118 matches
-
nu ofereau garanția îndeplinirii cu regularitate a serviciului poștal. De aceea, printr-un Decret din 1865, s-a hotărât ca strângerea și predarea corespondenței să se facă în toate comunele țării de către administrația telegrafo-poștală, înființându-se la toate reședințele de subprefecturi "expedițiuni poștale" , care să fie în legătură cu stațiunile telegrafo-poștale cele mai apropiate. Toate comunele puteau avea legătură directă cu stațiunile telegrafo-poștale sau prin intermediul expedițiilor de la reședințele subprefecturilor, de cel puțin două ori pe săptămână. Decretul mai prevedea personalul necesar pe funcțiiăun
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
facă în toate comunele țării de către administrația telegrafo-poștală, înființându-se la toate reședințele de subprefecturi "expedițiuni poștale" , care să fie în legătură cu stațiunile telegrafo-poștale cele mai apropiate. Toate comunele puteau avea legătură directă cu stațiunile telegrafo-poștale sau prin intermediul expedițiilor de la reședințele subprefecturilor, de cel puțin două ori pe săptămână. Decretul mai prevedea personalul necesar pe funcțiiăun expeditor poștal, un curier și un om de serviciu), modul de efectuare a transportuluiăprin călăreți), distribuirea corespondenței sositeăprin notarii comunali), suportarea cheltuielilorăde către județ) etc. În
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
un început bun, susceptibil de îmbunătățire și extindere”, în scurt timp s-a renunțat la serviciul poștal rural, practic a fost desființat din lipsă de fonduri. În consecință, serviciul poștal rural a continuat să se efectueze prin personalul administrativ al subprefecturilor, dar neregulat, încât scrisorile și ziarele ajungeau cu mari întârzieri la destinație, deseori luau altă cale. În anul 1867, printr-un ordin circular al Ministerului de Interne, adresat tuturor prefecților de județe, se stabilesc noi norme după care să se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
realiza totuși, dar treptat și într-un timp mai îndelungat, această veche problemă rămânând în continuare în atenția organelor interesate. O nouă lege pentru înființarea unui serviciu de poștă rurală, respectiv, înființarea de “oficii poștale”ăbirouri poștale rurale) la reședința subprefecturilor, acolo unde nu exista oficiu poștal al statului, s-a pus în aplicare la 1 mai 1872. La aceeași dată a intrat în vigoare un alt regulament și instrucțiuni, pentru executarea serviciului de către expeditorii rurali și notari. Legea preciza că
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
an, la gara Heci-Lespezi plasa Siretul. Tot atunci sau cel mai târziu în anul următor, a luat ființă un birou poștal rural la Broșteni, plasa Muntele. În anul 1873, în județul Suceava, pe lângă cele două birouri poștale rurale de la reședințele subprefecturilor Moldova și Muntele și a biroului poștal rural din gara HeciLespezi, funcționau „birouri poștale comunale” și în celelalte 58 de localități. Multe din acestea au continuat să funcționeze și după anul 1900. Cu toate că, venitul încasat din taxele pentru scrisorile adresate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cheltuieli mari, Direcția Generală a întocmit un nou regulament, pentru executarea serviciului poștal, care s-a pus în aplicare la 1 ianuarie 1876. S-au desființat expeditorii rurali, cu excepția celor aflați la stațiile CFR, atribuțiunile lor trecând asupra registratorilor de la subprefecturi. Între oficiu și birourile rurale, transportul corespondenței se efectua după caz, cu calea ferată prin diligențe, curse cu cariola sau prin curieri călări, iar între birourile rurale și comunele pendinte prin dorobanți, de trei ori pe săptămână. Pentru asigurarea expedițiilor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
