104 matches
-
sub care apare. Addenda De ce o stratificare ontologică a operei de artă? Stratificarea ontologică a operei de artă duce la o tensiune creativă. În primul rând, se încearcă protejarea și definirea autonomiei operei, iar în al doilea rând, în ciuda oricărei subsumări a operelor, se recurge la o heremeneutică a interpretării elementelor constituente operei, dar și a înțelegerii funcționalității operei de artă. Această tensiune duce la formarea unei relații de definire concentrice a artei, în timp ce arta își găsește originea în existența umană
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
contorsioneze pentru a-și recăpăta echilibrul: Încearcă așadar să Îmblânzească transformările integrându-le Într-o „soluție etnică”. Această formulă nu servește la Întărirea uneia sau alteia dintre cele două matrice culturale pe care le reprezintă tradiția și modernitatea,ci la subsumarea antagonismului lor. Ea „istoricizează tradiția”. Rezultă de aici o răsturnare ierarhică. Până acum, comunitatea Își extrăgea legitimitatea și prestigiul din legătura cu tradiția. De-acum Înainte, „valoarea” este atributul său specific. „Colectivitatea nu mai este vehiculul valorii, ci sursa ei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
confuzia ergativului cu pasivul apare atât în primele studii despre limbile ergative (vezi supra, 1.), cât și în studiile moderne de sintaxă și semantică (vezi supra, 4.1.). Motivul confuziei, subliniat în multe dintre studiile despre ergativitate, este încercarea de subsumare a tuturor sistemelor lingvistice modelului occidental: "Voir un passif dans une construction ergative, ce n'est rien d'autre que de se rendre coupable d'ethnocentrisme" (Tchekhoff 1978: 105). Tot Tchekhoff (1978: 47) reține însă ca fiind o asemănare importantă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de prelucrare a cunoștinței, unei scheme, care este, în fapt, produsul imaginației, având funcțiune transcendentală atunci când un divers sensibil (determinat, așadar, ca reprezentare empirică) este subsumat ca atare unui concept, unei categorii.113 În plus, schemele reglează această operație de subsumare, în așa fel încât diversul sensibil este subordonat în vederea sintezei sale unei anumite categorii. De altfel, acolo unde vorbește despre "schematismul conceptelor pure ale intelectului", Kant prezintă determinările temporale în virtutea cărora fiecărei categorii îi corespunde o anumită schemă imaginativă. Medierea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pasărea respectivă este cauza. Abia formată, imaginea Rîndunicii-de-noapte se inversează în cea a Leneșului, care, prin mai multe trăsături, formează cu ea un cuplu opozițional. Similaritatea dintre genul de viață al Leneșului și cel al altor animale incită atunci la subsumarea tuturor conceptului de faună arboricolă, care conduce la poporul piticilor fără anus, reprezentare figurată a acestei faune : de aici se ajunge la piticii fără gură, printr-o relație de simetrie inversată care se observă dacă se schimbă emisfera. Aceste transferuri
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
unui sistem de legi. Fețele Divinității derivă în bună măsură din posibilitatea noastră de a imagina chipuri ale cauzelor ultime. * Existența bioritmului personal arată cât de brutală este înțelegerea la care ne forțează tendința către totalizare (intenționalitatea metafizică), orientarea spre subsumarea realității complexe care ne definește unui concept. Chiar și perspectivele asupra sine-lui ne sunt alterate, descoperind, surprinși, câte variații se ascund în spatele identitarului eu. * Suntem caracterizați de o foame de forme, dorind să încadrăm orice element perceptibil în unul din
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
lumii. Nutrind asemenea idealuri, scriitorul așează în centrul existenței un sistem etic riguros, axat pe ideea de virtute, sistem aplicat cu o incredibilă consecvență pe parcursul întregii sale activități. Astfel se explică de ce, la nivelul general conceptual, întâlnim la Asachi o subsumare a tuturor valorilor recunoscute de el ca atare entităților universului etic, o permanentă conformare, în special la sistemul eticii clasice, sistem construit pe ideile de echilibru, înțelepciune, armonie și virtute; așa se explică de ce în cazul ideologiei literare, al creației
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
că, din perspectiva ambelor critici, excepția este neîntemeiată. Astfel, în legătură cu critică privind faptul că legiuitorul folosește o tehnică legislativă flexibilă atunci cand incriminează braconajul, în punctul de vedere sus-amintit, se considera că "o modalitate legislativă relativ frecvent utilizată este cea a subsumării faptelor nedeterminate (dar determinabile) unui scop ilicit, prevăzut expres de lege", asigurându-se în felul acesta cerință stabilirii prin lege a faptelor ce constituie infracțiuni. Acest lucru este valabil în cazul prevederilor legale criticate. În ceea ce privește a doua critică, aceasta nu
DECIZIE nr. 94 din 11 mai 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) teza finala şi ale art. 35 din Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130273_a_131602]
-
