de date înlănțuite alocate dinamic - liste liniare (definire și operații: inserare, căutare, eliminare element) - liste
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Înțelegerea semnificației globale a informațiilor cu caracter matematic extrase din diferite surse documentare. S(17) Expunerea logică, detaliată și coerentă a propriilor demersuri de rezolvare a unei probleme. III. CONȚINUTUL TEMATIC ARITMETICĂ și ALGEBRA Mulțimi Mulțimi: relații (apartenența, egalitate, incluziune); submulțime; operații cu mulțimi (reuniunea, intersecția, diferența, produsul cartezian). Mulțimi finite, mulțimi infinite. Mulțimile N, Z, Q, R, R-Q. N inclus Z inclus Q inclus R. Scrierea numerelor naturale în baza zece. Propoziții adevărate și propoziții false. Împărțirea cu rest a
ORDIN nr. 4.327 din 30 august 2002 cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de capacitate 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150296_a_151625]
-
Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metoda backtracking (iterativă sau recursivă) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2. Produs cartezian, submulțimi, partiții 11. Structuri dinamice de date (alocare dinamică) 11.1. Tipul referință/pointer. Operatori de adresare 11.2. Noțiunea de variabilă dinamică 11.3. Structuri de date înlănțuite alocate dinamic - liste liniare (definire și operații: inserare, căutare, eliminare element) - liste
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
capacități de explorare/investigare și rezolvare de probleme; 3. să dezvolte capacitatea de a comunica utilizând limbajul matematic; 4. să utilizeze concepte și metode matematice studiate în contexte variate. III. CONȚINUTURI ARITMETICĂ ȘI ALGEBRA Mulțimi Mulțimi: relații (apartenența, egalitate, incluziune); submulțime; operații cu mulțimi (reuniunea, intersecția, diferența, produsul cartezian). Mulțimi finite, mulțimi infinite. Mulțimile: N, Z, Q, R, R-Q. N inclus în Z inclus în Q inclus în R Scrierea numerelor naturale în baza zece. Propoziții adevărate și propoziții false. Împărțirea
ORDIN nr. 5.001 din 31 august 2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]
-
capacități de explorare/investigare și rezolvare de probleme; 3. să dezvolte capacitatea de a comunica utilizând limbajul matematic; 4. să utilizeze concepte și metode matematice studiate în contexte variate. III. CONȚINUTURI ARITMETICĂ ȘI ALGEBRA Mulțimi Mulțimi: relații (apartenența, egalitate, incluziune); submulțime; operații cu mulțimi (reuniunea, intersecția, diferența, produsul cartezian). Mulțimi finite, mulțimi infinite. Mulțimile: N, Z, Q, R, R-Q. N inclus în Z inclus în Q inclus în R Scrierea numerelor naturale în baza zece. Propoziții adevărate și propoziții false. Împărțirea
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1-3 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.001/2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului scolar 2007-2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]
-
Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metodă backtracking (iterativa sau recursiva) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2. Produs cartezian, submulțimi, partiții 11. Structuri dinamice de date (alocare dinamică) 11.1. Tipul referință/pointer. Operatori de adresare 11.2. Noțiunea de variabilă dinamică 11.3. Structuri de date înlănțuite alocate dinamic - liste liniare (definire și operații: inserare, căutare, eliminare element) - liste
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
capacități de explorare / investigare și rezolvare de probleme; 3. să dezvolte capacitatea de a comunică utilizând limbajul matematic; 4. să utilizeze concepte și metode matematice studiate în contexte variate. III. CONȚINUTURI ARITMETICĂ ȘI ALGEBRĂ Mulțimi Mulțimi: relații (apartenență, egalitate, incluziune); submulțime; operații cu mulțimi (reuniunea, intersecția, diferența, produsul cartezian). Mulțimi finite, mulțimi infinite. Mulțimile: N, Z, Q, R, R-Q. N inclus în Z inclus în Q inclus în R. Scrierea numerelor naturale în baza zece. Propoziții adevărate și propoziții false. Împărțirea
ORDIN nr. 4.871 din 31 august 2005 cu privire la aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, susţinute în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170670_a_171999]
-
Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metodă backtracking (iterativa sau recursiva) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2. Produs cartezian, submulțimi, partiții 11. Structuri dinamice de date (alocare dinamică) 11.1. Tipul referință/pointer. Operatori de adresare 11.2. Noțiunea de variabilă dinamică 11.3. Structuri de date înlănțuite alocate dinamic - liste liniare (definire și operații: inserare, căutare, eliminare element) - liste
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
transpunerea în limbaj matematic a enunțului unei probleme; 13. investigarea valorii de adevăr a unor enunțuri și construirea unor generalizări; 14. redactarea coerentă și completă a soluției unei probleme. III. Conținuturi ARITMETICĂ ȘI ALGEBRĂ Mulțimi Mulțimi: relații (apartenență, egalitate, incluziune); submulțime; operații cu mulțimi (reuniunea, intersecția, diferența, produsul cartezian). Mulțimi finite, mulțimi infinite Mulțimile: N, Z, Q, R, RQ, N include Z include Q include R Scrierea numerelor naturale în baza zece Propoziții adevărate și propoziții false Împărțirea cu rest a
ORDIN nr. 4.846 din 31 august 2009 cu privire la organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2009-2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216453_a_217782]
-
