94 matches
-
evenimentelor adverse pentru barajul Poiana Uzului. Principalele mecanisme care pot duce la avarie. (13) Pentru evenimentul advers "alunecare pe talpa de fundare" arborele se dezvoltă în figura AII.2, a. Cauzele posibile ale evenimentului pot fi fie creșterea excesivă a subpresiunilor, fie pierderea forțelor stabilizatoare date de greutatea lestului de pe talpa contraforților. ... (14) Pentru cel de al doilea eveniment advers "alunecarea unor mase de rocă din versantul drept" arborele se dezvoltă în figura AII.2, b. ... (15) Alunecarea versantului drept poate
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
perfect explicabil dacă se ține seama de faptul că fundarea este realizată pe un teren dificil și că soluția constructivă face ca barajul să fie mai sensibil decât cele uzuale de același tip: talpă continuă de fundare, care permite dezvoltarea subpresiunilor, lestare suplimentară cu materiale locale peste talpa continuă, fragmentarea contrafortului în coloane independente prin rosturile permanente paralele cu paramentul aval. ... (23) Analiza atentă a arborelui evenimentelor adverse pune în evidență și căile de reducere a probabilității anuale de avarie. Urmărind
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
rosturile permanente paralele cu paramentul aval. ... (23) Analiza atentă a arborelui evenimentelor adverse pune în evidență și căile de reducere a probabilității anuale de avarie. Urmărind probabilitățile relative rezultă clar că ramura alunecare pe talpa de fundare cauzată de creșterea subpresiunilor, indusă la rândul ei de străpungerea voalului, are contribuția majoră în producerea avariei. Dacă prin planul de exploatare se impune ca ridicarea nivelului în lac să se facă după luna aprilie, sau condiționat de temperatura contraforților, probabilitatea de apariție a
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
explicită pentru ca să permită cu ușurință cuantificarea probabilistă. Ca urmare, operatorul logic simplu a fost înlocuit cu echivalente de forma EFICIENT/INEFICIENT sau NORMAL/DEFECTOS. ... c) Ramificațiile arborelui sunt create de eficiența sau ineficiența sistemului de drenaj, de efectul produs asupra subpresiunilor în cazul ineficienței drenajului, de capacitatea sistemului de supraveghere (UCC) de a depista semnele premergătoare avariei, de promptitudinea factorilor de decizie în a dispune golirea lacului, de disponibilitatea și capacitatea evacuatorilor de a realiza golirea și de timpul în care
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
recensământului pentru zona potențial afectată de ruperea barajului. ... 4.4. Factori de risc 4.4.1. Elementele structurale ale barajului (4) În cazul barajelor de beton imperfecțiunile sistemului de drenaj sau colmatarea în timp al acestuia, care conduc la creșterea subpresiunilor, cu efect direct asupra stabilității. ... (5) În cazul barajelor de pământ fisurarea elementului de etanșare, combinată cu filtre inverse greșit proiectate sau executate, care este inițiatoare a eroziunii interne. ... (6) În cazul barajelor de umplutură omogene, defecțiunile de compactare, suprafețele
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
din baraj în lungul unei fisuri deschise sau a unui rost de lucru prost tratat, eroziunea internă sau dizolvarea unor orizonturi din terenul de fundare, instabilitatea versanților. ... (24) Ruperea prin alunecare în lungul conturului de fundare se poate produce dacă subpresiunile cresc mult față de cele prognozate la proiectare sau dacă împingerea hidrostatică crește ca urmare a ridicării semnificative a nivelului în lac. O asemenea situație se poate realiza la deversarea peste baraj. ... (25) Ruperea prin răsturnarea unor ploturi se poate produce
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
