87 matches
-
Dianei de la Luvru...” (Al. Odobescu, 173) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" Sub aspect structural, enunțul de bază poate fi un enunț sintactic, o frază sau o propoziție. Enunțul incident poate avea orice natură și orice dezvoltare: • unități lexicale (substantive sau adjective substantivizate, pronume, în vocativ, adjective în nominativ, adverbe sau locuțiuni adverbiale, interjecții). Substantivele în vocativ pot fi însoțite de interjecții, adjective sau substantive exprimând diferite raporturi sociale, cu care nu intră în relație sintactică: „- Știi, Stoico, de ce te-am adus aici
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a versului, iar pe de altă parte, procesului de constituire a semnificației fiecărei creații poetice. Se Întâlnesc În „Luceafărul” substantive derivate din verbe la infinitul lung ori la supin. Aspectul acestora este Întâlnit, de altfel și În limba vorbită. Infinitivele substantivizate adâncesc expresivitatea limbajului În direcția sensibilizării imaginii prin relevarea procesualității. Poetul spune: „ - Din sfera mea venii cu greu Ca să-ți urmez chemarea Iar cerul este tatăl meu Și mumă-mea e marea...” Metamorfozarea limbajului se produce la „chemarea” patetică a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
multe alte versuri menite să sublinieze frumusețea fetei, la epitetele metaforă: „Un grangure de fată...”, „O pasăre de fată...”, „un ghiocel de fată...”, prezente În variantele descoperite În manuscrisele poetului de către cercetătorii de mai târziu. Se află În poem adjective substantivizate, menite să amplifice valoarea expresivă: „adânc necunoscut”, „Am coborât cual meu senin...”, „... pline de -ntuneric...”, „dar nu mai cade ca-n trecut / În mări din tot Înaltul...”. Uneori chiar adevebele devin substantice: „Din sânul vecinicului ieri / Trăiește azi ce moare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Alinei Tăcu, culegere publicată de Editură Moldova din Iași (1996). Autoarea scrie poezie explicită, de bibliotecă (,,Frumusețea se naște din ochii lui Borges”, declama poeta), numind fragilitatea existențiala (cea fizică, mai ales), uzând de lexic restrâns, poetic În sine, puternic substantivizat (trup, suflet, gând, sărut, arbori, flori, lumina etc.). Lipsește ipostază ludica a demersului, ceea ce duce la o anumită monotonie și monocordie a construcției poetice, constant gravă, austera. Că măsura a valorii debutului Alinei Tăcu, citam poezia ,,Așteptarea cascadelor”: ,,Robit grădinii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
care (1.) indică limba/dialectul/încadrarea regională etc. a unui grup de locuitori, popor etc. având, de cele mai multe ori, (2.) capacitatea de a evoca o caracteristică etnică psihosocială, comportamentală -, nu a fost făcută distincția între cele două valori (1. adverbială substantivizată, vezi GALR I: 605, și 2. adverbială). 11 Vezi și nota 7. 12 În comparație cu celelalte limbi romanice, româna nu a moștenit acest sufix, excepție făcând, probabil, altminteri < lat. altra + mente și aimintre < lat. alia + mente. 13Cele 18 adverbe în -mente
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
limba actuală sînt multe cuvinte care au o conotație ironică și depreciativă fixă. Cîteva exemple de cuvinte ironice provenite din fondul mai vechi și popular sînt substantivele diriguitor, jună, muzichie, odraslă, ogradă, patalama, plod, politichie, tagmă, unele adjective (vârtos), adjective substantivizate (mai mari), nehotărîte (niscaiva), verbe ca a cadorisi, a se pricopsi etc. Aceste cuvinte se află în sinonimie cu formele standard, nemarcate, singura lor trăsătură distinctivă fiind tocmai distanța ironică, nuanța peiorativă. Am mai scris în această rubrică despre odraslă
