132 matches
-
a mai suferi cu adevărat”. În lagărele de femei, omologii lor feminini, numite în batjocură Schmuckstück (bijuteriile), prezentau aceeași solitudine morală și același abandon de sine (Tillon, 1988). Această stare de mare degradare a fost atribuită unei situații de extremă subnutriție, care a dus la distrugerea unei părți însemnate din proteinele corpului (Poliakow, 1964). Așadar în acest caz nu acționează un mecanism de apărare, ci reacția fiziologică a unui organism epuizat. Oare în cazul schizofreniei și al depresiei ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
crește ca un rezultat natural al pasiunii dintre sexe”. Pe de altă parte, când nivelul populației este ridicat, standardul de viață va fi scăzut, iar populația va fi redusă de „controlul preventiv (reducerea intenționată a fertilității) sau de controlul pozitiv (subnutriția, bolile Și foametea)” (Galor, 2000: 807). Un experiment care vine să sprijine afirmațiile lui Malthus s-a desfășurat pe insula Sfântul Matei din Marea Bering (Klein, 1968; Femmer, 2009). Pe această insulă au fost aduși 29 de cerbi Și căprioare
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
chiar în stări de inaniție. Lipidele de rezervă se depun în țesutul adipos și îndeplinesc un rol energetic; cantitatea de lipide de rezervă variază în funcție de regimul alimentar, sex, vârstă, etc; organismul animal dispune de lipidele de rezervă în stările de subnutriție. Altă clasificare a lipidelor ține cont de structura lor, adică de compoziția chimică elementară, și anume: Lipide simple, care conțin ca elemente carbonul, hidrogenul și oxigenul; Lipide complexe, care în afară de cele trei elemnete (C, H, O) mai conțin și fosfor
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
politici, cu ritualurile ei (împărțirea terciului, deșertarea tinetei, plimbarea în țarcul din curte), cu zgomotele specifice (tropăitul cizmelor și trasul zăvoarelor), cu perioadele mai blânde (cele câteva săptămâni din timpul revoluției din Ungaria), dar mai ales cu regimul sever de subnutriție, de frecvente pedepse (lanțurile la picioare, izolarea îndelungată, care îi duce pe unii la demență). Pe sub ochii cititorului trec anchetatori mai brutali sau mai „stilați”, așadar mai vicleni, directori și ofițeri politici cu porniri sadice, gardieni proști și răi, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287573_a_288902]
-
Etiologia INC depinde de tipul intervenției chirurgicale: în chirurgia “curată”: Stafilococul auriu (40%), Stafilococul coagulazonegativ (10-30%) în chirurgia cu contaminare: E.coli, enterococi, enterobacterii, plurimicro-biană Factorii de risc pentru INC sunt: Endogeni: vârstele extreme, bolile asociate (diabet, neoplazii, SIDA), obezitatea, subnutriția, infecțiile sistemice Spitalizarea prelungită Tipul de intervenție chirurgicală, conform claselor de contaminare Altemeier Prevenirea INC se face prin măsuri specifice aplicate pre-/ intra-/ sau post-operator. * preoperator: scurtarea duratei de spitalizare preoperatorie, tratamentul infecțiilor preexistente, reechilibrarea biologică, pregătirea preoperatorie a tegumentelor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Din punct de vedere geografic, satul ar fi prea mic în ordinea lumii pentru a fi interesant. Din punct de vedere biologic, la sate exista un grad ridicat al mortalității, mai ales infantilă. Inferioritate cauzată de degradarea biologică prin istovire, subnutriție ș.a. Vulcănescu arată însă că de fapt în orașe mortalitatea este foarte mare, iar orașele reușesc să se mențină doar sugând sângele satelor. Inferioritatea sufletească ar proveni din neștiință, fanatism, intoleranță, superstiție, reticență mare față de nou. Istoria lumii fiind istoria
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
planurile anatomice profunde, cu diseminare retrofaringiană, mediastinală, sinusală, osoasă sau vasculară și hematogenă cu sepsis consecutiv. Morbiditatea și mortalitatea prin infecții odontogene sunt crescute la pacienții cu riscuri grupate în două categorii. Persoanele imunodeprimate, cu neutropenie, boli cronice decompensate sau subnutriție prezintă mai frecvent infecții locale severe însoțite de bacteriemie. O altă categorie de risc este constituită de pacienții cu valvulopatii și proteze (valvulare, articulare), la care apar infecții secundare sau la distanță (endocardită, osteomielita, etc.), Studii de rezistență la antibiotice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de tipul intervenției chirurgicale: în chirurgia “curată”: Stafilococul auriu (40%), Stafilococul coagulazonegativ (10-30%) Infecțiile nosocomiale 183 în chirurgia cu contaminare: E.coli, enterococi, enterobacterii, plurimicro-biană Factorii de risc pentru INC sunt: Endogeni: vârstele extreme, bolile asociate (diabet, neoplazii, SIDA), obezitatea, subnutriția, infecțiile sistemice Spitalizarea prelungită Tipul de intervenție chirurgicală, conform claselor de contaminare Altemeier (tabel 10.1) Tabel 10.1 Riscul INC după clasele ALTEMEIER Tip de intervenție chirurgicală Risc INC Clasa I chirurgie “curata” (fără traumatisme, inflamație, viscere tubulare, plăgi
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
