3,015 matches
-
invectivă și de "algiștii" Paul Păun și S. Perahim, el constata că "poezia moare de prea poezie" și se pronunța contra "poeziei de cabinet" ermetizante, de descendență barbiană, asociindu-se în susținerea atenției la tragediile în curs de desfășurare, la "sudoarea și sângele celei mai recente istorii". Săptămânalul de stânga "Cuvântul liber", care-i publica un poem la 1 septembrie 1933, îl înscrisese alături de Paul Păun "printre primele nume ale poeziei proletare", deschizând drumul unei colaborări ilustrate, în intervalul decembrie 1934
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
invectivă și de "algiștii" Paul Păun și S. Perahim, el constata că "poezia moare de prea poezie" și se pronunța contra "poeziei de cabinet" ermetizante, de descendență barbiană, asociindu-se în susținerea atenției la tragediile în curs de desfășurare, la "sudoarea și sângele celei mai recente istorii". Săptămânalul de stânga "Cuvântul liber", care-i publica un poem la 1 septembrie 1933, îl înscrisese alături de Paul Păun "printre primele nume ale poeziei proletare", deschizând drumul unei colaborări ilustrate, în intervalul decembrie 1934
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
clipe, Îndoim apa cu sânge, Numărăm morții, măsurăm viii, Ne pipăim în oglindă pleoapele Cu pete mici de lumină. Ne creștem copiii. Visăm. Înviem. De pe pernă dimineața Ne culegem spinii. Credem în soare, credem în ploi. Ne spălăm vorbele cu sudoare. O singură zi Ai cusut, Doamne, veac de veac, Cer de cer, om de om și-ai făcut o zi, O singură zi ce pe străzile noastre Și-acum rătăcește Lebedele ucise au înviat cine ascultă, Cine împarte vorbele, Cine
Poezii by Stella Vinițchi Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14517_a_15842]
-
cu o expresie de o naivitate camuflată. Propunerea mea îndrăzneață părea că-l aruncase pe Maestru într-o dilemă absurdă. După cîteva clipe de nedumerire părea că își revenise dintr-o capcană pe care i-am întins-o. Își șterse sudoarea de pe fruntea încălzită de atmosfera înăbușitoare a apartamentului în care căldura verii pătrundea cu forță. Se uită la mine cu o privire duioasă și îngăduitoare, ca la un copil care rostește cuvinte necontrolate. Deodată expresia lui căpătă o altă nuanță
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
grijă. Știa că restul are mai puțină importanță, că o să-și dreagă el singur găurile din uniformă și o să-și pingelească bocancii. Era liniștit. Simțea chiar o tresăltare tinerească a inimii necunoscînd izul cazărmii, amestecul de curele, de vase, de sudoare și de murături. Cîndva o să plece de aici, iarăși, cum mai plecase o dată cu douăzeci de ani în urmă. La fel de liniștit se va întoarce la celălalt fel de viață pe care-l gustase, care-i era familiar, la munca îndîrjită a
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
pe omul din stînga lui. Își dădu seama că în ultimele două-trei zile îi simțise mereu prezența. Acum îl și recunoscu: își scosese capela și o pusese turtită pe parapetul de pămînt, lîngă armă. Capul chel îi era brobonat de sudoare. "Dar ăsta e fricosul, se gîndi, fricosul care se dusese să facă pe el lîngă uluci. Se ține de mine, pe semne, fiindcă numai eu l-am văzut și știu ce-i poate osul". Se răsti cu glas răgușit, voind
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
trăia în temeliile orașului, tot așa ei se scufundau în iluzia morbidă, distructivă, care stătea la temelia moralei lor. Pentru că morala lor era terminată, depășită de istorie, învinsă, compromisă, desființată. Viața lor morală colcăia de aceleași duhuri satanice, de aceeași sudoare crudă, maceratoare. Ei, pe dinăuntru, repetau starea de putreziciune din stratul celor cinci, șase metri de pămînt mustos. Se clătinau în același fel, edificiile lor valorice mureau ca niște piramide de carton lăsate în ploaie. Toate schelăriile pe care își
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
la job și m-am apucat de meditații. Am renunțat și la astea, începând din anul II, pentru că deja căpătasem un nou job fulltime, la departamentul de PR al Editurii Humanitas. Voi ce-ați făcut cu primii bani câștigați din sudoarea frunții proprii?