punctul de vedere al rezistenței la forfecare. ... (27) Ruperea prin alunecarea unei părți a corpului barajului în lungul unei fisuri cvasiorizontale sau în lungul unui rost de lucru netratat se produce atunci când apa pătrunde pe discontinuitate și creează majorări ale subpresiunilor. Asemenea ruperi s-au produs la baraje din zidărie de piatră și nu sunt excluse în cazul barajelor de beton. ... (28) Eroziunea internă sau dizolvarea unor orizonturi geologice prezente în adâncimea amprizei produce într-o primă fază tasări neuniforme și
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
de 5 m. Contrafortul reazemă la rândul lui pe un soclu (talpă) de fundare de 15 m lățime, egală cu a ciupercii. În acest fel barajul are o fundație continuă, similară cu aceea a barajelor de greutate clasice la care subpresiunea se manifestă pe întreaga suprafață de contact. Soclul servește totodată ca suport al unei lestări cu materiale locale, lestare care aduce un aport suplimentar la asigurarea stabilității la alunecare. La contactul cu roca de fundare, în lungul rosturilor dintre ploturi
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
zona ploturilor 7...11. Față de tendința generală de deplasare spre amonte, indusă de variația de temperatură, apar brusc o deplasare spre aval și o ridicare a plotului. Infiltrațiile crescute și deplasările atipice au fost atribuite, în mod corect, creșterii de subpresiune pe talpă. Analiza ulterioară a datelor din măsurători au pus în evidență dependența debitelor drenate de nivelul din lac, dar și faptul că la același nivel de apă din lac debitele drenate se reduc pe măsură ce temperatura contrafortului crește. S-a
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
și permeabilitatea este mai redusă. La nivele ridicate în lac, asociate cu temperaturi scăzute ale contraforților, în zona piciorului amonte apar întinderi, care deschid fisurația, afectează voalul și produc creșteri ale debitelor infiltrate, care, neputând fi drenate imediat creează majorarea subpresiunilor. ... (10) Un al doilea element particular de comportare îl constituie fisurarea barajului. Fisurile și deschiderile de rosturi interlamelare sunt grupate în vecinătatea rosturilor permanente de contracție din contraforți. Ele se dezvoltă cu precădere spre versantul drept (ploturile 4...16) și
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
evenimentelor adverse pentru barajul Poiana Uzului. Principalele mecanisme care pot duce la avarie. (13) Pentru evenimentul advers "alunecare pe talpa de fundare" arborele se dezvoltă în figura AII.2, a. Cauzele posibile ale evenimentului pot fi fie creșterea excesivă a subpresiunilor, fie pierderea forțelor stabilizatoare date de greutatea lestului de pe talpa contraforților. ... (14) Pentru cel de al doilea eveniment advers "alunecarea unor mase de rocă din versantul drept" arborele se dezvoltă în figura AII.2, b. ... (15) Alunecarea versantului drept poate
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
perfect explicabil dacă se ține seama de faptul că fundarea este realizată pe un teren dificil și că soluția constructivă face ca barajul să fie mai sensibil decât cele uzuale de același tip: talpă continuă de fundare, care permite dezvoltarea subpresiunilor, lestare suplimentară cu materiale locale peste talpa continuă, fragmentarea contrafortului în coloane independente prin rosturile permanente paralele cu paramentul aval. ... (23) Analiza atentă a arborelui evenimentelor adverse pune în evidență și căile de reducere a probabilității anuale de avarie. Urmărind
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
rosturile permanente paralele cu paramentul aval. ... (23) Analiza atentă a arborelui evenimentelor adverse pune în evidență și căile de reducere a probabilității anuale de avarie. Urmărind probabilitățile relative rezultă clar că ramura alunecare pe talpa de fundare cauzată de creșterea subpresiunilor, indusă la rândul ei de străpungerea voalului, are contribuția majoră în producerea avariei. Dacă prin planul de exploatare se impune ca ridicarea nivelului în lac să se facă după luna aprilie, sau condiționat de temperatura contraforților, probabilitatea de apariție a