șoc psihic, dar și unul fizic. Erau legați doi câte doi, închiși în cala vasului, în întuneric, în condiții inumane de hrană, apă și igienă. Strașnic păziți, bătuți, chinuiți, hăituiți de câinii special dresați, mureau cu zecile de boli, de subnutriție, de torturi, mulți ajungând la destinație într-o stare fizică deplorabilă sau orbi. Primeau două "mese" pe zi una între 9,30-10,00 și alta la 15,30-16,00, constând în câțiva pesmeți, legume, porumb, orez, banane, pește sărat sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
când la terminarea proviziilor și a apei zeci sau sute de negri erau aruncați în ocean cazurile navelor Vassa, la 1783, Zong la 1781. Nava "Intrepido" a ajuns în 1828 la Havana după ce a "pierdut" pe drum, datorită bolilor și subnutriției, 208 din cei 343 negri, navele "Constancia" și "Explo-rador" pierdeau, din aceleași motive, în 1828, respectiv 1839, 368 de negri, respectiv 200 negri. Cauzelor de mai sus li se adaugă "pierderile" înregistrate datorită furtunilor și uraganelor care bântuie Atlanticul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
un veritabil potențial psihotraumatizant. Vulnerabilitatea la acțiunea stresului cuprinde prin urmare atât starea fizică, cât și starea psihică a individului, în momentul întâlnirii cu factorii psihotraumatizanți. Un rol deosebit, favorizant în acest sens, au următorii factori: oboseala; tulburările de somn; subnutriția; moralul scăzut, dispoziția emoțională de tip depresiv; conflictele personale. R. Lazarus a elaborat un model psihologic al mecanismului de acțiune a stresului, reprezentat în schema de mai jos: Fig. Factorii stresanți (psihotraumatizanți) Perceperea unei amenințări Perceperea incapacității de a face
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
La prizonierii de război sau la persoanele deportate, viața într-o nouă colectivitate organizată poate compensa într-o oarecare măsură despărțirea de familie și de țară. Dar la această separare se adaugă torturile fizice, foamea, condițiile de viață deosebit de grele, subnutriția, presiunile psihice legate de universul concentraționar, nesiguranța destinului personal. Pentru populația civilă, războiul este cauza dezorganizărilor sociale și familiale, a incertitudinii viitorului, a instabilității economice, a deteriorării locuințelor și transportului, a alarmelor aeriene repetate, a bombardamentelor, a ocupației militare străine
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de violență și tortură. A. Jablensky descrie următoarele tipuri de tulburări psihice la persoanele refugiate: - marginalizarea rezultată din pierderea stimei și a încrederii în sine; - dificultăți socio-economice legate de sărăcie și de lipsa unui loc de muncă; - sănătate fizică precară, subnutriție; - injurii fizico-somatice; - izolare socială și culturală prin anomie și alienare; - traume psihice datorite torturii și fricii. N. Sartorius distinge următorii factori de risc pentru starea de sănătate mintală la persoanele refugiate: - pierderea coeziunii prin dispersiune; - obstacole în desfășurarea normală a
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
emoțională, comportamentală, de comunicare, cu implicații asupra personalității lor. Acestea se datorează următorilor factori: - izolarea de mediul familial, social, profesional; - impunerea unor restricții disciplinare; - pierderea libertății de mișcare și acțiune individuală; - dependența și ascultarea față de personalul de supraveghere; - igiena deficitară; - subnutriția; - îngustarea comunicării; - pierderea statutului social. În aceste situații apar „reacții carcerale” de un mare polimorfism, ca efect al stresului la care sunt supuși deținuții (arestare, anchete, procese, sentințe de condamnare, izolarea de familie și societate, diferite interdicții etc.). Nu există
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
1.5.1. Disponibilitatea alimentară / 76 1.5.2. Accesul la hrană / 78 1.5.3. Stabilitatea alimentară / 80 1.5.4. Utilitatea alimentară / 82 1.6. Vulnerabilitățile insecurității alimentare / 83 1.7. Strategii de adaptare, mijloacele de subzistență și subnutriția / 84 Capitolul 2. Structura și importanța unei evaluări a securității alimentare / 87 2.1. Principiile unei evaluări în sens general / 87 2.2. Obiectivul unei evaluări a securității alimentare / 88 2.3. Când este nevoie de o evaluare a securității
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
relevante, iar interesul mediului de afaceri se orientează din ce în ce mai mult spre obținerea informației strategice. În 1974, în urma Conferinței Mondiale pe Alimentație, care s-a ținut la Roma, zeci de țări au adoptat Declarația universală pentru a elimina definitiv foametea și subnutriția. În prezent, analizele asupra factorilor și cauzelor generatoare de foamete și sărăcie, s-au multiplicat și au devenit interdependente, ceea ce a generat definirea conceptului inovativ de securitate alimentară, odată cu crearea Comitetului de Securitate Alimentară la nivel Mondial (CSA), în 1975
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
bio-agro-eco-silvic-economic Agricultura la nivel mondial nu a reușit, până în prezent, să răspundă la toate nevoile populației deși producția agricolă a crescut o dată cu dezvoltarea agrotehnologiilor performante. Aproape 800 de milioane de persoane, cea mai mare parte din mediul rural, suferă de subnutriție acută. Paralel, același număr de persoane suferă de obezitate, iar fenomenul se află în creștere constantă. Astăzi 1,9 milioane hectare de teren agricol este afectat, în mod avansat, de schimbările climatice cu impact negativ asupra fertilității acestuia, iar 70
