98 matches
-
rost și sîntem rostuiți ― articulați ― în albia lumii. Fiecare religie mare își are metafizica și apoi morala ei. Dar cum ajunge omul în posesia acestor vaste icoane ale lumii? Cum ajunge el să se raporteze la ele ca "imagini" reale, subzistente, ba chiar dotate cu grade supreme de ființă? Pe ce poartă a minții noastre au pătruns ele în noi, de vreme ce prin experiența fiecăruia dintre noi ele nu pot lua naștere? Răspunsul este: prin revelație. Dar cum revelația nu este o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
scriiturii muzicale va conduce la eliminarea tuturor alterărilor melodice și a tuturor formelor de iraționalitate: "Nu s-a întâmplat astfel, deoarece compozitorii voiau să mențină elementele iraționale, pentru a-și proteja posibilitățile de expresie. Prin urmare, am greși atribuind iraționalitățile subzistente în muzica actuală persistenței anumitor trăsături ale muzicii vechi: ele sunt, dimpotrivă, voite". Julien Freund, Sociologie de Max Weber, PUF, Paris, 1983, p. 242. Adevărata figură a oricărui artist este așadar cea de demiurg, nu de Dumnezeu, care, după expresia
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
reforme mnemonice. Istoria Patriei, publicat succesiv începând din 1957 până în 1989, este un veritabil barometru care înregistrează fidel fluctuațiile ideologice. Edițiile din anii '60 ale Istoriei Patriei relevă caracterul hibrid al discursului istoric românesc, lăsând să se întrevadă tensiunea polară subzistentă între două tendințe opuse: i) sovieto-centrismul, moștenirea rolleriană a anilor '60 și ii) naționalismul, din ce în ce mai viguros exprimat în cadrul paradigmei materialismului-dialectic. Sunt păstrate calendarul cronologic structurat după schema marxistă, principiul luptei de clasă, teoria marxistă a statului văzut ca "mașină pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
975 de școli. Regimul postdecembrist a moștenit întreaga infrastructură instituțională și bază materială consolidate în anii național-comunismului, modificările operate survenind mai degrabă la nivelul calitativ, al conținutului educațional. Capotarea regimului comunist în decembrie 1989 a scos la suprafață criza structurală subzistentă într-o formă latentă înainte de momentul revoluționar. Conștiința explicită a crizei totale a societății românești (politică, economică, culturală, morală etc.) s-a configurat sub imperiul a două idei forte, luate drept principii-călăuză ale postdecembrismului românesc: i) necesitatea tranziției de la societatea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și dezvoltarea economiei spațiului rural . Acest deziderat este motivat de faptul că economia națională este dependentă în măsură de economia rurală iar spațiul rural românesc ( care reprezintă 89% din teritoriul țării) predomină la acest sfârșit de secol o economie de subzistentă sau de supraviețuire. Dezvoltarea localităților rurale poate constitui suportul principal al dezvoltării economice zonale si teritoriale . În concepția turismului durabil, locul turismului rural este foarte bine definit , atât ca păstrător de cadru natura, tradiții, obiceiuri, cultură, în general, dar și
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
bine definit , atât ca păstrător de cadru natura, tradiții, obiceiuri, cultură, în general, dar și ca satisfacții pentru turistul saturat de produsele turismului clasic. Strategii și politici de redresare-dezvoltare Strategia redresării și dezvoltării spațiului rural, de trecere de la economia de subzistentă la o economie eficientă, bazată pe principiile fundamentale ale economiei de piață într-un stat de drept și racordării comunității rurale la mecanismele macro-economice, are ca scop final ridicarea calității vieții și consolidarea identității rural . În spațiul rural este concentrată
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
de exploatare a resurselor . Conservarea si protecția resurselor naturale si protecția mediului construit și natural . • Prevenirea si limitarea riscurilor naturale și antropice și protecția mediului. Redresarea și vitalizarea activităților locale . Vitalizarea activităților din gospodăriile țărănești prin trecerea de la gospodăria de subzistentă la gospodăria familială microproductivă . • Modernizarea tehnologiilor agricole . • Dezvoltarea turismului rural . Asigurarea gospodăriilor cu utilități și echipamente de tip edilitar . • Realizarea infrastructurilor edilitare . • Reconsiderarea sistemului legislativ . Crearea unor structuri instituționale adecvate. Concluzii Concluzia lucrării este că valorificarea patrimoniului turistic al satelor
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
