6,778 matches
-
scenarii din cinematografie, responsabilitate a cărei importanță nu se îndoiește că o apreciez. Cum tăceam uimit - multe îmi trecuseră prin cap, dar nu că voi fi avansat -, a adăugat amenințător: reflectează bine înainte de a răspunde. Am tăcut în continuare, bănuind substraturile straniei propuneri, iar peste câteva zile am fost scos de la ,Viața Românească". Și n-am mai avut dreptul să tipăresc nici un fel de carte. Așa încât în această perioadă cărțile mele au fost inițial contractate de alți scriitori, numele meu fiind
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
personaj feminin fermecător. Liniștea revine la persoana I, naratorul este un compozitor la vîrsta senectuții, care meditează asupra vieții și artei sale, în preajma morții, căreia îi așteaptă semnele și le descifrează. Scrisă impecabil, în cheie muzicală, Liniștea are totodată un substrat simbolic, vizibil prin cîteva elemente presărate pe parcurs: gîștele sălbatice, lămîiul (care la chinezi este simbolul morții) și cocorul desprins din stol. Piesa finală atinge desăvîrșirea artei narative, coborîrea de la nord la sud ce se insinuează în tot volumul capătă
Puncte cardinale by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11467_a_12792]
-
anunță insidios și puțin cinic această lucrare: adică o execuție lentă, graduală și polimorfă. Ceea ce la Paciurea reprezentase, prin Giganți, o evaziune spre retorica mitologică, spre stratul unor culturi istoricizate, ușor de localizat, la Brâncuși se realizează prin scufundarea în substrat, în protoistorie, în arhaicul de sub orizontul idolatriei și al magiei. Lucrările din categoria Sărutului și a Cumințeniei pământului, monolitice, antiretorice, nepersonalizate și realizate prin cioplire directă, reconectează statuarul la o vîrstă vag neolitică și la reflexele unei umanități izomorfe. Fără
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
Gelu Popescu i se spune Meșteru, Zare ,pigulește" la etimologii, Grințu la scenarii), celălalt spontaneitatea. Adică povestea în sine, care nu stă în dozimetrele teoriilor despre roman cum nu stă limba, cea adevărată, în dicționare. Sigur, Zare ia din DEX (,substratul" unei proze scurte care e, cu unele stîngăcii, o savuroasă comedie a comunicării cu-atît mai aproximative cu cît mai neologic-exactă) niște cuvinte fie nu prea comune dar purtate, oricum, cu minime adaptări, și-n alte limbi (baionetă, chioșc, hotel, obiect
Toate numele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11559_a_12884]
-
dacă fantasmele literaturii tensionează viața. Cert este că jurnalul este literatură și încă una la cel mai înalt nivel. Artificiile și stilul ficțiunii nu sînt ocultate în discursul diaristic și, oricum, descriptivismul policrom și luxuriant, arhitectura fină a viselor și substraturile lor simbolico-mitice, reflecțiile subtile pe marginea scrisului sînt deja o marcă înregistrată. Dincolo de impresii și analize, Jurnalul rămîne aceeași fascinantă, pentru că înșelătoare, walk on the deepest side, în "basementu-ăla întunecat" unde orice accent îți stîrnește emoții uneori violente. Dacă nu
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
dedicată profesorului și mentorului Al. I. Philippide, apare un episod semnificativ. Întrebîndu-și îndrumătorul lucrării de doctorat de ce tocmai un partizan atît de bătăios al ortografiei fonetice face excepție în cazul propriului nume, lingvistul primește răspunsul printr-o glumă cu destul substrat: "Scriindu-mi numele așa cum știi, arăt lumii că mă cheamă ca pe... Alexandru cel Mare, care era și el Alexandru Philippide, adică Alexandru, fiul lui Philippos". Devine util a spune acum că printre "autobiografiile de împrumut" figurează și aceasta, fiul
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