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
destabiliza producția, stocurile publice/private, dar, și serviciile financiare. Fig. 4. Pilonii securității alimentare Pentru ca un individ să fie într-o situație de securitate alimentară trebuie, deci, ca toate aceste condiții să fie respectate. Insecuritatea alimentară devine o cauză a subnutriției cronice care nu a beneficiat de programe de adaptare și strategii politice și socio-economice. Conceptul de siguranță alimentară îl completează pe cel de securitate alimentară, făcând referire la disponibilitatea serviciilor sanitare și medicale și informarea populației asupra bunelor practici pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
alimentară, aceasta fiind una din cauzele principale. De cele mai multe ori, o gospodărie poate resimți această vulnerabilitate în măsura în care nu își poate permite din venitul aferent plata utilităților și satisfacerea nevoilor alimentare la nivel de familie. Totuși, sărăcia devine o consecință a subnutriției determinate de o insecuritate alimentară cronică 26. Numeroase studii au demonstrat că subalimentația cronică declanșează sărăcia, deoarece dezvoltarea fizică și intelectuală se va diminua, având impact direct asupra capacității de muncă. Prin urmare, sărăcia antrenează riscul: un individ sărac va
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
fi mult mai afectate și s-ar adapta mai greu la o criză alimentară. Astfel, într-o situație de criză este important să se facă diferența între sărăcie și insecuritate alimentară. 1.7. Strategii de adaptare, mijloacele de subzistență și subnutriția În toate situațiile de criză, comunitatea și familia, săraci sau mai puțin săraci, recurg la strategii de adaptare pentru a reduce impactul asupra condițiilor de trai și a mijloacelor de subzistență. Aceste strategii de adaptare devin soluții alternative la care
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
pastorale. Producția agricolă cuprinde culturile destinate vânzării și culturile de subzistență (destinate consumului propriu). Insecuritatea alimentară poate cauza nu doar o deteriorare durabilă a generațiilor viitoare și a mediului înconjurător, ci și afectarea sănătății fizice a individului deoarece aceasta declanșează subnutriția. Este important să fim conștienți că insecuritatea alimentară poate duce la afecțiuni grave, chiar letale pe termen lung. Totuși, subnutriția nu este întotdeauna cauzată de insecuritate alimentară, întrucât ea poate fi declanșată și de alte cauze ca: boli netratate, un
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
o deteriorare durabilă a generațiilor viitoare și a mediului înconjurător, ci și afectarea sănătății fizice a individului deoarece aceasta declanșează subnutriția. Este important să fim conștienți că insecuritatea alimentară poate duce la afecțiuni grave, chiar letale pe termen lung. Totuși, subnutriția nu este întotdeauna cauzată de insecuritate alimentară, întrucât ea poate fi declanșată și de alte cauze ca: boli netratate, un mediu poluat, obiceiurile alimentare, absența spitalelor, disponibilitatea limitată de apă potabilă și medicamente sunt factori care pot influența hrana și
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
poate fi declanșată și de alte cauze ca: boli netratate, un mediu poluat, obiceiurile alimentare, absența spitalelor, disponibilitatea limitată de apă potabilă și medicamente sunt factori care pot influența hrana și sănătatea, toate acestea putând fi considerate cauze profunde de subnutriție. Există și cauze structurale, acelea care sunt greu de controlat: regimul politic, infrastructurile, calitatea resurselor (ex. terenul agricol afectat de creșterea animalelor sau de agricultură intensivă) sau precipitațiile îndelungate. Toți acești factori influențează sănătatea publică, securitatea alimentară și mediul social
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
utilizeze liste de control care vor ajuta la orientarea asupra chestionarelor și vor evita pierderea din vedere a unor informații utile (se va consulta subcapitolul Lista de control). Un exemplu de mijloc de măsurare care să permită stabilirea nivelului de subnutriție constă în a trece o bandă de măsurare în jurul brațelor la copii și adulți, metodă care furnizează informații utile în materie de gradul de subnutriție de care suferă grupul țintă.Astfel, în această lucrare se va pune accent pe două
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
Lista de control). Un exemplu de mijloc de măsurare care să permită stabilirea nivelului de subnutriție constă în a trece o bandă de măsurare în jurul brațelor la copii și adulți, metodă care furnizează informații utile în materie de gradul de subnutriție de care suferă grupul țintă.Astfel, în această lucrare se va pune accent pe două dintre cele mai utile tehnici de colectare de informații primare: metoda observației și interviul. 3.4. Culegerea de informații prin metoda observației Metoda observației permite
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]