6,959 matches
-
de care vom mai auzi, a evoluat o echipă de interpreți de mâna întâi: Samuel Ramey, celebrul bas american, în rolul lui Filip al II-lea, un artist de mare complexitate, cu o știință remarcabilă a nuanțat, de pildă, prin subtili pianissimi, celebra arie "Ella giammai m^amo", realizând o interpretare cu greu de atins. Luis Lima, cunoscutul tenor peruan, a întruchipat un Carlos sensibil, foarte interiorizat. Din păcate, în duetul final mi s-a părut obosit, făcând eforturi de a
Ceasuri vieneze by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14146_a_15471]
-
sa formație, ea devine o descoperire ce ține de miraculos pentru generațiile tinere care doar l-au citit (sau nu) pe Barthes după moartea lui, nefiind marcați de influența sa indelebilă, dar putându-se lăsa acum solicitației de subversiunea sa subtilă. Mărturiile constante din albumul expoziției, provenind de la Philippe Roger, Gérard Genette, Julia Cristeva, Jean-Loup Rivière, Antoine Compagnon, Michel Déguy și alții, vor putea da o idee mai justă despre ceea ce prietenii săi de variate extracții - ca a noastră - continuă să
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
rîndurile Străjoțului, foaia domnului Nistor Dop, cu care autorul (diarist, biograf, "aproape istoric") s-a întîlni întîi în catastiful bisericesc al celor care locuiau în concubinaj, o întreagă istorie familială se naște din fotografii (din transpunerea lor în text, artă subtilă a medierii între imagine și cuvînt), dar și din notațiile de cărți poștale, succedîndu-se ca-ntr-un rafinat meci de ping-pong, sărind peste ani și generații. Cartea lui Livius Ciocârlie e, în parte un roman de familie, o întoarcere la
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
a speciei umane care exclud, din principiu, orice șansă a convergenței. Numai că lucrurile nu stau tocmai așa, iar imaginea grotescă nu este decît un simplu exercițiu stilistic. Și omul de artă și omul de afaceri sînt supuși unui joc subtil în care tranzitoriul și visul duratei se intersectează, se amestecă și exercită asupra existenței și asupra conștiinței același tip de presiune. Economia, prin mecanismul ei elementar care este banul, are o nevoie imperativă de a se regăsi în bunurile simbolice
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
După patru ediții și după structurarea unui adevărat campus artistic, nevoia de integrare în sit a luat locul gesticulației de pionierat, al urgenței de a produce. Și poate nu întîmplător, tocmai în această ediție Mircea Bochiș a realizat cea mai subtilă și mai complexă lucrare a sa, iar Ioan Mihele a simțit nevoia unei întoarceri la figurativ. Peste vastul cîmp albit de menhire, de arhitecturi și de volume mai mult sau mai puțin abstracte, el a reiterat un fel de efigie
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
Reich-ului, Adolf Hitler își are locul în orice enumerare a șefilor de stat. Ca scelerat conducător al Germaniei, el nu beneficiază, însă, nici din greșală de onorurile de care se bucură omologul său din Balcani. E jenant ca oameni altminteri subtili să nu înțeleagă grosolănia jocului în care s-au prins. Ce câștigă România continuând să-l proslăvească pe �câinele roșu", neinspiratul soldat care a adus țării atâtea nenorociri? într-un moment în care marile democrații au devenit extrem de sensibile la
Capra Antonescu sare Trump Tower by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15013_a_16338]
-
ori medicină. O ultimă ciudățenie a acestui grup ciudat: cînd ne întîlnim, fiecare își lasă la ușă reușita socială. Diferitele traiectorii ale existenței fiecăruia se pun între paranteze. Nu suntem însă nici pe departe egali între noi, pares, deoarece o subtilă ierarhie ne structurează clubul. Oricît pare de curios, ierarhia a rămas aceea dictată de notele pe care le-am avut ca elevi, de valoarea mediilor din urmă cu patruzeci de ani. Dincolo de cariere uneori extraordinare, de banii din bancă, de
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
creierul dizolvat sub acțiunea tenace a sifilisului, Lenin a fost eternizat sub formă de carcasă și expus public spre deliciul necrofililor și spre încurajarea tinerilor căsătoriți. Cultul moaștelor și al sfintelor relicve din lumea creștină a primit aici replica unei subtile amenajări medico-legale. Lăsînd la o parte ceremonialul public, delirul în masă și dezmățul pseudoliturgic, convocarea copiilor și alte asemenea gesturi de consacrare, comunismul este unul dintre cei mai primitivi mutilatori ai artei. El a făcut din artist un slujitor necondiționat
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
asemenea arhitecturii, promisiunea măreției și proximitatea eșecului. După cum nici una nu codifică în aceeași măsură aspirațiile, tensiunile, disfuncțiile și bovarismele istoriei. Nici literatura, nici teatrul și nici artele plastice, oricît de marcate ar fi ele de comenzi rigide ori de manipulări subtile, nu poartă în sine, așa cum o face tot arhitectura, sentimentul supunerii și misterul umilinței, ostentația burgheză și aspirația eternității, căutarea tihnei și dezmățurile megalomaniei. Și, într-un anumit fel, lucrurile sînt explicabile: arhitectura este o exprimare directă, explicită și incapabilă