vede și nu se vede din felul în care scrie. Cartea are o arhitectură precisă, de colaj migălos și atent compus, e un joc serios, care mizează pe iluzia aleatoriului, a amestecului dezordonat de fraze, de imagini și de fragmente. Substratul e însă unul profund teoretic, cartea are o structură de adîncime, e un discurs dens asupra actului scrierii și al lecturii: „Nu e nici o tragedie că mă adîncesc în cartea aceasta, în pseudoromanul meu, cu o dependență tot mai evidentă
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
Damaschin Bojincă, Moise Nicoară, I. G. Duca, Vasile Conta, Aurel C. Popovici, Nae Ionescu sau Nicolae Iorga. Firește, aceste citate par scandaloase astăzi, în contextul integrării europene, al multiculturalismului și al identităților multiple. La vremea respectivă însă, asemenea perspective cu substrat rasist nu erau deloc un lucru neobișnuit la scara continentului european și ceea ce astăzi ne apare clar ca lumina zilei era mult mai greu de observat acum 70, 100 sau 150 de ani. „Să recunoaștem - scrie Victor Neumann -, așa cum au
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
acestea îndreptățesc constatarea că acuzația de maniheism și gnosticism adusă lui este exagerată („il n’est ni ma nichéen, ni gnostique, ni encratite..., mais un catholique non conformiste” - p. 133), afinitățile concepției sale teologice cu devianțele amintite explicându-se prin substratul platonician comun (p. 144). Juliette Prudhomme dedică studiul său criticii făcute poeților profani în poezia sa de Grigore de Nazianzus - unul dintre cei mai înfeudați Părinți ai Bisericii culturii clasice (La critique des poètes profanes dans la poésie de Grégoire
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
comună a artelor și cultivînd, cu bocet sincopat, speciile oralității (doina, colind, descîntec), el se plasează În tradiția menestrelilor medievali. Dar, În decriptarea simbolurilor, astfel de texte (corespondențe) se dezvăluie prin co-semantizare, observă tot Petru Ursache. Încît citatul/ tiparul folcloric, substratul distilat slujesc un vizionarism cu vîrtuți inițiatice, chemînd În sprijin, În seriaDoinelor (dăina), „cuvîntul adamic” (cf. Theodor Codreanu) pentru a ajunge, pe urmele lui Eminescu, la adevărul din inimă, nu la cel mortificat. Cum bine se știe, Întreaga lirica a
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
medico-farmaceutică, tinde să devină o practică de lucru curentă datorită avantajelor pe care le prezintă: folosirea repetată a enzimei, deplasarea în mod controlat spre anumite valori (pH optim, temperatura optimă de acțiune a enzimei), scăderea timpului de contact între enzimă, substrat și produs. Enzimele se imobilizează pe suporturi prin diferite metode cum ar fi: metodă legării la purtător, metoda reticularii, metoda includerii(entrapării). Lucrarea prezintă rezultatele cercetărilor privind imobilizarea unei enzime (pepsina) pe suporturi polimerice reticulate, prin metoda legării la purtător
ENZIME IMOBILIZATE PE SUPORTURI RETICULARE by ROXANA COCEA () [Corola-journal/Science/84129_a_85454]
-
Afecțiunile cardiovasculare sunt responsabile de 14-25% din cauzele de mortalitate la nivel mondial. În ultimii 30 de ani s-a observat o reducere a deceselor prin boală cardiovasculară, în principal datorită implementării programelor populaționale de prevenție primară și secundară [4]. Substratul fiziopatologic al bolii cardiovasculare este ateroscleroza, depistarea precoce fiind foarte valoroasă în special la pacienții cu diabet zaharat la care manifestarea clinică a acesteia este adeseori asimptomatică [19]. În urma cercetărilor privind identificarea unui parametru reproductibil și ușor de utilizat în
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92049_a_92544]
-
