118 matches
-
de la Ipotești, cu care Eminovici avusese mai multe certuri și procese. Venise în loc Gh. Ivașcu, care l-a păsuit pe Eminovici în diferite daraveli. E posibil ca atunci Gh. Ivașcu să-i fi oferit băiatului un post de copist, la subprefectură, chiar și pentru un timp scurt, care post nu trebuie confundat cu acela de copist la Comitetul permanent al județului Botoșani și pe care îl va ocupa peste un an și jumătate, la 4 octombrie 1864. Al doilea amănunt biografic
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din buget sunt afectate și destinate pentru județ. Dacă din împrejurări nu se vor încasa, atunci nu o să putem face dar, neavînd de unde da, mai cu samă cînd vedeți că cade casa pe noi, cînd n-avem localuri de cazărmi, subprefecturi, școli, etc.; mai întîi să ne ocupăm de ele. În principiu sunt de a se da ajutor D-lui Eminescu, însă să nu se precipiteze; să ne luăm un angajament a stărui la stat, să-i vie în ajutor și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din casa de bani. Urmărit, aruncă o grenadă în direcția unei mașini și trage un foc de armă spre un jandarm. El mărturisește că ar fi comis mai multe atenate cu explozibil, pe care-l procurase în Elveția, împotriva unei subprefecturi, a unei jandarmerii, a unui comisariat de poliție, a unui birou al Confederației Generale a Muncii și a unui transformator. Totuși, el crede că "a fost util", căci, după el, "violența este singura soluție utilă" pentru "a incita oamenii la
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
ale cărui organizare și alcătuire au multe asemănări cu cele ale cazacilor. Familiile care dau un dorobanț sunt obligate să-i furnizeze cele necesare și să-l echipeze; ele sunt scutite de recrutare. Această trupă e în serviciul prefecturilor și subprefecturilor timp de zece zile din treizeci; în restul timpului, își reia muncile agricole. E o instituție remarcabilă, foarte utilă încă și foarte influentă asupra populației sătești, deși e un vestigiu al vechii organizări militare a țării. Gărzile de frontieră au
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
împletit într-o coadă îi cade pe spate... Ca Margareta din Faust ea ia o floare în mână Și șoptea: mă iubește... nu mă iube... mă iubește! Ah! boboc... amabilă ești... frumoasă și - proastă, Când aștepți pe amant, scriitor la subprefectură, Tânăr plin de speranțe venind cu luleaua în gură... Soarele-a apus, iar luna, o cloșcă rotundă și grasă, 80Merge pe-a cerului aer moale ș-albastru și lasă Urmele de-aur a labelor ei strălucinde ca stele. Iar de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nu are o idee mai clară de ceea ce trebuie să facă decât predecesorul lui, nu mai are nici o treabă, ci e curat un agent de corespondență între prefectură si primării; iar prefectura este un biurou de corespondență între minister și subprefecturi și, în linia din urmă, primăria e un biurou de corespondență între autorități și particulari, o treabă pe care serviciul poștal [0] îndeplinește mai bine și mai repede. Afară de aceasta mai sunt încă ceva, agenți electorali fața cu cei care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a îngropa cadavrul fără preot, țiind deasupră-i un discurs scandalos și anarhic, în care a spus că societatea actuală e împiată de câțiva despoți ce sug necontenit din sângele și sudoarea omenirii, și n-au cedat decât după ce ajutorul de subprefectură, asistat de un singur călăraș, l-au oprit de a înmormînta cadavrul fără rugăciunile cuvenite, {EminescuOpX 188} deoarece d-rul Russel n-a putut să probeze legalmente aceea ce susținea decât invocîndu-se de martor pe sine, pe soția sa și pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
secolul nostru chiar, acum 30 - 40 de ani, venitul amânduror țărilor erau de vro zece milioane lei vechi, deși țara era administrată și judecată de un personal aproape tot atât de mare cât și astăzi, căci fiecare ținut avea judecătoria, prefectura și subprefecturile lui. Înzecitu-s-au și însutitu-s-au oare averea românului și veniturile lui pentru a plăti instituții de o sută de ori mai scumpe? Desigur că nu. Ba s-a întîmplat tocmai contrariul. Clasele productive au dat îndărăt; proprietarii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
procedura civilă în privința executării silite. Dacă săteanul nu-și îndeplinește tocmeala, art. 13 din acea lege declară: În caz când, după îndemnul și execuțiunea consiliului comunal, locuitorii vor arăta îndărătnicire sau vor dosi din comună, consiliul îndată va cere de la subprefectura locală a-i trimite ajutor de dorobanții necesari în executarea locuitorilor îndărătnici sau fugari, în comptul vinovatului. Pentru executarea unor obligații private datornicul să fie considerat ca un vinovat și executat manu militari. Și aceasta se petrece nu sub regimul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