simplificat foarte mult, atât modul de lucru, cât și imprimatele folosite. Odată cu regulamentul au fost emise noi instrucțiuni, pentru îndeplinirea serviciului de către notari, registratori, expeditorii din gări și manipulanțiiădiriginți) de oficii. Nu după mult timp, s-a constatat că registratorii subprefecturilor erau foarte ocupați cu executarea serviciului lor, neglijând atribuțiunile de expeditori poștali. Un alt regulament, pus în aplicare la 1 ianuarie 1877, prevedea înlocuirea acestora cu expeditori rurali. În județul Suceava, în acest an erau în funcție expeditori rurali la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
erau în funcție expeditori rurali la plasele Muntele, Moldova și Siretul. Consiliul județean Suceava a prevăzut în buget fondurile necesare pentru plata expeditorilor. Pe la jumătatea anului 1878, pachetele cu corespondență, se ridicau de la Oficiul Fălticeni, prin călărașul de serviciu al subprefecturii și erau predate la plase expeditorilor, apoi primarii, prin vătășeii lor de serviciu asigurau transportul în fiecare comună. Pe lângă fondurile necesare salariilor expeditorilor, județul trebuia să mai prevadă în buget fonduri pentru procurarea mobilierului și a obiectelor poștale, întreținerea birourilor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Moldova, reclama prefectului județului, în mai 1877, că notarul comunei Brusturi este “cel mai neglijent și cel mai incapabil dintre toți notarii din plasă ... și delapidează banii încasați pe scrisori”, iar dirigintele Oficiului TelegrafoPoștal Fălticeni, reclama în august același an, subprefecturii plasei Șomuzul că notarii comunelor Preutești, Giurgești, Șoldănești, Oprișeni, Hârtop, Petia și Dolhești, nu s-au prezentat de peste două săptămâni la oficiu, pentru a primi plicurile oficiale și particulare. Printr-o adresă a Direcției Generale, tot din același an, se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
sistematică a poștei rurale și pentru a face ca notarii, vătășeii și primarii, să nu fie îndărătnici”. Numai după câteva zile, au fost date ordine subprefecților din plasele Muntele și Moldova să ia măsurile necesare. Urmărind să îmbunătățească serviciul poștal, subprefectura plasei Muntele, arăta la 31 octombrie 1877, că toată corespondența oficială a acestei plase se expedia cu întărziere numai de două ori pe săptămână și solicita prefecturii ca expedierea să se facă de trei ori pe săptămână și de comun
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
transportării expedițiilor poștale, lipsind unele comune de corespondența săptămânală, iar altele abia o primeau, mai rar de două ori și prea puțin de trei ori pe săptămână, Comitetul permanent al județului Suceava a aprobat în ședința din 8 decembrie cererea subprefecturii din plasa Muntele, ca începând cu anul 1878, corespondența să fie expediată de trei ori pe săptămână. Creșterea din ce în ce, a volumului trimiterilor în mediul rural și executarea necorespunzătoare de către organele administrative, a serviciului poștal, a determinat Direcția
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
numeroase produse proprii, numai lemn brut peste 45.000 metri cubi anual, ceea ce a determinat casa regală, să întărească aparatul administrativ al moșiei și să faciliteze comunicațiile. Din această cauză, cât și datorită faptului că în localitatea Broșteni era reședința subprefecturii plasa Muntele, care cuprindea 8 mari comune ăBroșteni, Borca, Mădeiu, Sabașa, Fărcașa, Dorna, Șarul Dornei și Neagra Șarului), iar până la prefectura județului și înapoi, vătășeii aveau de parcurs aproximativ 180 de kilometri și aveau nevoie de două, trei zile pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
începând cu data de 1 iunie 1884. Transportul expedițiilor, între Broșteni și Fălticeni și invers, se efectua de către patru vătășei care foloseau cai din cei mai buni. Oficiul a început să funcționeze în același local în care își desfășurau activitatea, subprefectura și judecătoria, cazarma călărașilor și compania a 8-a dorobanți. Pentru dotarea oficiului, o parte din obiectele necesare au fost procurate de către Direcția Generală, o masă de stejar a fost luată de la primăria Fălticeni, iar la cererea dirigintelui, Comitetul permanent