energie (ATP) - nu avem enzime pentru aceasta. Colesterolul este necesar pentru : sinteza diferiților hormoni steroizi, indispensabili sănătății. Din colesterol se produce Pregnenolon care se transformă în : o Progesteron și acesta în Aldosteron (mineralocorticoid); o Cortizol (glucocorticoid), o DHEA care este substratul Androsten-dion/-diol Testosteron ♂ și Estron/Estradiol ♀ (hormoni sexuali) construirea membranelor celulare sinteza vitaminei D. Surplusul de colesterol se elimină prin bilă (fiere), sub formă de acizi biliari (conjugați cu taurină și Glicină - acid taurocolic și glicocolic), sau direct. Acizii biliari
FRICA DE COLESTEROL – un “balaur” [Corola-blog/BlogPost/93895_a_95187]
-
mimăm față de noi înșine. Efectul social nu poate fi decât unul auto-distructiv. Să revenim. Deși platforma lansată se dorește la nivel declarativ una de încurajare a dialogului civic pentru simpatizanții dreptei ideologice, dialog care să ajute la coagularea dreptei, ambiguitatea substratului politic rămâne evidentă. Ca și în cazul prezidențialei Mișcări Populare, s-a spus că inițiativa s-ar putea transforma în partid politic dacă membrii săi o vor dori. Avem de-a face așadar cu cel puțin două inițiative civice recente
Despre rostul și rolul societății civile [Corola-blog/BlogPost/93910_a_95202]
-
o avem aici. Situația nu este diferită nici la actualii guvernanți. Cum arată deci societatea civilă românească, așa firavă cum e ea? Grosso modo, cred că ar putea fi grupată în trei mari categorii. Avem în primul rând inițiative cu substrat politic, precum cele despre care am vorbit la începutul articolului. De altfel, societatea civilă așa a și debutat la noi după 1989. În cardul GDS s-a pregătit alternanța la putere de după regimul fesenist al lui Iliescu. N. Manolescu a
Despre rostul și rolul societății civile [Corola-blog/BlogPost/93910_a_95202]
-
Mondial, apoi în "mașinăria falică" a Scânteii comuniste din anii 1944-1950, în ziarele postcomuniste Adevărul, Azi și Dimineața (așa cum se prezentau ele în "falsul an de grație" 1990), în "cloaca maximă" de la România Mare, ca și în incendiara zeflemea cu substrat etic de la Academia Cațavencu și de la "ruda" sa, Plai cu boi. În mai mare măsură chiar decât mostrele de limbaj violent xenofob de la România mare, angoasante i se par Ruxandrei Cesereanu scrisorile de amenințare adresate unei personalități a elitei culturale
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
destoinice și harnice și chiar creatoare în ordinea intelectuală ca și cea socială. În gând și în exercitarea meseriei femeia își ține foarte onorabil rândul ei alături de bărbați. Dar e un tărâm, unul foarte adânc, mai vechi decât gândul: e substratul reacțiunilor instinctive, pe care le dezvoltă și viața noastră sentimentală; ei bine, aceste adâncuri nu se lasă cucerite ușor de înnoiri, nici chiar de convingeri foarte sincere. Nerânduiala, exasperarea comportării tinerelor fete, dezorientarea în care se zbat, să nu fie
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
de efect decât alternativa unor concluzii moralizatoare sau a unei banale incisivități. O lume fără destin, fără cap, promisiune a conservării cadrelor, continuă să existe nestingherită. Din acest punct de vedere, n-ar fi nepotrivită o demonstrare a tragicului din substrat. Ceea ce uimește în acest univers este sentimentul normalității, al echilibrului. Nici un personaj nu se află în afara portativului strâmb, nu există nici un disident, nici o alternativă în aceste "suburbane". Excepție ar face prima povestire, singura scrisă la persoana întâi, în care eroul
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
în evenimente, și încă una publică, ne-am fi așteptat la memorii pe măsură, capabile să dea expresie unei (unor) epoci literare și nu numai, să divulge izvoare ale unor capodopere ca Baltagul, Hanu Ancuței sau Frații Jderi, să descifreze substraturi inițiatice ca acelea din Divanul persian, să ne spună câte ceva despre rolul important pe care l-a jucat în francmasonerie, ca și în politică (președinte al Senatului), să vorbească mai pe larg despre adevăratele sale credințe și despre mari contemporani
