5,950 matches
-
în timp, de care le vorbise Negrescu. Erau convinși că sosise momentul mult întârziat. Parcă și anotimpul le era propice, căci noaptea era înstelată, cu luna bănuită în cealaltă parte a pământului, cu brize ușoare ce înfoiau fustele femeilor și suflau răcoare în straiele bărbaților. Copiii nu mai ieșeau din cuvântul părinților, bătrânii sperau să-și prelungească viața într-o altă eră, căci mulți dintre ei depășiseră veacul, și nu le mai rămăseseră multe zile de trăit. O liniște aburindă se
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
tubul verde de pe etajera lor comună. Îi sunt ochii grei și-i cad pe ceafa transpirată a lui Cico. Și brusc i se taie cheful de lucrare. Șirul lung de bărbați agresori, femeile îngenuncheate, revolta lui, toate vânturile care îi suflaseră sub aripi nu mai sunt acum decât fâsâieli fără valoare. În timp ce spatele slăbănog al lui Cico, omoplatul mișcător ca o pasăre, tricoul gri, părul lui adunat în smocuri ude sunt învăluite în aceeași ceață care coboară din spatele bisericii, în dimineața
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
n-am trecut Pe alături, nepăsător) Am regăsit fiorul De dimineață al frunzelor, Și-am văzut, ca atunci, larg deschisă, Palma monstrului ruginită Aplecându-se fioroasă Din creangă. În bătaia vântului Ca întâia oară m-am întrebat Ce gigant mânios suflă oare? Încotro pleacă norii, întins? Încotro zburătoare? Cum bunicul nu mai era, N-am aflat Ce se-ntâmplă cu focul care s-a stins... Margarete surorile soarelui, Macii sfetnici îmbujorați, Câte înmiresmate covoare De pomișor și de mușețel Le-am
Vassilis Vitsaxis și echilibrul lumilor poeziei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/13176_a_14501]
-
oficial (în special apelativele “tovarășe” sau “tovarășă”). Dialogurile se înfiripă stupid și scrîșnit, “reporterul” stîrnind mai degrabă teamă în rîndul comunității rurale proaspăt proletarizate. Avînd, probabil, în memorie mai vechile anchete de verificare și demascare socială (de care, însă, nu suflă o vorbă), oamenii îl confundă pe “reporter” cu un “organ” de control: fostul agent veterinar, Naslău Pavel, i se adresează, de altfel, cu “tovarășe inspector” (p. 23). Rateurile sistemului comunist transpar și aici, în toată splendoarea lor mega-industrială și agrară
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
subțire pielicică de căprioară, presară cenușă pe cele din urmă rânduri umede, ridică spre lumină hârtia, o privi, făcu ușor cu două degete darabană pe spatele ei, până ce toată cenușa prinsă de litere căzu pe masă, după ce Prea Sfântul o suflă ușor spre fereastră.” Sau, sensul tălmăcirii: „Prea Sfințitul muie pana în călimară și, urmărind șirurile cărții grecești, începu să tălmăcească, cufundându-se cu totul în arcanul neștirii.” E vorba de traducerea din grecește a epistolei împăratului Romanos, pentru Lemnul Crucii
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
da în judecată ziarele care au anunțat că a avut o întîlnire secretă cu șeful PRM. Dl Năstase n-a spus însă nici un cuvînt despre ziaristul timișorean bătut cu sălbăticie cu două zile înainte. La fel cum premierul n-a suflat o vorbă nici cu alte ocazii în care ziariști din țară au fost bătuți cam după același tipic cu Ino Ardelean. Acestuia i-a fost ruptă mandibula în două locuri în bătaie. Adică un fel de a i se spune
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13314_a_14639]
-
o miză pe care numai el o vedea, la o spargere de șabloane, la o repunere în pagină a textului. E ca și cum ceva zace în pulberea drumului, neinteresant pentru nimeni și, la un moment dat, cineva se oprește, îl ridică, suflă peste obiect și el strălucește. Așa a suflat Dabija peste acest text și i-a pus în valoare o lumină, pentru mine, inexistentă. Alexandru Dabija a condus povestea către anumite sensuri, a amplificat tensiuni, revolte, nonconformismul unor personaje și credințele
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
la o spargere de șabloane, la o repunere în pagină a textului. E ca și cum ceva zace în pulberea drumului, neinteresant pentru nimeni și, la un moment dat, cineva se oprește, îl ridică, suflă peste obiect și el strălucește. Așa a suflat Dabija peste acest text și i-a pus în valoare o lumină, pentru mine, inexistentă. Alexandru Dabija a condus povestea către anumite sensuri, a amplificat tensiuni, revolte, nonconformismul unor personaje și credințele primitive, prejudecățile altora, a redus zdravăn numărul aparițiilor
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
înainte și după Alexandra, Mutu aplecându-se, Mutu strănutând, Mutu cumpărând un ceas, Mutu intrând și ieșind de la closet, Mutu vânzând un iaht (pardon, asta nu!), Mutu scuipând, Mutu în fotografii de familie cu Ioan Becali și Gheorghe Poepescu, Mutu suflându-și nasul, Mutu legându-și brăcinarul, Mutu scuipân..., Mutu..., Mu... și, șiiiiiii, șiiiiiiiii, șiii - nu se poate, stimați telespectatori! - ce ratare, ce... În sfârșit, asta e: Octavian Belu + Mariana Bitang...