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
număr de 13 circumscripții poștale rurale; factorii rurali efectuând cursele pe jos, călare sau cu căruța. La stabilirea cheltuielilor s-a avut în vedere a se efectua numai trei curse pe săptămână, atât în comunele rurale, cât și la reședința subprefecturilor. Între prefectură și subprefecturi, dispozițiile prevedeau ca schimbul de expediții să se facă în toate zilele, deci șase curse pe săptămână și mai era nevoie pentru aceasta de încă doi factori rurali, pentru ale căror salarii prefectul trebuia să stăruie
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștale rurale; factorii rurali efectuând cursele pe jos, călare sau cu căruța. La stabilirea cheltuielilor s-a avut în vedere a se efectua numai trei curse pe săptămână, atât în comunele rurale, cât și la reședința subprefecturilor. Între prefectură și subprefecturi, dispozițiile prevedeau ca schimbul de expediții să se facă în toate zilele, deci șase curse pe săptămână și mai era nevoie pentru aceasta de încă doi factori rurali, pentru ale căror salarii prefectul trebuia să stăruie pe lângă Consiliul Județean, spre
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
atunci în această direcție, începând cu anul 1888; în plus s-a mai stabilit ca toate comunele rurale să-și primească corespondența prin factori poștali rurali de legătură, de cel puțin trei ori pe săptămână, iar în comunele reședință de subprefectură, în toate zilele, în afară de duminică. Notarii din comunele rurale, fără unitate poștală, erau obligați să îndeplinească serviciul poștal în schimbul unei indemnizații. În județul Suceava, ei se aflau sub controlul și îndrumarea Oficiilor Fălticeni(19), Pașcani(10) și Broșteni(7). Sumele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
agențiile Șarul Dornei și Borca, până la sfârșitul anului 1925, când au trecut la județele Câmpulung și respectiv Neamț. Printr-o nouă reformă administrativă, care a avut loc în anul 1892, județul Suceava a fost împărțit în șase plase: Munteleăcu reședința subprefecturii la Broșteni), Moldova de Sus(Cornu Luncii), Moldova de Jos(Ciumulești), Șomuzul(Giurgești), Siretul de Sus(Lespezi) și Siretul de JosăPașcani). Județul avea în componența sa, în afară de Fălticeni, 38 de comune rurale cu 185 de sate și număra în total
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și număra în total 25.754 de case. Din 1886 și până către sfârșitul anului 1892(octombrie) teritoriul județului Suceava, fusese împărțit numai în trei plaseăMuntele, Șomuz-Moldova și Siretul). Noua reformă administrativă, prin dublarea plaselor și apariția a încă trei subprefecturi, a impus o reorganizare a serviciului poștal rural. Crearea imediată a unor noi posturi a ridicat însă probleme, nefiind înscrise în buget sumele necesare. Prin prevederea de fonduri în plus pe exercițiul 1893/1894, atât de către stat, cât și de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
rurali. Începând din aprilie 1893, în județul Suceava, 18 factori poștali rurali efectuau câte trei curse și numai unul singur, șase curse pe săptămânăăBorca-Fărcașa și retur, 16 km). Itinerariile au fost în așa fel întocmite, încât toate comunele reședință de subprefectură erau deservite de factori rurali în fiecare zi, cu excepția subprefecturii Siretul de Jos, care prelua corespondența direct de la Oficiul Pașcani, din aceeași localitate. Două circumscripții poștale: Fălticeni-MăliniIesle și BroșteniMălini-Borca-Sabașa-Iesle, erau deservite de către doi factori poștali, fiecare câte trei zile pe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștali rurali efectuau câte trei curse și numai unul singur, șase curse pe săptămânăăBorca-Fărcașa și retur, 16 