87 matches
-
nume metaforice 3.2.2.6. Existent, Veșnic 3.2.2.6.1. ho alQthinós/hQ aletheia: „Cel Adevărat”/„Adevărul” (toate traducerile românești); „Verus”/„Veritas” (Vg); „le Vrai”/„la Vérité” (BJ); „the true one”/„the Truth” (RSV). ho alQthinós, adjectiv substantivizat, este nume divin propriu-zis în Ap 3,7, unde mesajul către creștinii din Filadelfia este transmis din partea „Celui Sfânt, Celui adevărat” (ho hágios, ho alQthinós). Iar în 1In 5,20, este echivalat explicit mai întâi cu Tatăl, apoi cu Isus Hristos
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de verb la imperfect, iar înlocuitorul sau, ’A:Än"y, este un substantiv la plural însoțit de pronumele sufix de persoana I singular. Numele generice sunt și ele variate: substantive la singular (’Pl, ’Eloah, Šaddai), la plural (’Elohm), adjective substantivizate (‘ElyÄn - aram. ‘Ill"i’"). Restul numelor pot fi clasificate gramatical după cum urmează: - substantive (10): ƒ"z"q (3.1.7.3.), ’A:Än (3.1.8.1.), mélek (3.1.8.2.), ‘Q: (3.1.9.2.), ’"> (3.1.10
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
3.1.13.2.), țór, ’e>en, sela‘, qeren (3.1.16.5.); - substantive verbale (4): - nume de loc: mețó:"h, mipel"”, miœeg"> (3.1.16.5.), - nume de instrument: m"genn (3.1.16.5.); - adjective, dintre care unele substantivizate (16): q":Äš/qe:ošm (3.1.6.1.), ‘elyÄn (3.1.6.2.), g":Äl (3.1.6.5.), kabbr (3.1.6.6.), ’addr (3.1.6.9.), ‘izzóz (3.1.7.1), ƒ"œ
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Pl neq"mÄÖ (3.1.11.5.), ’Pl gemulÄÖ (3.1.11.6.), ’Pl ’emón"h, ’Pl ’emeÖ (3.1.12.1.), ’Eloah se (3.1.15.1.), YHWH305 Te>"’ÄÖ (3.1.7.6.); - substantiv în anexiune cu adverb substantivizat: ’ElohQy ’"men (3.1.12.1.); - adjectiv substantivizat în anexiune cu nume propriu: / Yiœer"’Ql (3.1.7.4.); - adjectiv în anexiune cu substantiv: ra> ƒese: we-’emeÖ (3.1.14.3.), ’erek ’appayim (3.1.15.3.); - participiu prezent
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
gemulÄÖ (3.1.11.6.), ’Pl ’emón"h, ’Pl ’emeÖ (3.1.12.1.), ’Eloah se (3.1.15.1.), YHWH305 Te>"’ÄÖ (3.1.7.6.); - substantiv în anexiune cu adverb substantivizat: ’ElohQy ’"men (3.1.12.1.); - adjectiv substantivizat în anexiune cu nume propriu: / Yiœer"’Ql (3.1.7.4.); - adjectiv în anexiune cu substantiv: ra> ƒese: we-’emeÖ (3.1.14.3.), ’erek ’appayim (3.1.15.3.); - participiu prezent + substantiv: yoše> hakke (3.1.6.7.), (3
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
două adjective legate prin copula: Ri’šÄn wa ’AƒarÄn (3.1.4.2.); - două verbe la perfect legate prin conjuncție: r"m we niss"’ (3.1.6.3.); - două participii legate prin conjuncție (3.1.8.4.): mQmiÖ ó-meƒayyeh; - participiu substantivizat (articulat) + substantiv cu prepoziție (complement de loc): hayyoše> bašš"m"yim (3.1.6.4.); - frază: ’Ehyeh ’ašer ’ehyeh (3.1.3.1.). 3.3.2. Numele divine din Septuaginta și din Noul Testament Când spunem „numele divine din Septuaginta”, avem
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
acritură de ciorbă, o dulceață de fată, o uscătură de biscuit, o putreziciune de măr, o leșinătură de film, o sărăcie de om). B. Tipul literal: această structură vizează numai referenții animați și actualizează pe prima poziție substantive sau adjective substantivizate care vehiculează atitudini de insultă sau afecțiune (afurisitul/mincinosul/tăntălăul de Mihai, un nebun de inventator, fraiera de soră-mea, o urâtă de fată, un iscusit de ziarist, frumușica de Ioana, bietul/sărmanul/săracul/nefericitul de profesor. Subiectul abordat nu
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
și situații în care acordul în număr nu se realizează: porcărie de servicii (forum.softpedia.com, 2005), o porcărie de biscuiți (www.utilecopii.com, 2007). Acordul intern în gen nu pune probleme atunci când prima poziție este ocupată de un adjectiv substantivizat: acesta din urmă se acordă în gen și în număr cu N2. Dificultățile apar în interiorul construcțiilor de tip figurativ și se explică prin relația predicativă existentă la baza construcției, asemănătoare cu cea dintre subiect și nume predicativ, unde trăsăturile conflictuale
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
spartiate, béotien, sybarite, etc." 8 Zafiu 2008 include în aceeași categorie și termeni ca brunețiu, ciocolatiu. 9 Vezi Coja (1962: 280). Autorul face o observație pertinentă, conform căreia este aproape imposibil să se utilizeze în mod ironic sau batjocoritor adjective substantivizate care denumesc deficiențe reale ale unei persoane (vezi diferențe între chior și orb, șchiop și olog). Considerăm de aceea că exemplul identificat reprezintă o situație izolată, cu un grad sporit de depreciere. 10 Substantivele de acest tip sunt în general
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
a versului, iar pe de altă parte, procesului de constituire a semnificației fiecărei creații poetice. Se Întâlnesc În „Luceafărul” substantive derivate din verbe la infinitul lung ori la supin. Aspectul acestora este Întâlnit, de altfel și În limba vorbită. Infinitivele substantivizate adâncesc expresivitatea limbajului În direcția sensibilizării imaginii prin relevarea procesualității. Poetul spune: „ - Din sfera mea venii cu greu Ca să-ți urmez chemarea Iar cerul este tatăl meu Și mumă-mea e marea...” Metamorfozarea limbajului se produce la „chemarea” patetică a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
multe alte versuri menite să sublinieze frumusețea fetei, la epitetele metaforă: „Un grangure de fată...”, „O pasăre de fată...”, „un ghiocel de fată...”, prezente În variantele descoperite În manuscrisele poetului de către cercetătorii de mai târziu. Se află În poem adjective substantivizate, menite să amplifice valoarea expresivă: „adânc necunoscut”, „Am coborât cual meu senin...”, „... pline de -ntuneric...”, „dar nu mai cade ca-n trecut / În mări din tot Înaltul...”. Uneori chiar adevebele devin substantice: „Din sânul vecinicului ieri / Trăiește azi ce moare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
tu?”) fu cea dintâi cugetare care-i veni în minte. Sub aspect structural, enunțul de bază poate fi un enunț sintactic, o frază sau o propoziție. Enunțul incident poate avea orice natură și orice dezvoltare: unități lexicale (substantive sau adjective substantivizate, pronume, în vocativ, adjective, în nominativ, adverbe sau locuțiuni adverbiale, interjecții) - Știi, Mario, de ce te-am adus? Ascult, Măria-ta. Ne ducem, dar gândește-te, stimabile, că suntem vecini. Ce, mă, n-ai dormit ieri? Unde-i lupul, moș Mihai
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]