7,897 matches
-
pe care voiam s-o intitulez altfel, când, la o expoziție de manuscrise literare, mi-au căzut ochii pe acest vers al lui Mallarmé. L-am găsit extrem de potrivit pentru povestea mea. Am renunțat la context și am păstrat doar substantivul și adjectivul. Aceste două cuvinte alăturate rezumă, explică frumoasa mea poveste. De fapt o pasiune nu poate dura ani întregi. Ea trebuie să se desfășoare într-un timp limitat, măsurat. Înainte de a muri, bărbatul meu a pronunțat un cuvânt important
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
suficiente simplele cifre furnizate de "motorul de căutare": datele statistice trebuie confirmate de analiza fiecărui citat în parte, pentru că identitatea semantică și gramaticală a secvențelor respective e ambiguă (multe dintre atestări nu reprezintă pronume de politețe, ci simple folosiri ale substantivului domnie cu un deteminant genitival sau posesiv: "domnia lui Carol", "domnia ei plină de teroare", "domnia sa a durat între anii..."). Diferențele statistice nu sînt totuși lipsite de semnificație: domnia ei apare doar de 6 ori, domnia lui de 577 de
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
tendințele derivative din mai multe limbi. în română se formează, cu egală ușurință, trei derivate foarte apropiate ca sens, cu sufixele moderne (internaționale în măsura în care au corespondente în mai multe limbi de circulație) -ist, -ic și -istic. Telenovelist și telenovelistă sunt substantive care, în română (cu o clară preferință, sociologic determinată, pentru forma feminină), desemnează în primul rînd actorii sau personajele din telenovele - "ar trebui să fac ceva cu bretonul meu... că arăt ca nu știu ce telenovelistă urâtă" (dbrom.ro/ Negru); "jurnaliștii au
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
-
a limbilor", de pildă, se explică prin interpretarea greșită a ultimului segment din frază: "și a limbii lor". Tema lingvistică presupune informații de specialitate și denumiri necunoscute "referenților", care le deformează la întîmplare. Sînt supuse unui asemenea tratament cuvintele comune - substantive, adjective etc.: "dalmaca (dispărută azi, s-a vorbit pe coasta de răsărit a Adriaticii)" (= dalmata); "Biserica a constituit pentru toate popoarele o pâlghe a puterii în statul feudal" (= pîrghie); "au lăsat populația daco-romană fără apărare în fața goților, vizigoților, hunilor, gepizilor
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
referă. Ele nu sînt menite să impună legi, ci să le identifice. Obiectele aflate în proximitatea unei planete nu sînt atrase de aceasta pentru că așa a vrut Isaac Newton. Tot astfel, dacă în română, spre deosebire de engleză, adjectivele se acordă cu substantivele pe care le determină, aceasta nu este urmarea deciziei vreunei Academii. în ceea ce privește științele pozitive, lucrurile sînt limpezi și nu există dispute, căci se referă la o realitate neschimbătoare în datele ei esențiale (crește procentul de CO din atmosferă, dar formula
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
Dan Cipariu se joacă de-a literatura în cel mai pur spirit levantin și se joacă frumos, pe jumătate grav, cu o voluptate și ușurință teribilă de a face rime cu poantă, cu umor, ironie și cadență de cimilitură cu substantive abstracte: " oh, pe piața de curcubeie/ sub tejghea,/ o jupâneasă/ îi ferecă într-o idee/ viețuirea cea aleasă/ scrie și-i suflată cu eter/ jupâneasa de mister."(Jupâneasa din piața de curcubeie). Într-un volum anterior numit Hai să ne
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
normă - înlocuirea lui a plăcea prin a place, folosirea pronumelui relativ care fără prepoziția pe, frecventa apariție a lui decît (în loc de doar, numai) în structuri non-negative; sînt amintite unele „curiozități lingvistice”, privind în special paradigmele neregulate sau defective (verbe impersonale, substantive defective de plural). Interesantă e reacția subiectivă la unele abateri: „urăsc construcția asta. Parcă zgârie” (reflex.ro). De altfel, discursul corectitudinii alunecă ușor - dar lucrul li se întîmplă și lingviștilor! - în zona idiosincraziilor și a situațiilor discutabile, mai ales în
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
unei vieți în libertate. Exemplele sînt preluate de Dicționarul de argou și expresii familiare al limbii române (1998), de Anca și George Volceanov, chiar cu indicația explicită a provenienței lor din „jargonul deținuților”; la aceiași autori, penală apare și ca substantiv (cu sensurile „țigară” și „homosexual”). În cartea sa despre Semiotica discursului juridic, Adriana Stoichițoiu Ichim menționează termenul penalistă ca exemplu de influență a limbajului juridic asupra argoului infractorilor. Folosirea în mediul specific e ilustrată și în unele texte contemporane de
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