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
explicită pentru ca să permită cu ușurință cuantificarea probabilistă. Ca urmare, operatorul logic simplu a fost înlocuit cu echivalente de forma EFICIENT/INEFICIENT sau NORMAL/DEFECTOS. ... c) Ramificațiile arborelui sunt create de eficiența sau ineficiența sistemului de drenaj, de efectul produs asupra subpresiunilor în cazul ineficienței drenajului, de capacitatea sistemului de supraveghere (UCC) de a depista semnele premergătoare avariei, de promptitudinea factorilor de decizie în a dispune golirea lacului, de disponibilitatea și capacitatea evacuatorilor de a realiza golirea și de timpul în care
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
către o sursă finală de răcire; ... c) izolarea atmosferei anvelopei după producerea unui accident sever; ... d) limitarea consecințelor radiologice ale scenariilor de accident cu by-pass al anvelopei; ... e) controlul presiunii și temperaturii în interiorul anvelopei, inclusiv protecția la suprapresiune și la subpresiune a anvelopei; ... f) controlul concentrației gazelor combustibile din anvelopă și din alte clădiri unde acestea se pot acumula, pentru a preveni producerea de deflagrații și detonații; ... g) prevenirea interacției dintre zona activă topită și structura anvelopei, precum și limitarea consecințelor unui
NORMĂ din 16 ianuarie 2014 de securitate nucleară privind pregătirea răspunsului la tranzienţi, accidente şi situaţii de urgenţă la centralele nuclearoelectrice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258278_a_259607]
-
corespunzător și utilizate în conformitate cu destinația lor. 2. Dispozițiile prezentei directive nu afectează posibilitatea statelor membre de a prevedea, respectând dispozițiile Tratatului, cerințele pe care le consideră necesare pentru a asigura protecția persoanelor și, în special, a lucrătorilor care utilizează echipamentele subpresiune sau ansamblurile respective, cu condiția ca aceasta să nu implice modificări ale acestor echipamente sau ansambluri față de prezenta directivă. 3. Statele membre nu se opun, în special cu ocazia târgurilor, expozițiilor și demonstrațiilor, prezentării echipamentelor sub presiune sau ansamblurilor, așa cum
jrc3327as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88485_a_89272]
-
de umpluturi din materiale locale să fie neeconomice. Pentru reducerea cantității de beton a fost adoptată soluția tipului de baraj cu contraforți, prevăzuți cu tălpi de fundație joantive, lestate. In plus s-a coborât cota talvegului în aval pentru micșorarea subpresiunilor. Poiana Uzului este al treilea baraj de acest tip din țară, după Barajul Secu (H=40 m) și Lacul de acumulare Strâmtori (H=52 m).Barajul este constituit din 33 de ploturi, dintre care 3 sunt de construcție masivă, 3
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
la deschidere totală maximă și se pune în funcțiune pompa CVS timp de 20 mn. înainte de a începe operațiile de etalonare. 4.2.3.3. Se închide parțial supapa de reglare a debitului astfel încât să se obțină o creștere a subpresiunii la intrarea pompei (aproximativ 1 k Pa), permițând să se dispună de un minimum de șase puncte de măsurare pentru ansamblul etalonării. Se lasă sistemul să-și atingă regimul stabilizat timp de 3 mn și se repetă măsurătorile 4.2
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
de 10-20 m adâncime. Pentru evitarea încovoierii stratelor situate în aval de corpul barajului, acesta a fost prevăzut cu un pinten de 4-6 m adâncime în zona blocurilor înalte (7-24), dimensionat astfel încât să repartizeze în adâncime eforturile tangențiale. Pentru reducerea subpresiunilor în fundație, s-au realizat foraje de drenaj cu o adâncime de 30 m. Pentru a fi reduse la minimum infiltrațiile pe sub baraj, s-a realizat un voal de etanșare la piciorul amonte al acestuia (prelungit în lateral 40 m
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]