de divizor; noțiunea de multiplu. │ │5. Deducerea unor proprietăți ale │Divizibilitatea cu 10, 2, 5 │ │operațiilor cu numere naturale pentru a 1. Identificarea în limbajul cotidian sau │Mulțimi │ │în enunțuri matematice a unor noțiuni Selectarea și utilizarea unor modalități│incluziune); submulțime │ │adecvate de reprezentare a mulțimilor și a ● Operații cu mulțimi: intersecție, reuniune, │ │4. Exprimarea, în rezolvarea sau compunerea ● Reprezentarea pe axa numerelor a unei │ │unor probleme, a soluțiilor unor ecuații de│fracții ordinare │ │tipul: x ± a = b; a ± x = b
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.431/2014 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2014-2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266206_a_267535]
-
și structurate într-un aranjament ierarhic și multidimensional. Spre diferența de baze de date relaționale, cubul OLAP este un model logic multidimensional, care poate avea numeroase "dimensiuni" și niveluri de date. În mod uzual, un cub este derivat dintr-o submulțime a unui depozit de date ("Dată Warehouse"). Datele dintr-un cub sunt organizate într-un aranjament ierarhic, în "dimensiuni" și "măsuri". Dimensiunile grupează datele după categorii naturale (de exemplu, Timp, Produse, Organizație). Dimensiunile pot avea diferite niveluri de grupare (de
Cub (Data Warehouse) () [Corola-website/Science/300125_a_301454]
-
cea intuiționistică). Ideea principală a logicii neutrosofice este aceea de a caracteriza fiecare propoziție logică într-un spațiu tridimensional neutrosofic, ale cărui dimensiuni reprezintă adevărul (A), falsul (F) și nedeterminarea (I) a propoziției considerate, unde A, F și I sunt submulțimi reale standard sau ne-standard ale intervalului ne-standard ]+0, 1+[. În inginerie se poate utiliza doar intervalul clasic [0, 1]. A, F și I sunt componente independente care lasă loc informației incomplete (când suma lor superioară este mai mică
Neutrosofie () [Corola-website/Science/299142_a_300471]
-
în procent de f%, si procentul nedeterminat (nu se știe dacă aparține sau nu aparține mulțimii M) este de i%, unde "a" variază în A, "f" variază în F, și "i" variază în I. Static, A, I și F sunt submulțimi, dar dinamic A, I și F sunt funcții/operatori care depind de mai mulți parametri cunoscuți sau necunoscuți. Probabilitatea neutrosofică este o generalizare a probabilității clasice și a probabilității imprecise, cănd posibilitatea că evenimentul A să se întâmple este a
Neutrosofie () [Corola-website/Science/299142_a_300471]
-
F sunt funcții/operatori care depind de mai mulți parametri cunoscuți sau necunoscuți. Probabilitatea neutrosofică este o generalizare a probabilității clasice și a probabilității imprecise, cănd posibilitatea că evenimentul A să se întâmple este a% adevărată, unde "a" variază în submulțimea A, i% nedeterminată, unde "i" variază în submulțimea I, si f% falsă, unde "f" variază în submulțimea F. În probabilitatea clasică nsup < = 1, în timp ce în probabilitatea neutrosofică n sup <= 3. Probabilitatea imprecisa înseamnă probabilitatea că un eveniment să fie o submulțime
Neutrosofie () [Corola-website/Science/299142_a_300471]
-
mulți parametri cunoscuți sau necunoscuți. Probabilitatea neutrosofică este o generalizare a probabilității clasice și a probabilității imprecise, cănd posibilitatea că evenimentul A să se întâmple este a% adevărată, unde "a" variază în submulțimea A, i% nedeterminată, unde "i" variază în submulțimea I, si f% falsă, unde "f" variază în submulțimea F. În probabilitatea clasică nsup < = 1, în timp ce în probabilitatea neutrosofică n sup <= 3. Probabilitatea imprecisa înseamnă probabilitatea că un eveniment să fie o submulțime A în [0, 1], nu un numar p
Neutrosofie () [Corola-website/Science/299142_a_300471]
-
generalizare a probabilității clasice și a probabilității imprecise, cănd posibilitatea că evenimentul A să se întâmple este a% adevărată, unde "a" variază în submulțimea A, i% nedeterminată, unde "i" variază în submulțimea I, si f% falsă, unde "f" variază în submulțimea F. În probabilitatea clasică nsup < = 1, în timp ce în probabilitatea neutrosofică n sup <= 3. Probabilitatea imprecisa înseamnă probabilitatea că un eveniment să fie o submulțime A în [0, 1], nu un numar p în [0, 1], ceea ce rămâne se considera să fie
Neutrosofie () [Corola-website/Science/299142_a_300471]
-
submulțimea A, i% nedeterminată, unde "i" variază în submulțimea I, si f% falsă, unde "f" variază în submulțimea F. În probabilitatea clasică nsup < = 1, în timp ce în probabilitatea neutrosofică n sup <= 3. Probabilitatea imprecisa înseamnă probabilitatea că un eveniment să fie o submulțime A în [0, 1], nu un numar p în [0, 1], ceea ce rămâne se considera să fie contrariul, submulțimea F (de asemenea din intervalul [0, 1]); nu există mulțimea nedeterminată I în probabilitatea imprecisa. Statistică neutrosofică constă în analiza evenimentelor
Neutrosofie () [Corola-website/Science/299142_a_300471]
-
În probabilitatea clasică nsup < = 1, în timp ce în probabilitatea neutrosofică n sup <= 3. Probabilitatea imprecisa înseamnă probabilitatea că un eveniment să fie o submulțime A în [0, 1], nu un numar p în [0, 1], ceea ce rămâne se considera să fie contrariul, submulțimea F (de asemenea din intervalul [0, 1]); nu există mulțimea nedeterminată I în probabilitatea imprecisa. Statistică neutrosofică constă în analiza evenimentelor descrise de către probabilitatea neutrosofică. Este o generalizare a statisticii clasice. Funcția care modelează probabilitatea neutrosofică a unei variabile aleatoare
Neutrosofie () [Corola-website/Science/299142_a_300471]