competența teoretică relativă în domeniul normativ devine în genere „lingvistică populară”: acționînd împotriva devierii, dar adesea cu argumente atacabile științific, diferite de cele ale specialiștilor. În cazul dat, o intervenție ironică ridiculizează forma copii, evocînd omonimia sa (grafică) cu pluralul substantivului copil: “Se pare că unii dintre noi au copiat pe la lucrările de la gramatică... Sau o fi altfel? Eu copil, tu copil, el copil, noi copii, voi copii, ei copii?”. O altă intervenție (o critică destul de agresivă, din care am omis
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
în faptul că dincolo de artificiu, narațiunea lui Agopian are întotdeauna cîte ceva de spus despre ce se ascunde dincolo de fascinantele suprafețe. Un alt aspect (care va scandaliza, fără îndoială, spiritele pudibonde), este frecvența mare a vorbelor spuse pe șleau, a substantivelor care denumesc organele sexuale, a verbului care desemnează actul sexual și în genere a acelor cuvinte și expresii care au legătură cu corporalitatea. Iată un fragment demn de o literatură cu o mai îndelungată tradiție în materie de scrieri licențioase
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
și tipicitatea contextelor în care ele apar, am renunțat de această dată la indicarea exactă a surselor). Imitarea expresiei străine nu reprezintă un calc fidel, pentru că respectă regulile gramaticale și lexicale românești: poziția normală a adjectivului, afinitatea semantică prototipică cu substantivul. Impresia de „corp străin” nu e produsă de veritabile abateri, ci doar de faptul că noua formulă apare ca o rescriere a salutului prin excelență neutru - bună ziua. Reprezentantul oficializat al unui număr mare de saluturi aproximativ echivalente de circulație populară
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
Or, acest tip de “turnesol”, performant de obicei, nu poate produce decât confuzie când e vorba de eseurile lui Adrian N. Mihalache. Într-un fel de prefață - intitulată Pe gânduri... și împănată cu jocuri de cuvinte ce abuzează de bietul substantiv - mă trezesc ricoșând din citat în citat (Bacovia, pomenit și ca “Poetul”, Malraux, Rimbaud & Baudelaire - nenumiți, dar evidenți); și tocmai pe când constatam caracterul enciclopedic ad-hoc al cărții, dau peste Pledoarie pentru pornografie. Aidoma inginerilor sovietici care considerau cursul Volgăi o
Pe filiera pornografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/13567_a_14892]
-
unei colecții dedicate imaginii. Pentru dumneavoastră, autorul volumelor Viața imaginilor și Filozofia imaginilor, imaginea trebuie înțeleasă la plural. De ce așadar, imaginile și nu imaginea, după cum o tradiție îndelungată ne-a obișnuit? J. J. W. - Țin într-adevăr mult la pluralul substantivului „imagine” pentru două motive: mai întîi pentru că tipologia imaginilor ne dă o mare diversitate de manifestări, în special, diferența între imaginile zămislite de limbaj, vorbit sau scris, adică universul comparațiilor și metaforelor și, pe de altă parte, imaginea vizuală. Sînt
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
federator nu al iraționalului ci a altceva decît raționalul și de aceea este important să-i cunoaștem mai ales conținuturile, formele, funcțiile și consecințele asupra vieții umane. „Raporturile între filosofie și imaginar” M. C. - Credeți că termenul „imaginar” (care ca substantiv datează doar de la sfîrșitul secolului al XIX-lea) este uneori folosit în mod abuziv în limbajul curent, cu un sens vag, neclar, în care fantezie, imaginație și evaziune se confundă? Această folosire abuzivă dăunează teoriei și teoretizării imaginarului sau, dimpotrivă
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
pe care am tradus-o recent, despre un „entre-deux”, termen de altfel greu de tradus, al imaginii, despre statutul ambiguu, mixt, intermediar al imaginii. Ați putea să comentați în cîteva rînduri această idee? J. J. W. - Da, de obicei un substantiv ca „imagine” presupune că există o realitate care are o identitate clară, precisă și el poate da naștere la o definiție „ce este imaginea?” și așteptăm ca răspuns o definiție care să ne trimită la o realitate ușor de distins
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
ca perfectul cu rol narativ - „tocmai downloadasem datacenter... și ce să vezi...” (softnews.ro); „mi-am ras TOT ce downloadasem saptamana trecută” (price.ro/forum). Se constituie de altfel și o familie lexicala a termenului; operația e desemnată printr-un substantiv neutru (nume de acțiune), reprezentînd tot o adaptare morfologica a termenului englez: „Download-ul se va face prin intermediul unui program numit Audiogalaxy Satellite” (daytona.go.ro); pluralul, previzibil, e în -uri: „secțiunea de download-uri, prin care orice utilizator va putea downloada
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
drept condiție de încheiere a contractului de asigurare socială dovada angajării viitoarei mămici" ( EZ 2.04.2003) etc. Întrucît analogia funcționează aproape invariabil, nu e de mirare că moda folosirii diminutivului mămică a atras și o sporire de frecvență a substantivului masculin: tătic. În mod simetric, acesta va fi un‚ proaspăt tată, tată al unui copil mic’: "I. N., a șaptea oară tătic" ( EZ, 29.07.2003); "M. S. are 28 de ani, e proaspăt tătic și a venit tocmai de la