populară, ba chiar urme de-o adevărată autonomie comunală. La noi biserica e ca și când n-ar fi; școala rurală crește și ea postulanți și patrioți de meserie, iar autonomia comunală e reprezentată prin cenușerii cari au deprins virtuțile patriotice pe la subprefecturi. Între aceste mii de oameni cari n-au nimic, n-au învățat nimic, nu muncesc nimic și cari cu toate acestea vor să trăiască bine și de-a gata s-au stabilit o adevărată conspirație pentru a zădărnici orice progres
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să-și vază în fiece punct singur de interesele lui. La noi? Se aleg patrioții cari n-au cu ce trăi și cari în viață-le au făcut cele patru clase primare, învingînd cruzimile abecedarului, și se populează cu ei subprefecturile, primăriile și prefecturile și tot mai avem pretenția de-a administra? O asemenea administrație e mai rea decât nici una. Înainte cel puțin nu exista această ramură a activității statului; individ și comunități erau avizate a înlătura singure pe cât puteau piedecele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
boala pediculară, de phtheiriasis, tot așa poporul românesc, care are nevoie de spitale în sate, moare de boala fanarioților și jidanilor paraziți cari s-au încuibat în organismul lui. Orice încheietură organică a lui, orice autoritate publică, de la ministerii pân-la subprefecturi, sunt cuiburi de incubațiune pentru acești paraziți, unde ei se clocesc, trimițîndu-și apoi odraslele la Paris, de unde aceste se-ntorc cu mii de trebuințe pe de-o parte, cu pofta de-a le realiza de pe spatele poporului pe de alta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de est a comunei pe șesul Văii Racova. Prin marginea lui trece pârâul Racova. Avea 250 familii sau 1153 suflete, suprafața era de 1796 ha., din care 569 ha. pădure. Era reședința comunei, a judecătoriei de ocol Racova și a subprefecturii. Avea o școală înființată în 1861, frecventată de 46 elevi; o biserică, făcută de beizadea Nicolae Șuțu, deservită de un preot și un dascăl, un paraclis, două mori, una cu vapori, cealaltă cu cai, multe sinagogi și 14 cârciumi. La
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
exercita în termen de 10 luni de la ratificarea tranzacției de către corpurile legiuitoare și achitarea de către comună a despăgubirii ... 1.Patru case în târgul Pungești, cu locurile lor, după stăpânirea de astăzi și anume: 1. casă în care se află astăzi subprefectura , cu locul ei de 20 stânjini, patru palme față; 2. casa de lîngă subprefectură cu locul ei în mărime de 53 stânjini fața; 3. casa din medean de lângă hudiță, ce merge pe lângă zăplazul grădinei proprietății, în care locuiește astăzi D.V.
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de către comună a despăgubirii ... 1.Patru case în târgul Pungești, cu locurile lor, după stăpânirea de astăzi și anume: 1. casă în care se află astăzi subprefectura , cu locul ei de 20 stânjini, patru palme față; 2. casa de lîngă subprefectură cu locul ei în mărime de 53 stânjini fața; 3. casa din medean de lângă hudiță, ce merge pe lângă zăplazul grădinei proprietății, în care locuiește astăzi D.V. Raboveanu, notarul, cu locul ei de un stânjen și șase palme față, și 4
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
în felul acesta libertatea de a se întâlni cu iubita fără a da seamă cuiva: Fața-i e roșă și albă și ochii cei mari albaștri,/ Gura micuță, o vișină coaptă ea râde, așteaptă 72 pe iubitul ei, scriitor la Subprefectură. Acum, însă, îi va fi dat să suporte prima grea încercare a vieții: în toamna lui 1863, iubita se îmbolnăvește, iar poetul nu-și mai găsește nici liniștea, nici locul. Mamă-sa, singura la care ținea în chip deosebit, moare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
prin scripturele loru cu totalulu contributiiloru coprinse în rolurile anuale și cele suplimentarie trimestriale. 5) A forma matriculele de contribuabili și patentabili ambulanți, a le revesti cu legalisarea consiliului sau a delegatiloru comunali, si a le înainta la prefectura sau subprefectura locală. Aceste din urmă dispositiuni privescu pe perceptorii din localitățile unde încă nu sînt controlori. Partea ÎI DESPRE ÎMPLINIREA CONTRIBUTIILORU Articolul 8 În privința impliniriloru, perceptorii au urmatorele îndatoriri: 1) A împlini contribuțiunile, tacsele și decimele adiționale autorisate de legi de la