Ironii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12583_a_13908]
-
numele de botez (Hortensia, Camil, Nichita), marcate colocvial fiind mai ales trunchierile - Stolo, Măgu, Văcă, dar și Pata -, sau tratarea numelui propriu ca nume comun, prin articulare: ,farmecul sobru, justițiar, bine informat al Turcescului" (Academia Cațavencu, 24, 2004, 1). Sigla substantivizată produce un (discret) efect umoristic, prin impresia de confuzie între persoană și o instituție: ,obiectualizarea" obținută prin articulare (specifică numelui comun) consolidează impresia de celebritate. Procedeul creează de altfel - ca în orice limbaj rebusistic, ,cu cheie" - o complicitate între interlocutori
Nume devenite sigle by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11409_a_12734]
-
Un telefon mobil sau telefon celular (întâlnit și sub formele substantivizate „un celular”, „un mobil”) este un dispozitiv electronic portabil care funcționează fără fir (prin radio) pe baza rețelelor GSM sau CDMA și este folosit în general pentru comunicații personale la distanță mare. Telefoanele portabile care nu se bazează pe rețele
Telefon mobil () [Corola-website/Science/304406_a_305735]
-
și substantivul: f) verb, la modurile infinitiv, supin, participiu, și gerunziu acordat: g) adverb sau locuțiune adverbială: h) interjecție Numele predicativ mai poate fi exprimat și prin locuțiuni corespunzătoare unora dintre părțile de vorbire menționate sau prin părți de vorbire substantivizate. Există situații când verbul copulativ sau numele predicativ se poate subînțelege: Verbul copulativ nu trebuie subînțeles pe lângă fiecare parte componentă a numelui predicativ multiplu, deoarece acesta identifică sau califică același subiect.
Predicat nominal () [Corola-website/Science/312343_a_313672]
-
În general prin „infinitiv” se înțelege prima formă, în timp ce a doua este numită „infinitiv perfect” sau, în lucrări mai vechi, „infinitiv trecut”. Infinitivul latinesc s-a păstrat în română sub forma infinitivului lung (de exemplu "venire"). Acesta este în general substantivizat, dar păstrează urme semantice ale acțiunii, numind rezultatul acesteia. Cu valoare verbală s-a conservat în registrul stilistic arhaic, dialectal și în registrul popular, folosit în formele inversate ale viitorului/ale condiționalului. Exemple: Infinitivul propriu-zis are desinențele "-a", "-e", "-ea
Infinitiv () [Corola-website/Science/316318_a_317647]
-
a acesteia, fapt pe baza căruia poate fi considerat un cvasipredicat sau un semipredicat. Atât în forma scurtă, cât și în forma lungă, infinitivul poate fi și substantiv, reprezentând numele acțiunii respective. Deși există verbe care nu acceptă infinitivul lung substantivizat, acestea sunt mai degrabă excepții rare. În forma scurtă, ca substantiv, infinitivul este precedat întotdeauna de morfemul "a". Fie prin derivare (lingvistică) postverbală, fie prin conversiune (în prezent există o dezbatere teoretică între lingviști), infinitivul lung trece în categoria lexico-gramaticală
Infinitiv () [Corola-website/Science/316318_a_317647]
-
măsură pe zicerile profetului Muhammad; într-adevăr, unele zone de dispută implică practici controversate ale islamului tradițional, cum ar fi pedeapsa uciderii cu pietre pentru adulter , sau uciderea pentru apostazie Termenul „coranism” reprezintă un calc de la cuvântul arab „قرآنية” (adjectiv substantivizat care înseamnă „privitor la Coran”) și cuprinde atât unii gânditori independenți, neafiliați la nicio organizație, cum ar fi scriitorul american de originie kurdă Edip Yuksel, iranianul Nasir Subhani, sirianul Mohammed Shahrour, egipteanul Ahmed Subhy Mansour, sau indianul Chekannur Moulavi - cât
Coranism () [Corola-website/Science/334312_a_335641]