... alte Sporturi televizate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12036_a_13361]
-
și-un sfert după-amiază, am ajuns la marginea... mediului rustic. Șoferul a anunțat cu o voce marțială: -Am pană, de-aici mergeți pe jos, că nu e departe... Jos era un noroi de șantier în lucru. Nici urmă de zăpadă. Sufla un vânt siberian, iar la vreo trei kilometri se vedeau luminițele cătunului. -Da, nu e departe, a murmurat Haralampy disperat, nu e departe... Înaintam pe-un drum desfundat, iar primele semne de viață ni le-au dat trei dulăi lătrând
Amintire de la Crăciun by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12079_a_13404]
-
și pe Nichita Stănescu, le acordă prețioasa lor amiciție. Sigur, și dacă unii critici ar ieși din amorțirea lor filozofică și ar citi și comenta cărți care merită a fi susținute, lucrurile nu s-ar schimba fundamental. Dar... parcă ar sufla o briză de speranță în lumea noastră literară, iar publicul, cel inteligent și curios de beletristică care există și va exista întotdeauna în ciuda presiunii mass-media, ar ieși el însuși din expectativă, din fireasca-i nedumerire. Dar să mă întorc la
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
la despărțirea de Cotroceni pentru a scoate partidul din impas. Chiar dacă nu-l iubește pe Adrian Năstase, Ion Iliescu îi mai oferă acestuia o șansă, scoțîndu-l cîștigator din Parlament, dupa marea lui înfrîngere. Dar acum Adrian Năstase nu mai poate sufla nici în somn împotriva celui care l-a făcut cel mai puternic om din România, timp de patru ani.
Proba libertății by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12172_a_13497]
-
undeva că nu puteți lucra cu spor la un manuscris decît dacă acesta are deja un titlu atrăgător. M.T.:Într-adevăr, iar cel mai bun titlu al meu este "Picătura de aur", pe care Romain Gary era să mi-l sufle. El a recurs la un nepot al său, un oarecare Pavlovitch, ca om de paie pentru a publica incognito romanul "Ai toată viața înainte". Pavlovitch relatează într-o carte a sa că depusese la Mercure de France manuscrisul falsului Ajar
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
care a rupt ușile la Conferințele Microsoft mă trec fiorii unui râs homeric. Am dat nu întâmplător aceste nume, pentru că ele reprezintă tot ce-are mai spectaculos pesedismul în materie de intelectuali. Adică aceeași veche gardă a băieților obișnuiți să sufle în trâmbița partidului, oricare va fi fiind acela. Servilitatea a fost întotdeauna aducătoare de arginți și de posturi grase, așa că amănuntele referitoare la etică, valoare sau competență sunt irelevante când le rostim în legătură cu acești domni. Nu-mi rămâne decât să
Conferințele Microsoft by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12250_a_13575]
-
Cristian Teodorescu Te așteaptă cea mai interesantă toamnă din zdruncinata istorie postdecembristă a țărișoarei noastre. Alianței PNL-PD îi suflă vîntul în pînze din ce în ce mai zdravăn, în timp ce partidul de guvernămînt nu pare să înțeleagă nici după al doilea tur de scrutin al localelor că are o problemă cu propriul său electorat. Și dacă e să ne luăm după ce se mai aude
Mișcarea marelui pendul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12726_a_14051]
-
1987), Originar, roman, (1992), Ferească-ne Dumnezeu de oamenii buni, eseuri (1995), Totdeaunaniciodată, poezii (2000), Adversarul meu cel mai iubit, eseuri (2004).Albire 1. Arată ca oile când sunt tunse Se sprijină unii de alții în umbra Catedralelor, Decembrie își suflă Vântul în cazemate Sufletele noastre aplecate Cu nasul în sticla de vin, transpirația Lipită de zbârciturile pielii Pastile mai mici pentru decizii mai mari Nesiguranța Contopirea sufletelor înstrăinate În cădere, în hotărâri greșite Ai fost odată teafăr la minte 2
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
nu v-ați pierdut răbdarea, Viermi ai pămîntului?// Cum stau într-adevăr lucrurile/ voi afla abia mîine, după lucrarea scrisă/ pe care-o va corecta însuși Profesorul Dumnezeu/ cu un foarte roșu creion în flăcări.// Deocamdată, doar Bach îmi mai suflă ceva,/ din ce s-a scăpat să-i dezvăluie Domnul/ la ultima lor Consultație./ Oricum, te las, prietene, îmi spune el,/ să te-ntinzi pe targa asta a orgii mele./ Am destule hăuri în mine, destule leagăne.// Ce va fi