în baza unui raționament care îl subsuma, tranșant, sferei "obiectelor", și deci nu al "persoanelor", trebuie să i se contrapună, de dragul celor mai practice scopuri, o tentativă de "explicare a dimensiunii preponderent umane a discursului"179, care să facă posibilă "subsumarea discursului într-un (tip de adăugirea mea) ordine morală"180. Această sarcină revine, după Black, studenților la Științele Comunicării, iar îndeplinirea sa ar echivala, zice criticul, "satisfacerii obligației [...] față de istorie"181 a celor responsabili de desăvârșirea procesului respectiv. Proiectul, argumentează
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
forme de discurs sau al unor combinații de astfel de forme"630. În final, William Lewis descoperă și alte neajunsuri ale viziunii teoretice a lui Fisher: presupunerea acestuia din urmă, potrivit căreia cele două paradigme ar fi compatibile, pe temeiul subsumării "cerințelor logicii"631 în cadrul unei asumări a fidelității narative, este, în urma examinării cazului Reagan, nefondată. Dimpotrivă, afirmă criticul, ceea ce am constatat, pe parcursul analizei retoricii lui Reagan și a răspunsurilor publicului său este faptul că cele două paradigme "pot fi distincte
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
iar acest lucru este o condiție socio psihologică necesară pentru internaționalizarea autorității politice. Emergența unei autorități internaționale poate fi studiată prin cercetarea formării unei identități colective între state, iar acest lucru înseamnă problematizarea interesului propriu, care uneori este definit prin subsumarea altruismului.296 Identitatea este o caracteristică a actorilor internaționali care generează dispoziții motivaționale și comportamentale, acest lucru însemnând faptul că identitatea este la bază o calitate subiectivă, având rădăcinile în înțelegerea de sine a actorului. Semnificația acestei înțelegeri depinde și
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
ordine față de care membrii societății au un sentiment de obligație și de datorie.324 Sistemul de credințe sau sistemul de interpretare face legătura dintre identitatea individuală și identitatea colectivă într-un context în care semnificația este atașată identității individuale prin subsumarea ideologică într-o colectivitate. Acest lucru îi oferă individului o identitate transcendentă în măsura în care dorința colectivă transcede individul.325 Principiile care legitimează identitatea colectivă sunt principiile care legitimează ordinea socială și care furnizează un înțeles social intersubiectiv al identității colective. Aceste
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de o temă înglobatoare impusă. Dar, chiar și așa, sinteza conștiinței reflexive nu ar conduce cu necesitate către o concluzie caracterizantă unică, datele unui profil personal fiind însumabile fără supracomentariu. Aici procedeul sintetic are ca scop mai curând explicația decât subsumarea conceptual-categorială, viața sufletească fiind un concept descriptiv și nu o unitate logică, o realitate reprezentabilă și nu o abstracție. În aceeași ordine de idei, sinteza reflexivă poate conduce către concluzii disparate (așa cum o atestă diversitatea ireductibilă a tipologiilor morale și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
mesajului transmis, și raportarea informațiilor noi la cele deja existente în universul referențial al interlocutorului; * maxima modalității/a manierei corespunde legii modalității și legii litotei, presupunând o organizare logică, graduală, coerentă a mesajului; * maxima relației corespunde legii interesului/pertinenței, impunând subsumarea mesajului, pe de o parte, contextului/ domeniului implicat de tema discursului și, pe de altă parte, sferei de interes a interlocutorului. Continuând particularizările la nivelul aspectelor normative ale construirii/transmiterii unui mesaj (ca discurs), accentul merită pus pe meta-regulile de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Cel mai semnificativ reprezentant al acestui punct de vedere este Brian Baxter. Sub influența concepției lui Barry asupra imparțialității, Baxter afirmă că putem extinde ideea de comunitate morală (a dreptății) asupra naturii non- umane, această extindere fiind una de procedură. Subsumarea la comunitate nu se bazează pe "un anumit concept de bine, ci mai degrabă pe caracteristicile candidaților - în speță dacă ei au un anumit interes"35. Pentru a rămâne imparțiali, consideră Baxter, trebuie să desprindem noțiunea de comunitate a dreptății
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în baza unui raționament care îl subsuma, tranșant, sferei "obiectelor", și deci nu al "persoanelor", trebuie să i se contrapună, de dragul celor mai practice scopuri, o tentativă de "explicare a dimensiunii preponderent umane a discursului"179, care să facă posibilă "subsumarea discursului într-un (tip de - adăugirea mea) ordine morală"180. Această sarcină revine, după Black, studenților la Științele Comunicării, iar îndeplinirea sa ar echivala, zice criticul, "satisfacerii obligației [...] față de istorie"181 a celor responsabili de desăvârșirea procesului respectiv. Proiectul, argumentează
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
forme de discurs sau al unor combinații de astfel de forme"630. În final, William Lewis descoperă și alte neajunsuri ale viziunii teoretice a lui Fisher: presupunerea acestuia din urmă, potrivit căreia cele două paradigme ar fi compatibile, pe temeiul subsumării "cerințelor logicii"631 în cadrul unei asumări a fidelității narative, este, în urma examinării cazului Reagan, nefondată. Dimpotrivă, afirmă criticul, ceea ce am constatat, pe parcursul analizei retoricii lui Reagan și a răspunsurilor publicului său este faptul că cele două paradigme "pot fi distincte