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
din Alexandria. Și în acest context, expozițiile consacrate în ultimii ani obiectualității Cărții au oferit imaginea gravă a ceremonialurilor comemorative. În discursul artistic s-au insinuat infoliul cernit, obiectul bituminos, fila rătăcită și textul masacrat. Jubilația, jocul, comentariul liber sau subtilele glose borgesiene, prezențe invariabile în orice acțiune pe marginea Cărții-obiect, au devenit, pentru o clipă, denunț, strigăt și avertisment. Sculptura pre-apocalipsei În momentele ei depline, ca și în cele de criză, umanitatea îi transferă artistului competența definițiilor. Cu o promptitudine
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
sărăcia e "urîtă, vicioasă, cauză fatală a numeroase enormități". Iar modestia, la rîndul său, e adresa "o mască pentru ipocrizie și comoditate". "Cunosc destui inși cu pretenții de modești, accentuează eseistul, dar care, la o adică, practică, de-o manieră subtilă, distilată, lucrătura și denigrarea". Teza lui Daniel Dumitriu cu privire la sărăcie e într-adevăr ciudată, întrucît sărăcia e o condiție socială iar nu morală, putînd lovi pe oricine, pe cei "buni"ca și pe cei "răi", pe cei înzestrați ca și
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
am întrebat, consultînd prima ediție, de ce termenul X nu intră în categoria 1 cînd el era trecut în categoria 2. Cum "linia"de demarcare dintre cele două categorii nu este deloc ușor de trasat, iar gradele de diferență sînt foarte subtile, degradeurile dintre ele extrem de transparente, reducerea la un numitor comun a echivalat, de fapt, cu eliminarea unor elemente absolut subiective care nu-și aveau loc într-o operă științifică de anvergura acestui D. Pentru a nu mai aminti și de
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
pune astfel dinaintea unei convenții memorialistice aparent interesante, dar care mă tem că nu este defel o convenție: Monica Lovinescu își distruge jurnalele sub ochii noștri, comentîndu-le în același timp pe sărite și amendîndu-le din perspectiva timpului prezent; oricît de subtilă ar fi cartea ce rezultă din această operațiune simultană de ștergere și renovare a semnelor, ea este îngrijorător de orwelliană, în sensul că într-însa prezentul decide configurația trecutului." Discuția a fost aprinsă în presa noastră culturală la apariția acestei
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
precum și toată sexualitatea explozivă transpusă poetic, în contextul unui feminism mascat, avant la lettre. În ansamblu, Ispitiri, trecute vremi e o carte bună, chiar foarte reușită sub aspectul cantitatății de informație nouă adusă, și mai ales sub aspectul unei mai subtile intenții de pastișă a textelor analizate, de înduioșată și amuzată relectură a lor, cu ochelarii criticului avizat, și în special pentru privirea complice aruncate când în buduarul aristocratelor, când în spatele scenei. Mihaela Mudure Ispitiri, trecute vremi - eseuri de istoria literaturii
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
și albastrul mării e o icoană/ și noi ne-am întors/ noi ne-am întors// de la fața ei" (Primăvara). Sub imperiul unei asemenea mișcări recuperatoare, antitezele își pierd practic puterea. Demonia contrariilor ce se suprimă reciproc e înlocuită de o subtilă (pe alocuri chiar sapiențială) comunicare a lor, într-o perspectivă a relativității. Nimic nu e bătut în cuie în acel mediu de-o infinită, misterioasă diversitate care e Lumea, aplecată precum o Muză absolută asupra textului. Darurile ei sînt derutante
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
la universitate pe acestă temă. Studenții ar fi cu siguranță atrași de acest inventar în care încap asemănări: gastronomia, indiferența față de natură, lipsa resurselor pentru roman, pentru specia amplă, aluziile sexuale, arta echivocului, logoreea, spiritul de farsă (și un amănunt subtil, cînd apar ca personaje în narațiune sînt amîndoi malefici (Caragiale în Bubico, Creangă în Ion la Fălticeni), și deosebiri: noaptea primează la Caragiale, ziua la Creangă, satul la unul, orașul la celălalt; Caragiale e ironist, Creangă, umorist; ancorat în prezent
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
față, Ovidiu Bîrlea, în conformitate cu formația sa istorică, consemnează contribuțiile, autorii și cuprinderea lor ca de amplu evantai între granițele țării și dincolo de acestea. Este pus aici accentul pe importanța instrumentelor de lucru care, lipsind sau neluate în seamă de amatorii subtilelor eseuri, ar avea efectul caselor care vizează acoperișul dar, lipsite de fundamentul solid al informării, nu riscă doar să cadă, ci se prăvălesc cu siguranță. Și mai este semnalat un fapt de inestimabilă importanță, nevoia de verificare a informației, pentru