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
împodobită c-o umilitoare brățară. Sunt sigur că ultimele gânduri i-au fost la mine. Și poate la doamna cu buze roșii. - Poftim, o batistă, unchiule. - Cam patruzeci de ani de-atunci și-ncă-mi vine să plâng. - Și-a suflat zgomotos nasul. - Bietul Miquel, pierdut în Pirinei, luptând, și eu acasă, pierdut între cărți. La vremea-aia traduceam Eneida, cântam obsesiv Les adieux, Opus 81 a, înțelegi? și-i duceam dorul lui Miquel al meu și visam că-n câteva
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
traduceam Eneida, cântam obsesiv Les adieux, Opus 81 a, înțelegi? și-i duceam dorul lui Miquel al meu și visam că-n câteva luni o să ne putem regăsi. Nu-mi închipuiam c-o să intre în grupurile de partizani. - Și-a suflat iar nasul. - Clar că știindu-l cum e... - A oftat din adâncul amintirii. - Miquel al meu putea muri doar dacă-l trăda cineva, ca eroii mei clasici. Au tăcut, o tăcere lungă. Până când Miquel, care nu plânsese, n-a mai
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
Sau: ,Mărturisește, suflet îndărătnic, că între sfintele culori îți plac vreo două trei îndeosebi, crezînd că a rămas în ele pentru totdeauna, mai mult ascuns, ceva din întunericul atîtor nopți și-o amintire stinsă din lumina multor asfințituri." După ce ai suflat într-o lumînare te mai uiți, o minută, să vezi ce arabescuri face, picînd, fiecare bobiță de ceară. La fel, în Norii, orice grăunte de ploaie e dus, din priviri, înapoi, spre munții albi și înalți, striviți imediat, și ușor
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
instrumentul unor multiple metamorfoze, dar una din principalele lui virtuți constă în a reda viața și sănătatea. Chiar și în zilele noastre, o asemenea credință persistă, cel puțin la copii. Când un copil se lovește și îl doare rana, mama suflă peste locul lovit și îl sărută pentru a-l vindeca. Acest sărut care ușurează durerea și îl reconfortează pe copil are desigur, o putere de vindecare, cel puțin simbolică pentru cel care îl primește. Fără să mai vorbim de orbul
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
frământată și modelată cu tenacitate, la concentrația înaltă a obsesiei și în disprețul oricărei eufonii. E mai degrabă proză aici decât poezie, o pastă verbală densă ce umple spațiul paginii fără a lăsa cel mai mic lăcaș de ventilație lirică: ,Suflă țăranii cu capetele lor de cai/ În scăldătorile mașinilor - nici fiert/ Nici înghețat;/ Trece mama cu sângele fiului/ Până la genunchi, ca printr-o mlaștină:/ Industrii;/ }ăranii suflă ca vitele-n scăldătoarea/ De lapte, de ulei, de sânge -/ A industriilor;/ Se
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
umple spațiul paginii fără a lăsa cel mai mic lăcaș de ventilație lirică: ,Suflă țăranii cu capetele lor de cai/ În scăldătorile mașinilor - nici fiert/ Nici înghețat;/ Trece mama cu sângele fiului/ Până la genunchi, ca printr-o mlaștină:/ Industrii;/ }ăranii suflă ca vitele-n scăldătoarea/ De lapte, de ulei, de sânge -/ A industriilor;/ Se laudă ocârmuirea, țăranii suflă/ Cu boturile lor de cai în scăldătorile/ De lapte, de vin, de ulei./ Extracție de clasă, la nesfârșit și-n disperare." (Extracție de
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
lor de cai/ În scăldătorile mașinilor - nici fiert/ Nici înghețat;/ Trece mama cu sângele fiului/ Până la genunchi, ca printr-o mlaștină:/ Industrii;/ }ăranii suflă ca vitele-n scăldătoarea/ De lapte, de ulei, de sânge -/ A industriilor;/ Se laudă ocârmuirea, țăranii suflă/ Cu boturile lor de cai în scăldătorile/ De lapte, de vin, de ulei./ Extracție de clasă, la nesfârșit și-n disperare." (Extracție de clasă); , Pe cel dintâi l-au alungat cu pietre,/ L-au răstignit pe la izvoare;/ Și i-au
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
măr dulce și lungit cu ape de leac. Încă trei volume, apoi, Oglinda femeii (1986), Lumină din lumină (1993) și Cuvinte nou născute (2002), sînt despre cheful de-a migra și de-a ,trece" al elementelor. Despre dansul de funigei suflați în vîntul de miazănoapte, despre pămîntul prefirat cu pîine și descîntat cu vin. Despre călătorii: ,Dar eu m-am dus la regele mort/ privind adînc în ochii lui de rugină/ ascultînd cum ninge peste pămînt, / arătînd orbilor un trup de
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]