191 matches
-
parte sare el, în acea parte se crede că se află lucrul pierdut. Sudalmă Băietul care nu-i deprins să suduie măcar de mamă se va însura cu mare greutate, că cică are mai multe coaste de femeie. Să nu sudui de lumînare, că n-ai parte la darea sfîrșitului de ea. Suflet Sufletul mortului șade în ușa casei pînă pleacă la biserică, și de aceea se pune pînza în streșina casei. Sufletul mortului șade în streșina casei pînă la trei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
l-a ucis. Că limbile de foc urmă resc pe duhul ascuns e faptul că dintre mai mulți oameni, de ce alege pe unul singur? Cînd cineva lucrează dumineca, trăsnește. Cînd ai inel în deget și-i vremea rea, să nu sudui, că trăsnește. Lemnul atins de trăsnet nu e bine să se folosească la zidiri, cu deosebire la case. Să nu stai cînd trăsnește în dreptul ușii, nici în dreptul ferestrei. în săptămîna Sfintelor Paști, nu e bine ca muierea să coase, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Că te-am zărit e a mea vină Și vecinic n-o să mi-o mai iert.” ( M. Eminescu- Atât de fragedă) Uneori, construcția frazei, frântă, întreruptă de exclamații și interogații dă dramatism și culoare: " - Apoi ție ți-e ușor să sudui, că umbli toată ziulica de ici- colo, dar eu ce mă fac cu copilașii ăștia, bărbate, ce să mă fac? Și cu ce să le astup gura? Că de unde am putut am cerut și m-am împrumutat și m-am
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
ce metafore prind, ce comparații sunt de efect și care-s expirate. Să-i spui unui atacant că stă la pomană e o metaforă extrem de subtilă. Pe cuvânt. La fotbal înveți o limbă extrem de vie, suplă, care biciuiește sau mângâie, suduie sau înalță osanale. Apoi, jucând, trebuie să-ți umilești adversarul. Să-l intimidezi. Să-l faci să-și piardă încrederea în forțele proprii. Dacă unul trage pe lângă minge, îi recomanzi să meargă la Service să-i dreagă, să-i îndrepte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
în practică sau îndeplinirea celor auzite. Ne învață Biserica să cinstim pe Dumnezeu, să nu blestemăm, să mergem la sf. Liturghie în zi de duminică și sărbătoare? Să mergem! Ne învață să nu luăm numele Lui în zadar, să nu suduim, să nu facem fapte necurate? Să nu facem! Ne învață să ne împărtășim de Paști, să-i plătim simbria și celelalte datorii după legi și obiceiuri? Să le plătim! După cum vedeți cuvântul “îndeplinire” pretinde cam mult, dar trebuie să facem
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Îi spuse el cu voce joasă pădurarului. Porniră În tăcere. Era după miezul nopții și umbrele pădurii păreau și mai amenințătoare. Hildebrand Își mușca mustața cu mâna Încleștată pe mânerul sabiei. Privirea lui nu prevestea nimic bun. Tocmai Începuse să suduie cu voce joasă, când tânărul prinț se Întoarse spre oameni. Am cerut liniște. Suntem o armată de umbre răzbunătoare și așa vom rămâne până ce ne vom Împlini trista datorie. Nu mai știau de când călăreau astfel pe tăcute, când pădurarul se
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Nașcu și Maria Gheorghiu. Se așezaseră lângă colțul gardului cimitirului și vorbeau despre traiul lor zilnic și întâmplările petrecute în săptămâna ce se încheiase: cum se înțeleg cu bărbații lor, care cu cine s-au mai bătut ori s-au suduit, care fată a mai fugit de acasă, ce nunți se mai pun la cale, că doar s-a terminat postul și s-a primit dezlegare pentru nunți, adică toate întâmplările și necazurile unei așezări sătești din Podișul Moldovei. Din vorbă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
tale să deie, să ieie oloiu oală ol (olcior) mâță (mâțoc) Portul oamenilor cu pestelcă, izmene largi, pălărie de paie, pipă lungă. Vorba însă bună și rostire curată, deși se vede amestec de ungurisme în limbă. Încep a nota moldovenisme. Sudui sudalmă moare de curechiu fotoghin (petrol) bade zgâțâit. șepte șese Miercuri 25 Aug. Ceica. Adunare populară. boboc (numai p. puiul de gâscă) rățucă (rățușcă) gaz-uri laz curătură vreascuri cofă ciubăr chisăliță de hiribe borș de cartofe Am auzit o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dă o lovitură cam greșită și strâmbă cuiul. Îl îndreaptă și iar cearcă să-l bată. Îl strâmbă din nou. Așa de câteva ori. Amù El îi lângă mine, și știu ce-așteaptă, reflectează moș-Neculai. Ce-așteaptă? Hm! Așteaptă să sudui, ca să mă însemne la răbuș. Iar cearcă să bată cuiul, iar îl strâmbă, iar îl îndreaptă; și, cu năcaz, în sfârșit, izbucnește într-o sudalmă, răpezind cu mânie barda. A izbutit, dar cu prețul unei jertfe. A făcut un păcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