Ce-am făcut cu primii bani câştigaţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21301_a_22626]
-
ea la mine acasă, la București. Și poate până atunci am să învăț s-o rup măcar oleacă pe portugheză sau pe criolă. Trabalhá, lutá, cantá Regá bô vida c’suor d’alegria Trudește, luptă, cântă Înmoaie-ți viața în sudoarea bucuriei Adaugă, te rog, aici încă un nume și-un prenume: Yasmin Levy. Și-un renume, încă în construcție - Calliope. Rezonanțe iudeospaniole, nuanțare sefardă, inflexiuni anesteziace. Părerea mea. Doar un exemplu: http://www.youtube.com/watch?v=-ySaJroZO0w O ador
Dor de Cesária by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82368_a_83693]
-
de sculptor francez. @Mari, nu a lăsat-o statului francez, ci celui român, care a refuzat moștenirea. dragoș, eu nu înțeleg un lucru: cum poți fi mândru de un lucru pentru obținerea căruia nu ți-a curs niciun strop de sudoare. faptul că suntem români este un dat. putem fi bucuroși că suntem români, ăsta da. eu, unul, nu sunt mândru că sunt român, fără ca asta să însemne că nu-mi iubesc țară. înțelegi nuanță? căci există o nuanță... mândrie ? oare
Mândru că sunt român by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82527_a_83852]
-
Puric venea la Oradea, pe scena Casei de cultură de-acolo, într-un spectacol (mai bine zis monolog) cu intrare liberă. Curioasă, m-am împachetat și eu să mă duc. După 5 minute într-o sală arhiplina în care curgeau sudorile pe tine și n-aveai nici o șansă să respiri normal, cu ochii la un om mititel care stătea comod pe ditai fotoliul perorând de sus (mai mult la figurat decât la propriu) niște idei care mie mi se păreau ușor
Puricul din vis by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82610_a_83935]
-
de-a dreptul existențială. O poantă aproape hilară. 2. Tînăr sînt, de tine moarte nu-mi pasă Da, da, viața mea a curs din mine în afară. Sub rîuri de sînge, Care s-a închegat. Sub rîuri de urină, lacrimi, sudoare. Care din mine au izvorît și au șiroit pînă departe, prin canalizări. în fundul pămîntului. au îngrășat pămîntul patriei mele, au făcut cel mai fertil cernoziom, fertilul ei cernoziom. Viața mea a curs din mine în afară. Acum nu mai e
Mihail Gălățanu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/10635_a_11960]
-
asta e numai un șiretlic, dar se făcea a nu pricepe, se făcea a nu vedea și se lăsa tot mai mult pe vine, până ce spuza gurii îi aburea fața de sac fiert a Conului Mișu, brobonată de picuri de sudoare, care fornăia subțire, de plăcere și-i căuta cu nările mirosul de azimă ce se ridica dintre sâni. - "Mă, mă, bestie!", spunea el înduioșat deodată, vrând parcă să se ridice dintre brațele ei, care-l prindeau și-l rupeau, lăsându
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
-și talgerele, a început să țipe, iar țipetele reverberau în cascade de ecouri care îmi atingeau timpanele și, după ce șerpuiau prin trompa lui Eustache, îmi explodau în creier, în sărmanul meu creier, din care se prelingeau apoi picături delicate de sudoare însângerată. Urletele lui Liiceanu, absorbite de picăturile acestea, se preschimbau într-un clipocit, dulce și bălos deopotrivă: "Ai să vorbești la lansare,lansare, lansare... " - "Nu vreau, o să fie cald!", am apucat să spun, înainte ca brațul lui, devenit între timp
În genul lui Cărtărescu - Jurnal III by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Imaginative/11610_a_12935]
-
sănătos...În logica visului, eu eram folosit ca să-l "acopăr" pe el, să-i creez o bătrînețe fericită, la adăpost de porcării materiale, de munci și eforturi inutile... Comportîndu-mă anapoda, verificam imposibilitatea amîndurora de a mai "duce steagul", ne cocoloșeam sudorile în cîrpe, ne durea în cot de ce se întîmplă în jur, în urbea noastră culturală de geme... continuam să trăim din propria osînză, ca urșii în hibernare... care își sug labele pline de găsime, prin somn, și mai depășesc o
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
peste manuale și maculatoare, făcură loc primelor și foarte imperfectelor stilouri FLARO. Se considera că la clasele mici stiloul compromitea îndemânarea la scris a tinerelor vlăstare, așa că era interzis. Trebuia deci să-ți câștigi în băncile școlii, cu trudă și sudoarea frunții, dreptul la stilou. Era încă o minirevoluție câștigată, încununată ceva mai târziu de apariția primelor BIC-uri: pixurile cu pastă aduse din Franța și având în vârf o biluță care prin rotire se impregna de pasta din interior și
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