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
racolat de câte-o cucoană parfumată și cu automobil etc. Revolta sinceră, exprimată direct, căpăta însă frecvent și aerul unei farse grotești și absurde, de un "secret umor" ( cum zicea G. Călinescu despre Bacovia), un umor negru, ambiguu-mistificator. Căci în substratul acelor înscenări erau strecurate și mine anti-literare, iar o conștiință de veghe, spectatoare, punea adesea distanța față de evenimentul "montat", reținea calitatea recuzitei, dezvăluia convenția literar-teatrală. Îndrăznelilor teribiliste, afișate cu aplomb, li se asocia organic fronda antipoetică, astfel încât poetul ajungea să
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
racolat de câte-o cucoană parfumată și cu automobil etc. Revolta sinceră, exprimată direct, căpăta însă frecvent și aerul unei farse grotești și absurde, de un "secret umor" ( cum zicea G. Călinescu despre Bacovia), un umor negru, ambiguu-mistificator. Căci în substratul acelor înscenări erau strecurate și mine anti-literare, iar o conștiință de veghe, spectatoare, punea adesea distanța față de evenimentul "montat", reținea calitatea recuzitei, dezvăluia convenția literar-teatrală. Îndrăznelilor teribiliste, afișate cu aplomb, li se asocia organic fronda antipoetică, astfel încât poetul ajungea să
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
și, cum mârlănia nu mă atrage în mod deosebit, mă duc să-mi văd de treburi. Eu măcar am venit cu un adaos productiv și o discuție încinsă dar interesantă. Tu te rezumi la insulte și complimente fără să analizezi substratul. Nu cred că ai prea multe going în your life. Este nevoie totuși și de aplaudaci și fluierători că ține Liv. Știi tu, cei care stau pe margine, comentatori. Nu mai fi așa supărată, fii mai veselă, viața e frumoasă
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]
-
intimida la rândul ei fie (în tinerețe) printr-o frumusețe venită parcă din altă lume, fie la orice vârstă prin siguranța verdictelor literare, formulate autoritar. Iar adevărul este că ori de câte ori analiza o carte, numea cu desăvârșită exactitate caracterele, psihologiile, determinările, substraturile. Ceea ce n-o împiedica să fie complet dezorientată în împrejurările de fiecare zi. Îmi amintesc de o seară din 1956 când nu știu ce întâmplare care dăduse peste ea o derutase, iar Paul mi-a zis: " Dacă ar fi citit aceeași situație
Dina Georgescu, finalul by B. Elvin () [Corola-journal/Imaginative/10922_a_12247]
-
camilpetresciană). Tragicul mai este și o durere gîndită în serie și sublimată în spirit, "așa cum o idee, la presiunea puternică a unei conștiințe, poate sublima în patetism". E ciudat și aproape inexplicabil cum o gîndire modernă, de subtilă răscolire a substraturilor, eșuează nu o dată în impresia de desuetudine care persistă în bucățile lui literare, oricît de infuzate cerebral ori "lucrate cu frăgezime" (I. Negoițescu) ar fi ele. E salvat în permanență de stilul cordial și ingenuu, reușind să-și îndeplinească pînă
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11703_a_13028]
-
în balada noastră momentul unic în felul său al fuziunii sufletului mitic păgân cu sufletul creștin al nostru", elementele mitice păgâne din balada examinată fiind mai greu de identificat. Petru Caraman fusese convins că acest cântec românesc, care "ține de substratul roman", reproduce fidel mitul greco-roman al lui Apollo și al Dianei (Artemis). N-au lipsit nici opiniile contrare, care au negat substratul greco-roman al baladei, Th. Fecioru, în Poporul român și fenomenul religios (1939), declarând ritos: "Nu vedem nicăieri urme
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]