Tribul G/wi nu trebuie v]zut că un exemplu viu de umanitate primitiv]. Este adev]rât c] toți str]moșii noștri au tr]it din vânat și cules pan] acum vreo zece mii de ani si c] aceste mijloace de subzistent] au fost înlocuite de cultivarea p]mântului, creșterea animalelor și de inventarea și folosirea unor instrumente care au smuls mediului mai multe resurse și mai mult] energie; oamenii au putut astfel s] tr]iasc] în comunit]ți mult mai largi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
demnitate. Poate fi subliniat] semnificația moral] a s]r]ciei extreme prin invocarea ideii de drepturi ale omului? Exist] cu sigurant] multe persoane preocupate de s]r]cia mondial] care doresc s] își exprime propria poziție în termenii dreptului la subzistent], la asigurarea nevoilor de bâz], ai dreptului la viat] (însemnând nu doar dreptul de a nu fi atacați, ci și dreptul de a beneficia de condițiile necesare pentru o viat] satisf]c]toare). Este argumentul sprijinit de accentul pus pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a beneficia de condițiile necesare pentru o viat] satisf]c]toare). Este argumentul sprijinit de accentul pus pe aceste drepturi? Cu excepția cazului în care se consider] c] singurele drepturi pe care oamenii le au sunt aceste drepturi de bâz] la subzistent] - și ar p]rea foarte ciudat] aceast] restrângere - problema reapare în termenii preeminentei unor drepturi în fața altora, precum cele care țin de libertate. Este nevoie deci și de un principiu normativ pentru a stabili care drepturi au prioritate sau o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cereri de compensație, ar trebui s] le acopere pe cele mai stringențe, iar negrii par a le avea pe acestea. Acest argument poate fi completat în urmă analizei diferitelor segmente ale populației de culoare neagr], în special a clasei de subzistent]. Clasa de subzistent] de culoarea neagr] este caracterizat] de rate alarmante și nemaiîntâlnite de șomaj, dependent] social], graviditate adolescentin], copii în afara c]sniciilor, familii conduse de femei, consum de droguri și criminalitate violent]. Dar majoritatea persoanelor de culoare neagr] nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar trebui s] le acopere pe cele mai stringențe, iar negrii par a le avea pe acestea. Acest argument poate fi completat în urmă analizei diferitelor segmente ale populației de culoare neagr], în special a clasei de subzistent]. Clasa de subzistent] de culoarea neagr] este caracterizat] de rate alarmante și nemaiîntâlnite de șomaj, dependent] social], graviditate adolescentin], copii în afara c]sniciilor, familii conduse de femei, consum de droguri și criminalitate violent]. Dar majoritatea persoanelor de culoare neagr] nu fac parte din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
neagr] este caracterizat] de rate alarmante și nemaiîntâlnite de șomaj, dependent] social], graviditate adolescentin], copii în afara c]sniciilor, familii conduse de femei, consum de droguri și criminalitate violent]. Dar majoritatea persoanelor de culoare neagr] nu fac parte din clasa de subzistent]. În particular, multi, dac] nu majoritatea, dintre negrii care beneficiaz] de tratament preferențial își au originea în clasa de mijloc. Pentru a fi acceptat în mod preferențial la Drept sau la Medicin], un negru sau o femeie trebuie că în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În acest caz, programele de tratament preferențial de care beneficiaz], în mare parte, negrii și femeile din clasa mijlocie pot face loc programelor care îi compenseaz] pe cei care au mai mare nevoie de acest lucru. Pe lang] clasa de subzistent], principalii candidați sunt „muncitorii s]răci”. S-a afirmat de curând, în discuțiile aprinse despre clasa de subzistent], c] societatea a uitat de „muncitorii s]răci”. Școlile la care copiii acestora învăț] pot fi puțin mai bune decât cele ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mijlocie pot face loc programelor care îi compenseaz] pe cei care au mai mare nevoie de acest lucru. Pe lang] clasa de subzistent], principalii candidați sunt „muncitorii s]răci”. S-a afirmat de curând, în discuțiile aprinse despre clasa de subzistent], c] societatea a uitat de „muncitorii s]răci”. Școlile la care copiii acestora învăț] pot fi puțin mai bune decât cele ale copiiilor negri care provin din clasa de subzistent]. Dac] se întâmpl] acest lucru, actualele programe de tratament preferențial