km). Itinerariile au fost în așa fel întocmite, încât toate comunele reședință de subprefectură erau deservite de factori rurali în fiecare zi, cu excepția subprefecturii Siretul de Jos, care prelua corespondența direct de la Oficiul Pașcani, din aceeași localitate. Două circumscripții poștale: Fălticeni-MăliniIesle și BroșteniMălini-Borca-Sabașa-Iesle, erau deservite de către doi factori poștali, fiecare câte trei zile pe săptămână, asigurând zilnic legătura cu subprefecturile Cornu Luncii și Broșteni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în fiecare zi, cu excepția subprefecturii Siretul de Jos, care prelua corespondența direct de la Oficiul Pașcani, din aceeași localitate. Două circumscripții poștale: Fălticeni-MăliniIesle și BroșteniMălini-Borca-Sabașa-Iesle, erau deservite de către doi factori poștali, fiecare câte trei zile pe săptămână, asigurând zilnic legătura cu subprefecturile Cornu Luncii și Broșteni, iar pentru subprefecturile Giurgești, Ciumulești și Lespezi, în același scop, s-au mai organizat trei curse suplimentare pe săptămână. Într-o singură circumscripție poștalăăBroșteni-Neagra Șarului-Șarul Dornei) se parcurgea în medie pe zi 43 de km; în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Jos, care prelua corespondența direct de la Oficiul Pașcani, din aceeași localitate. Două circumscripții poștale: Fălticeni-MăliniIesle și BroșteniMălini-Borca-Sabașa-Iesle, erau deservite de către doi factori poștali, fiecare câte trei zile pe săptămână, asigurând zilnic legătura cu subprefecturile Cornu Luncii și Broșteni, iar pentru subprefecturile Giurgești, Ciumulești și Lespezi, în același scop, s-au mai organizat trei curse suplimentare pe săptămână. Într-o singură circumscripție poștalăăBroșteni-Neagra Șarului-Șarul Dornei) se parcurgea în medie pe zi 43 de km; în 9 circumscripții se parcurgea între 31 și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
final); Fălticeni - Șoldănești ăintermediar) - Preutești (final); FălticeniCiumulești (dublarea firului); CiumuleștiUidești (intermediar) - Dolhești (intermediar) - Liteni (post central cu trei numere); Valea Glodului0Siliștea (final); transformarea postului de la Valea Glodului, în post central cu trei numere; instalarea unei centrale cu cinci numere la subprefectura Ciumulești și legarea acesteia cu primăria Ciumulești (final) . Posturile telefonice instalate în comunele Rădășeni, Brădățel, Baia, Sasca, Fântâna Mare, Bogdănești, Boroaia, Ciumulești, Uidești, Dolhești, Preutești, Siliștea și Șoldănești, aparțineau de Oficiul Telegrafo-Poștal Fălticeni. Au fost date în exploatare, punându-se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Sabașa și Giurgești, au existat posturi telefonice în funcțiune, cel mai târziu, la jumătatea anului 1902. Comuna Giurgești, ceruse, încă din 30 septembrie ajutorul prefecturii pentru înființarea unei linii telefonice și cu siguranță i s-a acordat, fiind și reședința subprefecturii plasa Șomuzul. Situație excelentă, pentru județul Suceava, dacă se ține seama că abia la 15 august 1903, s-a ajuns ca din 2.744 de comune rurale existente în întreaga țară, numai în 1.209 comune, să fie înființate și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
telefonice. Lista respectivă furnizează și alte informații, îndeosebi de ordin tehnic, privind capacitatea și felul centralelor folosite, felul posturilor telefonice(finale sau intermediare), numărul liniilor, schimbătoarele folosite etc - la Of. Fălticeni, centrală generală; în localitățile Broșteni, Mălini, Borca și la subprefectura Ciumulești, centrale telefonice cu cinci numere, iar la Valea Glodului, centrală telefonică, cu trei numere; la Pleșești, Bogdănești, Ruginoasa și subprefectura Pașcani, posturi telefonice intermediare, iar la Liteni, post intermediar cu Botoșani, prin comuna Fântânele; în localitățile Dolhești, Ciumulești, Baia
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]