disproporție la acordarea distincțiilor. Să analizăm nițel declarațiile personale ale acestui grangur socialist-capitalist. „Ziua Internațională a Solidarității Muncitorilor este o sărbătoare a noastră, a oamenilor muncii...”, a declarat belicos duplicitarul Dodon. Da, în special al „omului muncii” Dodon care „în sudoarea frunții”, încălcând toate canoanele solidarității proletare, „a agonisit” averea de milioane, devenind capitalist milionar prosper, iar pe adevărații „oameni ai muncii” hrănindu-i cu brașoave socialiste despre „sfințenia” acestei sărbători. Până mai ieri același lucru îl declara un alt „om
SOCIALISTUL CAPITALIST DODON LA “SĂRBĂTOAREA OAMENILOR MUNCII”! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380644_a_381973]
-
sa Z. Greceanâi, soțul căreia a împrumutat de la BEM 140 mln de lei, uitând să-i mai întoarcă. Dar și socialistul capitalist! Dodon cu palatul în trei nivele, cu un hotel ultramodern, cu mașini de lux, toate acestea agonisite „în sudoarea frunții”, nefiind în viața lui om de afaceri!), astfel încât să poată reveni într-un stat civilizat și prosper”, scrie Dodon pe Facebookul său. Curat murdar în stilul mentorilor săi. La noi la țară se spune că are „obrazul de tureatcă
BRAVO DIASPORA !!! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380643_a_381972]
-
vie/ Punând pe frunte și la cingători/ Cuvintelor parfum de iasomie.// Bolovănișul l-am greblat în gând/ C-o mângâiere dusă la ispită,/ Am pregătit ogorul cultivând/ Frânturi de dor din viața netrăită.// Pe secetă cu lacrimi le-am sădit,/ Sudoarea frunții le-a udat pe toate,/ Suav buchet de flori mereu călit/ Să-nfrunte vremurile, de se poate...” (Trudă) Poezia a devenit o armură trainică împotriva vicisitudinilor vieții: În traistă: un fluer, o pița și vin.../ Eu deapăn fuiorul din
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
Simona Vasilache Prea puțin iubesc verile bucureștene, veri ca de nisipuri, mirosind a sudoare și a asfalt. În schimb, în cîte-un aprilie de fotografie, cînd primăvara orașului te păcălește, merită să risipești pe caldarîm pași sprijiniți de toiag. Arghezi a făcut-o o viață. Și studiile de portret, detaliu de centru, detaliu de mahala
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
blând jugul de parcă ar simți sub palmele care l-au așezat acolo grumazul boilor pe care tatăl, cu strângere de inimă, i-a dus la gospodărie. Ne atrage atenția cum de, după atâta amar de vreme, jugul șia păstrat luciul sudorii cu care vitele se opinteau să care povara carului. Ținea drumul celor care mergeau cu carul și boii lui pentru a vedea el dacă resteiele sunt bine fixate și dacă boii trag în jug. Asta însemna pentru el că vitele
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
susține. Și apoi mai există el. Când a sosit, acum multă vreme, căzuse o mare cantitate de zăpadă, cu toate că eram în aprilie. Caii de la trăsura care l-a adus de la ospiciul din Bicętre, o simplă berlină acoperită, erau lac de sudoare. A trebuit să-i frecționăm toată seara, de teamă să nu moară. Era un bărbat trecut bine de șaizeci de ani, extrem de corpolent, cu trăsăturile buhăite, dar încă fine. Părul lung avea acea culoare nedefinită a blonzilor când albesc, fără
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
cu prafuri/ otrăvitoare și chemați țigani.ť/ Aud roind în jurul meu tarafuri/ și-ncerc să trec de treizeci de ani." (Cântec de rinocer); Ce-ați făcut cu nebunii din gări?/ Măcar ei n-aveau limba de cârpă./ Saci cu pâine, sudoare, țigări/ și tăcerea complice și târfă.// I-au cam tras înspre polul lor cald/ institutele de binefacere?/ Le-au extras de sub țeastă smarald,/ i-au păpat chiar în faza de coacere?// Om-vagon, bou-vagon, palid tren/ cu baloturi de silă și
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
implacabil povara blestemului care cade asupra sa: Blestemat va fi pământul pentru tine! Cu osteneală să te hrănești din el în toate zilele vieții tale! Spini și pălămidă îți va rodi el și te vei hrăni cu iarba câmpului! În sudoarea feței tale îți vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care ești luat; căci pământ ești și în pământ te vei întoarce (Facere 3, 17-19). Cea dintâi urmare a păcatului în strămoșii noștri, observată de ei
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
rodește? Se zice atunci că grâul înfrățește. și de unde să fi venit acest nume, dacă nu de la om. Cărei plante i se mai spune că înfrățește? și doar lăstăriș avem destul...”. Omul îmi vorbea din mers, în amiaza topită-n sudoare - și de sub frunte îi șiroiau cute adânci. Pășea desculț și moale, peste peria aspră a miriștii - și nu știu de ce am vrut să-i văd tălpile. Am rămas puțin în urmă și l-am cercetat cu luare aminte. În tălpile
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]