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
mai cred în ea - mai mult, o și arată prin felul în care scriu -, cu ce drept să mai cerem fidelitatea cititorilor!? Dincolo, așadar, de gestul simbolic al adresării poemelor, Sora exactă este - mai ales pentru cunoscători - un fascinant și subtil dialog intertextual. Gellu Naum este suprapersonajul cărții, vocea din off, autorul ei paralel, el joacă cumva rolul lui Dragoș, mortul viu din Zenobia („ai fi zis că e mort dacă nu ai fi știut cum îl cheamă”), și, la fel de mut
Poezie la două mâini by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13381_a_14706]
-
experiență i-a permis efectuarea unor conexiuni inimaginabile înainte, i-a oferit soluții surprinzătoare pentru înțelegerea unor lucrări filozofice și idei noi pentru propriile sale opere științifice. Pornind de la entuziasmul lui M pentru scrabble, autorul ajunge să facă unele observații subtile legate de scrisul lui Vladimir Nabokov: „...proza lui Nabokov ar putea fi expresia unui anumit autism lingvistic care respinge categoric lumea în dimensiunea ei tacită și, în acest sens, observația lui Kingsley Amis despre «stridența calamburului» («the din of the
Lumea lui M by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13380_a_14705]
-
i-a subminat instinctul de conservare, el străbate extatic tărîmuri reale și țări imaginare, forează academic prin depozitele muzeelor și scotocește magic prin zoaiele mahalalelor, doar-doar se va întîlni cu luminile ascunse ale unor arderi creatoare neîmpărtășite ori cu mesajele subtile ale unor experiențe exemplare pentru care timpul profan n-a avut nici ochi, nici urechi și nici simțire, în general. Și parcă anume spre a confirma acea minunată zicală conform căreia din moment ce cauți ceva, înseamnă că ai și găsit, Tudor
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
destabilizeze, să surprindă. Caramitru joacă această gamă de nuanțe cu o rară subtilitate într-o engleză ce-mi e perfect inteligibilă. Vecinul de fotoliu îi murmură doct soției la ureche: „Ce perfect accent cehesc are!”. Inteligența spectacolului provine și din subtila relație pe care o cultivă între dialogul despre artă și viață, pe de o parte, și prezența muzicii, pe de alta. Doctoranda chestionează artistul, iar apoi noi ascultăm fragmente din cuartet, variație permanentă: vorbele și notele își răspund, se întrepătrund
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
punct de sprijin în masa aceea dulce și ciudată. Delia era mulțumită de rezultat, îi spuse lui Mario că felul în care descrisese aroma se apropia de ceea ce așteptase ea. Mai era nevoie de încercări, trebuia să echilibreze niște lucruri subtile. Soții Mañara îi spuseră lui Mario că Delia nu se mai așezase la pian, că petrecea ore întregi pregătind lichiorurile, bomboanele. N-o spuneau cu reproș, dar nici nu era mulțumiți; Mario bănui că risipa Deliei îi necăjea. Îi ceru
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
Le langage érotique des épigrammes prénéotériques, de Anca-Cristina Dan; autoarea înfruntă arida critică de text, apoi însă trece mult mai departe, degajînd valențele literare și mesajul fragmentelor, atît de puține și de mutilate, ale poeților preneoterici latini. Epilogul cuprinde eseul subtil al Cătălinei Popescu, prezentă de altfel în volum cu încă două studii, despre relația paradoxală dintre reprezentările moderne, în maniera teatrului absurd, ale dramelor antice, și ipostaza lor originară, saturată de sacralitate. Ni se par remarcabile toate aceste priviri proaspete
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
true that good wine needs no bush, ’tis true that a good play needs no epilogue”. Modă îți impune un epilog... și un prolog, rostit eventual de un bărbat, continuă Rosalind. Piesă e bună... dar mai lipsește ceva. Un tradiționalist subtil (tot mai greu de găsit!) rîde în barbă, un modernist înverșunat se grăbește enervat: “Ei bine, dar l-a scris, totuși, e în natură jocului”. Și putem construi un discurs despre estetică formei sau o scurtă teorie de marketing în jurul
Despre cai, oale și vin by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13450_a_14775]
-
avea în vedere mai degrabă adaptarea la aerul timpului (caracterul său anti-sămănătorist și anti-poporanist), decît apartenența la un curent evident mai bine reprezentat de scriitori precum Camil Petrescu sau Hortensia Papadat-Bengescu. Ion Simuț este un critic de acord fin (foarte subtile și pline de sugestii sînt, la nivelul romanului Ion, analiza relației dintre Ion și familia învățătorului Herdelea și revelarea părții de vină a familiei Herdelea în drama țăranului, respectiv demonstrația la capătul căreia Pădurea spînzuraților este desemnată drept „primul roman
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]