LEGE nr. 555 din 23 martie 1865 de instituirea perceptorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125627_a_126956]
-
prins să vorbească de câteva zile. „Cât cei pe car, bade? zice Oșlobanu, căruia nu-i era a cumpăra lemne.” (I. Creangă) „Toți trei au dat să se repează la piciorul stâng al scaunului.” (I.L. Caragiale) „Dumnealui e starăș la subprefectura de la Broșteni și are de dus niște porunci la primăria din Șar.” (C. Hogaș) „Și zărind rotundu-i umăr mai că-mi vine să-l sărut.” (M. Eminescu) • sintagme formate din verbul a trebui și un participiu: „Trebuie târât ca să se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Botoșani. De atunci, probabil, i-a rămas în minte figura arogantă a vreunuia dintre băieții mai mari, a cărui siluetă e prinsă într-un vers din „Mitologicale”: „Ah! boboc... amabilă ești... frumoasă și proastă,/ Cînd aștepți pe amant, scriitor la subprefectură,/ Tînăr plin de speranțe, venind cu luleaua în gură...” 1) Pe vremea sa, dar și mai tîrziu, existau „scriitori de poliție”, „sătești”, „de arhivă”, „de poștă”, „de tribunal”, „de vagoane”. Azi, în epoca xerox-ului și laptop-ului, e greu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ampl( autonomie. Extinderea în jurul marilor orașe a rețelelor de linii secundare de cale ferată a fost de mare ajutor. Dacă în 1914 presa de provincie era încă constituită din mii de titluri de ziare locale tri-, bisau hebdomadare, aproape fiecare subprefectură dispunea de cotidienele sale: în 1874 existau 179 cotidiene, iar în 1914 aproape 250. Marile orașe dispuneau adesea de o jumătate de duzină. Însă deja succesul marilor regionali era evident (i ace(tia erau cei care, mutatis mutandis, dominau presa
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
menirea unei bune administrații, ce se întîmplă la noi? Se întreabă publicistul: "Se aleg patrioții care n-au cu ce trăi și care în viață-le au făcut cele patru clase primare, învingînd cruzimile abecedarului și se populează cu el subprefecturile, primăriile și prefecturile și tot mai avem pretenția de-a administra? O asemenea administrație e mai rea decît nici una. Înainte cel puțin nu exista această ramură a administrației statului; individ și comunități erau avizate a înlătura singure pe cît puteau
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
monede false pe care principiul realității face legea, local înseamnă ziduri, fără universal. Deviza zilei de mâine? "Să salutăm orașul cu o mie de șicane!": ea ne pune sub ochi o ipoteză privind viitorul dintre cele mai serioase. Malraux-ul de subprefectură care nu adaugă poncifului "Secolul XXI va fi religios sau nu va fi" și acest strict strict corolar "prin aceea că el va fi înzidit și înziditor" ar trebui socotit acum drept un simplu cântăreț din flaut. E clar că
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Aceasta reiese din actele dresate de organele oficiale de pe acele timpuri, în diferite anchete. Cu ocaziunea așezămintelor mai noi administrative , valea Racovei o găsim aparținând județului Vaslui, purtând denumirea respectivă și a plășii. Astfel dintr-un dosar ce găsim al subprefecturii plășii Racova, cuprinzând listele de mișcarea populațiunei și obicinuita mortalitate a vitelor pe întreg anul 1870, se constată că la acel an plasa Racova, cuprindea în raza sa 18 comune dintre care două : Obârșenii și Florești azi sunt în județul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și acum au venit de s-au așezat la slobozia rugătorilor noștri, Egumenul și a tot soborul de la sfânta mănăstire de la Aron Vodă, pe valea Rânzeștilor"... (Academia Română, XXVII, p. 9). Călărașii făceau servicii de pază și pe la primării și pe la subprefecturi. Iată-l pe unul descris de Ion Dragoslav în Evenimentul Iași din 15 mai 1908 într-un reportaj intitulat „Călărașul": „Parcă și acum îl văd, un băietan tânăr, cu fața plină și rotundă, cu ochii vii, cu 2-3 fire mici
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și o frigeau și toți mâncau dintrînsa cu atâta chiverniseală încât, când mântuiau scrumbia, era și mămăliga dusă. Și ei erau hărțuiți în toate părțile, ba încă făceau și pentru alții slujbă", încheie autorul, care și el lucrase la o subprefectură ca funcționar care se cunoștea cu călărașii și pe care îi urmărea și cum se deplasau pe la un ratoș din apropiere, pe la o stație de poștă, căci ei știau cât de bun era vinul acolo. j) Bejenarii, altă categorie fiscală
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]