voiam să vă cer și eu domniei voastre! O femeie pe care bărbatu-său o brutaliza în fiecare zi, se ruga, sara, lui Dumnezeu să-l ție sănătos. Bărbatul se miră: De ce faci asta? Apoi să vezi: bărbatul dintăi mă suduia într-una. Ș-a murit. Dumneata mă bați. Dacă s-ar întâmpla să mori, al treilea soț desigur m-ar strânge de gât. *1 La mitropolie duduci multe, în rochii cam scurte pentru casa lui Dumnezeu. Creditorul: Când o să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mi-a mărturisit Tiberiu. Nu e, din păcate, singurul în această situație: „era” îi istovește pe cei sensibili. „și eu - i-am spus - sînt asemenea unui cal obosit, ajuns la mijlocul dealului cu căruța încărcată. Grăbit, stăpînul îl biciuie și îl suduie, fără a înțelege necesitatea unor pauze de efort”. *„Ce te uiți ca dracul la capră!” în loc să mă supăr, am fost fascinat de această vorbă împrumutată, parcă, de la un personaj de-al lui Anton Pann sau Caragiale. Nu-mi amintesc exact
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
spus: "dacă și voi vorbiți ca dracu"! Aclijda era cârligul de la fântână. Am umblat cu preotul Ionică Grigoriu cu chiralesa dar nu mulți ani, că într-un an moșu Vasile Sofroni Iftimie Ciobănosu, m-a spus popii că l-am suduit de cruce. Și atunci popa a zis: "nu-i băetu vinovat ci tu, că pe tine te-a auzit. Și ia să-ți tai gâtu". Și a scos o pereche de ochelari și a început să-l ciorsăie 11 la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la gazdă în Baea la bunica tati Zoița dascălului Ghiorghi a Popi. Ea era o fimee foarte bună, era din neamul Macsinenilor dinspre Moldova. Gheorghe a Popei a lui Popa Vasile Șarpe era om foarte răutăcios. El punea oamenii care suduiau de cele sfinte cu picioru în butuc dinaintea bisericii și câți eșeau din biserică să-i stupească. Soția lui, Zoița, bunica tati, a fi mâncat vr-un milion de pumni de la el, că era foarte răutăcios și foarte nătâng. Dar când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
tovărășia unei domnișoare și doamne foarte frumoase și bune dansatoare, parca nici nu mai eram pe pământ! Și la gazda mea stătea și Costachi Mărzun, care era fratele gazdei și era meșter rotar. Și pentru că era om nătâng și cam suduia, apoi l-a spovedit preotul, îi da să facă sute de mătănii. Și cum el nu se putea pleca, îi făceam eu cu 2 sau 3 lei suta de mătănii. Am stat 2 ani și a fost cea mai bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
transparente, în cuvinte simple și amare. 6. Vorbitorul „popular“. Se coboară la nivelul „publi cului larg“. Cultivă cordialitatea brută, cimilitura, buna-dispoziție „din topor“. La nevoie, zice „bade“, „mătușică“ sau „măi omule“. Se străduiește să miroasă a opincă, se exprimă bolovănos, suduiește îmbuibarea guvernamentală. (Echivalent în planul retoricii feminine e stilul „fată bună“: lași să se vadă, îndărătul fiecărei fraze, „mama“, „soția“, „gospodina“, femeia de suflet și de comitet.) 7. Vorbitorul cult. Nimic fără Kant, fără lecții de istorie, fără citate țepene
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
faptul că nu știi pe cine înjuri fac să scadă până spre zero incidența acestui fenomen care face furori în viața reală. În mediul virtual, dacă nu îți vezi în față adversarul, parcă nu mai are nici un haz să îl sudui. De aceea, deși mediul îți oferă șansa anonimatului și „siguranța impunității”, agresivitatea verbală este redusă în limbajul electronic. Înjurăturile românești sunt prea lungi pentru bara de mesaje și au numeroase complicații gramaticale (cratime etc.), așa că este exclus să citești pe
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
nu vedeți că părintele cântă grecește?" Asta impunea. Foarte frumos îi ședea potcapul părintelui Ermolachie, cam pe ceafă, pentru că era larg, da-i ședea, nu glumă. Gândeai că-i rus cu coadă. Când cetea, potcapu-i cădea peste ochi și popa suduia urât. În biserică, ne-n biserică, puțin îi păsa..." Dăă! Mi cădea!... potcapul dracului!" Cu totul deosebit în felul său, om cu duh și cu multă cunoștință de ale lumei, era dascălul Pintilie Buchilat. El era foarte moque* pe popă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