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
elaborarea hărții teoriilor în relațiile internaționale: criteriul epistemologic (axa naturalism-interpretivism) și criteriul metodologic (axa individualism-holism). Teoria waltziană este naturalistă, în sensul în care naturalismul presupune monismul metodologic; face din căutarea legilor generale programul legitim din punct de vedere științific; susține subsumarea teoretică a explicației științifice, în sensul că ipotezele sunt deduse din legile acoperitoare, iar cazurile particulare sunt subsumate și, astfel, explicate; falsificarea este considerată criteriu științific de demarcare, separând știința de celalalte abordări. De asemenea, teoria waltziană este mai degrabă
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
funcționau deja definițiile operaționale, iar în DSM-III erau descrise prototipic categorii de tulburări de personalitate. S-a pornit de la aproximativ 2000 itemi inițiali, ce au fost reduși la 100 de trăsături, apoi la 79 de dimensiuni, în baza similarității și subsumării de semnificație. Aceștia au fost apoi investigați prin chestionarea a 274 de persoane din populația generală și a 158 de pacienți diagnosticați cu tulburare de personalitate. Diferențele dintre cele două loturi sunt doar cantitative. Cele 18 dimensiuni la care s-
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
viața sa fiind subordonată unor valori politice și morale. Gheorghe Popescu pune în evidență trăsăturile societății grecești care o diferențiază în ansamblul celorlalte construcții sociale ale timpului sau din alte timpuri. Este vorba despre 65: caracterul profund uman al societății; subsumarea și gândirea existenței umane ca pe un fapt politic; subsumarea gândirii și acțiunii umane ideii unice de bine; considerarea ca valoare supremă a gândirii și reflecției; bogăția nu era un scop în sine, ci un mijloc pus în slujba binelui
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Popescu pune în evidență trăsăturile societății grecești care o diferențiază în ansamblul celorlalte construcții sociale ale timpului sau din alte timpuri. Este vorba despre 65: caracterul profund uman al societății; subsumarea și gândirea existenței umane ca pe un fapt politic; subsumarea gândirii și acțiunii umane ideii unice de bine; considerarea ca valoare supremă a gândirii și reflecției; bogăția nu era un scop în sine, ci un mijloc pus în slujba binelui comun și individual; organizarea, pentru prima dată în istoria umană
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și a Consiliului din 20 iulie 1998. V. PLANUL DE ACȚIUNE V.1. Implicații organizaționale ale strategiei Planul strategic recunoaște inițiativele cu impact asupra dezvoltării serviciilor broadband întreprinse până în prezent, subliniind importanța continuării eforturilor în direcția vizată, precum și necesitatea coordonării/subsumării acestor eforturi obiectivelor generale ale strategiei. În procesul de analiză a pieței și de elaborare a recomandărilor s-a constatat existența unei serii de inițiative întreprinse de diverse instituții ale statului, care influențează direct sau indirect evoluția serviciilor de comunicații
HOTĂRÂRE nr. 444 din 8 aprilie 2009 privind aprobarea Strategiei guvernamentale de dezvoltare a comunicaţiilor electronice în bandă largă în România pentru perioada 2009-2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213833_a_215162]
-
mai larg, plecând de la premisa calității de stat la frontiera externă a UE și NATO, cu conștientizarea avantajelor și dezavantajelor pe care această funcție geopolitică le presupune. Din acest punct de vedere, o prioritate esențială de politică externă o reprezintă subsumarea eforturilor diplomatice pentru extinderea în vecinătatea României a zonei democratice de prosperitate, securitate și predictibilitate, necesare pentru asigurarea securității naționale în sensul său cel mai larg. După aderarea României la UE și NATO, obiective fundamentale ale politicii externe a României
PROGRAM din 7 mai 2012 de guvernare 2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241251_a_242580]
-
mai larg, plecând de la premisa calității de stat la frontiera externă a UE și NATO, cu conștientizarea avantajelor și dezavantajelor pe care această funcție geopolitică le presupune. Din acest punct de vedere, o prioritate esențială de politică externă o reprezintă subsumarea eforturilor diplomatice pentru extinderea în vecinătatea României a zonei democratice de prosperitate, securitate și predictibilitate, necesare pentru asigurarea securității naționale în sensul său cel mai larg. După aderarea României la UE și NATO, obiective fundamentale ale politicii externe a României
HOTĂRÂRE nr. 15 din 7 mai 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241250_a_242579]
-
a României trebuie să valorifice calitatea de stat la frontiera externă a UE și NATO, cu conștientizarea avantajelor și dezavantajelor pe care această funcție geopolitică le presupune. Din acest punct de vedere, o prioritate esențială de politică externă o reprezintă subsumarea eforturilor diplomatice pentru extinderea în vecinătatea României a zonei democratice de prosperitate, securitate și predictibilitate, necesare pentru asigurarea securității naționale în sensul său cel mai larg. Politica externă trebuie corelată în materie de obiective și priorități cu politica de securitate
HOTĂRÂRE nr. 45 din 21 decembrie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247662_a_248991]