Duioșia clișeelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13664_a_14989]
-
a provoca, are un sens neutru "a produce", "a cauza", "a determina" - , dar și semnificații marcate mai mult sau mai puțin negativ: a împinge la acțiuni violente, a trezi interes erotic etc. ( în DEX: "a ațîța, a întărîta, a incita"); substantivul provocare avea mai ales folosiri din această zonă de semnificații ( atestate de replici celebre - de la "nu răspund la provocări" la "e o provocare ordinară"). Sferei predominant dezagreabile îi aparțin și adjectivul și substantivul provocator-provocatoare, mai ales în sintagma agent provocator
Provocare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13771_a_15096]
-
DEX: "a ațîța, a întărîta, a incita"); substantivul provocare avea mai ales folosiri din această zonă de semnificații ( atestate de replici celebre - de la "nu răspund la provocări" la "e o provocare ordinară"). Sferei predominant dezagreabile îi aparțin și adjectivul și substantivul provocator-provocatoare, mai ales în sintagma agent provocator. În ultima vreme, provocarea apare însă mai ales în ipostază pozitivă, ca termen de orgolioasă modernitate: pentru a desemna o dificultate dorită, care constituie un test pentru abilitățile sau caracterul cuiva, sau un
Provocare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13771_a_15096]
-
relativ răspîndit în ultima vreme, hostess: nume de profesie feminină, la care se constată (ca și la mai cunoscutele miss sau top-model) dificultatea de adaptare morfologică din cauza finalei consonantice, imposibile în română pentru feminine. Contradicția persistă: forma hostessuri, adaptată ca substantiv neutru, marcată de desinența de plural -uri, este asociată cu o semnificație tipică femininelor ( nume de profesie feminină). Mai mult: se reface un masculin hoster prin analogie cu numeroasele împrumuturi sau derivate în care -er apare ca sufix de agent
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
care, - obișnuit de atâta vreme, - îl și uitasem, ori nu-l mai deslușeam cum se cuvine. Abea atunci, copleșit de condiția tragică a acelor bieți handicapați ai văzutelor și auzitelor, regăseam, re-înțelegeam harul divin, comoara fără de preț, oferta dumnezeiască a substantivelor trebuitoare unei existențe raționale, a adjectivelor țâșnind din sufletele noastre bântuite și colorând viața atât de felurit, nevoia însemnărilor, a scriiturilor cum vor fi fost ele făcute, pe stânci ori pe piei de animale... Construcția... gramatica... sintaxa și ce mai
Îndemnurile pentru vite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13957_a_15282]
-
de statutul său de termen internațional și de moda anglicismelor. Cuvîntul (care circula de mai multă vreme în română) a fost cuprins în noul DOOM (2005), cu indicație de pronunțare și cu două intrări, ca adjectiv și adverb și ca substantiv neutru (ipostază mai rară, dar nu lipsită de atestări recente: "Până la urmă, cardul va învinge cash-ul și pe piața românească", Ziarul financiar, 25.03.2003). Sinonimul mai vechi al anglicismului cash, termenul de origine turcă peșin, atestat din secolul
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
a și fost cuprins în noul DOOM, alături de listare. Dintre semnificațiile înrudite ale verbului, unele - "a organiza într-o listă"; "a pune pe listă"; "a înșira" - sînt cît se poate de transparente, pentru că stabilesc o legătură directă și evidentă cu substantivul listă, care în română e un împrumut din secolul al XIX-lea din franceză (fr. liste, provenit din italienescul lista, cuvînt de origine germanică; înrudite sînt și engl. list, germ. Liste). De altfel, dacă n-am ști că există în
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]
-
liniștiti, nefumători)..." E interesant să constatăm că pînă și la Camil Petrescu, în Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război, apare destul de mult adjectivul intelectual ("intoleranța mea intelectuală", "această infirmitate intelectuală"), dar puțin și în context mai ales ironic substantivul: despre Nae Gheorghidiu - " Fără să fie popular, era una dintre figurile bucureștene, socotit printre Ťintelectualii de rasăť" - și despre alții: "singurii care-și fac cap de intelectual: cioc, privire distinsă, păr abundent și buclat, sunt profesorii secundari din țările balcanice
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
-ez (copie / copiază, marcă / marchează), cele în -i pot avea variante cu sau fără -esc (cheltuie / cheltuiește, bombăne / bombănește, stăruie / stăruiește). Prezentul verbelor constituie o zonă de imprevizibilitate și instabilitate care își are perechea doar în variațiile care privesc pluralul substantivelor: la unele feminine - oscilațiile între formele în -e și cele în -i (coperte / coperți) și la unele neutre - în -e sau -uri (tunele / tuneluri). Oricum, se pare că sensibilitatea vorbitorilor (determinată poate de modul de abordare a greșelilor în școală
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]