biserică, ne-n biserică, puțin îi păsa..." Dăă! Mi cădea!... potcapul dracului!" Cu totul deosebit în felul său, om cu duh și cu multă cunoștință de ale lumei, era dascălul Pintilie Buchilat. El era foarte moque* pe popă pentru că-l suduia-n biserică așa cum nu se cuvine nici în crâșmă, afară de aceea el zicea că popa nu știe carte. Și popa aceeași vorbă despre el și amândoi aveau drept. E drept că, pe lângă părintele, ce s-atinge de-ale trupului dascălului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
vedeți că părintele cântă grecește? Asta impunea. - Foarte frumos îi ședea potcapul părintelui Ermolachie, cam pe ceafă, pentru că era larg, da-i ședea, nu glumă. Gândeai că-i un rus cu coadă. Când cetea, potcapu-i cădea peste ochi și popa suduia urât. În biserică, ne-n biserică, puțin îi păsa... "Dăă! mi cădea!... potcapul ° dracului! Cu totului deosebit în felul său, om cu duh și cu multă cunoștință de ale lumei, era dascălul Pintilie Buchilat. El era foarte moque * p[e
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ne-n biserică, puțin îi păsa... "Dăă! mi cădea!... potcapul ° dracului! Cu totului deosebit în felul său, om cu duh și cu multă cunoștință de ale lumei, era dascălul Pintilie Buchilat. El era foarte moque * p[e] popă pentru că-l suduia-n biserică așa cum nu se cuvine nici în crâșmă, afară de aceea el zicea că popa nu știe carte. Și popa, aceeași vorbă despre el - și amândoi aveau drept. E drept că, pe lângă părintele, ce s-atinge de-ale trupului dascălul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
numărate la fiecare inventar, nu erau câtuși de puțin utilizabile. După ce umplu bidoanele, Petrică le mirosi pe fiecare în parte. O făcu temeinic și părea destul de mulțumit. Abia după ce le duse frumușel în cămăruța ce slujea drept depozit, își aminti suduind și de cele două sticle de insecticid dosite în spate, după tomberoane. Chiar mă temusem că își va aduce aminte de ele și că le va folosi într-o acțiune disperată de recuperare a pagubei produse. Dar, oricât de bun
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
așternut. Prostule! Nu sâcâi un om bolnav. Șterge-o de aici. Mă deranjezi. — Te rog, scoală-te. Matasuke nu-i aici și am să te Întreb ceva. Fără tragere de inimă, Ganmaku ieși de sub plapumă. — Când doarme omul mai bine... Suduind, se ridică și merse să-și clătească gura cu apă dintr-un izvor din grădină. Tokichiro Îl urmă afară. Căsuța era Întunecoasă, dar ascunsă În cea mai retrasă parte a curții castelului, având o vedere dominantă asupra oraș, care făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
și care, ca nepoată a hatmanului Alexandru Buhuș și a marelui vornic Gavril Costache, îi era vară Anastasiei Duca), se va judeca, pentru niște moșii, cu Grigore Isar (un grec, probabil, de neam, dar raii se jură, și grăbiră, căci „suduiesc” „pre o giupâneasă mari”), care îi ocupase pământurile cu pricina, mutând și pietrele de hotar (stârnind indignarea celor ce au luat cunoștință de purtarea lui abuzivă): „și încă au aflat și o piiatră luată și mutată, nu se știe de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
siamnelor, pietrelor, carili au fost puse în dial și de o parte de apa Bârladului și de alta, socotind siamnele, au aflat că îmblă Gligore Isar fără de ispravă [...] Și încă după ce-au îmblat el fără de treabă, acolisându-se, au și suduit-o dumnezei precum au auzit mulți oameni”. Și aprodul Ion Blogul a profitat de lipsa de apărare a unei femei singure (ele pierdeau deseori în confruntarea cu acești agresori; le defavorizau chiar Domnii, deși, din punct de vedere juridic, în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
epice din proza lui Negruzzi sau a lui Rebreanu: Dacă au agiunsu în șesul Bahluiului domniia, aproape de mănăstirea Balicăi locul era tot plin de oameni, nu să vedea șesul deșertu necăiuri. Striga: Dă-ne, doamne, pre greci". Unii hăicăia, alții suduia și jecuiia". Sugestiile vizuale sunt dublate, semnificativ, de cele auditive; instigată de boierii ostili lui Iliaș (vornicul Vasile Lupu, spătarul Grigore Ureche etc.), gloata vrea sânge și sânge va avea72: "Și acolo au strigatu pre Batiștè, să le dea, carele
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]