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a afirmat de curând, în discuțiile aprinse despre clasa de subzistent], c] societatea a uitat de „muncitorii s]răci”. Școlile la care copiii acestora învăț] pot fi puțin mai bune decât cele ale copiiilor negri care provin din clasa de subzistent]. Dac] se întâmpl] acest lucru, actualele programe de tratament preferențial sunt nedrepte deoarece ele compenseaz] dezavantajele provocate de râs] și sex, dar tind s] ignore dezavantajele clasei, discrimineaz] b]rbații albi care provin din clasa „muncitorilor s]răci” în favoarea negrilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o ființ] uman], cu nevoi reale și drepturi diferite fâț] de rolul s]u în procesul de producție sau pe piaț]. Spațiile de munc] înguste și lipsite de confort, orele extenuante pot reduce costurile fixe și crește productivitatea, salariile de subzistent] pl]tite unor angajați care nu pot, nu îndr]znesc sau nu știu s] se plâng] pot crește profiturile, dar astfel de condiții și practici sunt recunoscute de toți, cu excepția darwiniștilor de tip nou, ca fiind lipsite de etic] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
De exemplu, el folosește un termen propriu-zis logic, desemnat printr-un "cuvânt" care trebuie să intre într-o legătură, pentru că socotit în sine nu ar avea nici un rost, anume termenul de subiect (hypokeimenon), într-un sens ontologic, cu înțelesul de subzistent.26 Aceasta înseamnă că de la bun început judecata (ca proproziție, în termeni aristotelici: logos apophantikos), element fundamental al "logicii" (logicului), își dezvoltă o structură complexă, logic-ontologică. Dar, deocamdată, limitându-ne la conceptul adevărului implicat, cum am observat, în evaluarea judecății
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
forma cercului. Dar, spune Cusanus. Dacă figura poligonală ar trebui să fie maximă, atunci ea nu ar mai putea subzista ca atare în determinarea unor unghiuri definite, ci într-o figură circulară, astfel că nu ar mai avea o figură subzistentă proprie, o figură care să mai poată fi distinsă în intelect de figura circulară și eternă. Tradițiile spirituale situează omul într-o asemenea intimitate de principiu cu Dumnezeu încît Omul originar constituie modelul creației, proiectul ei integral, structura posibilităților divine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dacă i se scoate litera cu litera, ceea ce rămâne este tot nume: lill"h, lahu, huwa; formulă prin care cineva devine musulman, celebra Šah"da, îl conține și este prezent la începutul și la sfarsitul Coranului. - al-Hayy al-Qayyóm, „Cel Viu, Subzistent”. Cei care susțin această formulă că Nume suprem se întemeiază pe autoritatea lui Ubayy b. Qa‘b, secretarul Profetului. - 9u al-mal"l wa-al-’ikr"m: ar include toate atributele divine - negative, arătând transcendență (mal"l) și cele ce îi arăta
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
derived forms of life. Perfect life is perfect activity s...ț. God hâș no need for rest or sleep. His activity, like his life, is perfect and self-subsisting.” În lumina interpretării lui Ghaz"l, se desprind că semnificații de bază: subzistent prin sine și cel ce face să subziste orice creatură. Observăm că numai traducerea lui George Grigore sugerează întrucâtva și cea de-a doua semnificație, grație sufixului -tor care îi permite acest lucru. 2.1.2.4. al-Ð"hir, al-B
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
reforme mnemonice. Istoria Patriei, publicat succesiv începând din 1957 până în 1989, este un veritabil barometru care înregistrează fidel fluctuațiile ideologice. Edițiile din anii '60 ale Istoriei Patriei relevă caracterul hibrid al discursului istoric românesc, lăsând să se întrevadă tensiunea polară subzistentă între două tendințe opuse: i) sovieto-centrismul, moștenirea rolleriană a anilor '60 și ii) naționalismul, din ce în ce mai viguros exprimat în cadrul paradigmei materialismului-dialectic. Sunt păstrate calendarul cronologic structurat după schema marxistă, principiul luptei de clasă, teoria marxistă a statului văzut ca "mașină pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
975 de școli. Regimul postdecembrist a moștenit întreaga infrastructură instituțională și bază materială consolidate în anii național-comunismului, modificările operate survenind mai degrabă la nivelul calitativ, al conținutului educațional. Capotarea regimului comunist în decembrie 1989 a scos la suprafață criza structurală subzistentă într-o formă latentă înainte de momentul revoluționar. Conștiința explicită a crizei totale a societății românești (politică, economică, culturală, morală etc.) s-a configurat sub imperiul a două idei forte, luate drept principii-călăuză ale postdecembrismului românesc: i) necesitatea tranziției de la societatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]