KorAP: Find »[drukola/base=suflet & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...4243 >

106,064 matches

Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601

îi simte prezența, este motivat de prezența ei. Era adevărat, Oana nu se îndoise niciodată de el și-i mărturisise în felul ei, mai simplu, mai potolit, că și cu ea lucrurile stau exact la fel. Fusese sinceră până-n adâncul sufletului. Era un adevăr care trebuia spus. Maur iradia de bucurie. Exuberant, ridică de jos un gândăcel pe o frunză îngălbenită și-i zise: - Vezi tu ce culoare are cerul? La fel sunt și ochii Oanei. Superbi ... nu-i așa?, îl

NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
fi adevărat, mintea ei înfierbântată, a dat întâmplării, mai multă importanță decât trebuia. Dacă mama ar fi fost acasă, ce repede s-ar fi lămurit toate. O chinuia îndoiala, întotdeauna i-au plăcut, lucrurile clare și certe, iar acum peste sufletul ei candid se cernea zăpada îndoielii. Oana sta cu coala de hârtie în față, așezată pe un taburet în bucătărie. Bogdan, intră abia auzit și se așează și el. -E chiar așa de grav? Să te ajut cu ceva? -M-am

NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
Corola-blog/BlogPost/350471_a_351800

1243 din 27 mai 2014 Toate Articolele Autorului astăzi când soarele pregătit de plecare să conducă duminica până la poarta înserarii spre luni m-am întâlnit cu un poet ducea într-o mână o sacoșă plină de cărți iar în cealată sufletul său când mi-a întins o carte iscălită cu lacrimi i-am simțit în palmă bătaia inimii parcă era a unui pui de pasare cazut din cuib am alergat spre casă și i-am făcut loc lângă colecția de îngeri

CE PREŢ ARE O POEZIE? de DORINA STOICA în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Dorina_stoica_1401198244.html [Corola-blog/BlogPost/350471_a_351800]
bătaia inimii parcă era a unui pui de pasare cazut din cuib am alergat spre casă și i-am făcut loc lângă colecția de îngeri. **** o poezie ce preț are v-ați întrebat vreodată cât costa o lacrimă prelinsă din sufletul trist neâțeles al unui poet daca ți-a rămas ceva mărunțiș prin buzunare nu-l da de pomană mai bine cumpără-i cartea am să vă spun un secret poeții sunt oameni sărmani care dăruiesc trecătorilor grăbiți indiferenți mărgăritare cioburi

CE PREŢ ARE O POEZIE? de DORINA STOICA în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Dorina_stoica_1401198244.html [Corola-blog/BlogPost/350471_a_351800]
poet daca ți-a rămas ceva mărunțiș prin buzunare nu-l da de pomană mai bine cumpără-i cartea am să vă spun un secret poeții sunt oameni sărmani care dăruiesc trecătorilor grăbiți indiferenți mărgăritare cioburi de vise zdrențe de suflet poezii de Dorina Stoica Referință Bibliografică: Ce preț are o poezie? / Dorina Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1243, Anul IV, 27 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dorina Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a

CE PREŢ ARE O POEZIE? de DORINA STOICA în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Dorina_stoica_1401198244.html [Corola-blog/BlogPost/350471_a_351800]
Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945

necățărându-i în vârful aroganței, cățăratul nefiind cu nimic mai presus decât târâșul. Există uneori atât de aproape, chiar sub ochii noștri astfel de oameni, dar, adesea ne derutează viziuni nevăzute, ne domină o rațiune ce se dușmănește cu sensibilitatea sufletului, iar aceasta nu-i decât un crunt rău ce ne-ndepărtează de ei și pe noi de noi! Neamul românesc are lângă trupul și sufletul său un suflet și un trup ca grâul și aurul lui: muzica populară și interpretul

VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
dar, adesea ne derutează viziuni nevăzute, ne domină o rațiune ce se dușmănește cu sensibilitatea sufletului, iar aceasta nu-i decât un crunt rău ce ne-ndepărtează de ei și pe noi de noi! Neamul românesc are lângă trupul și sufletul său un suflet și un trup ca grâul și aurul lui: muzica populară și interpretul - știm, cei mai pretențioși în termeni separă muzica populară de muzica folclorică, dar noi luăm spicul cu totul deoarece e treaba „grânarilor” melosului (popular ori

VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
derutează viziuni nevăzute, ne domină o rațiune ce se dușmănește cu sensibilitatea sufletului, iar aceasta nu-i decât un crunt rău ce ne-ndepărtează de ei și pe noi de noi! Neamul românesc are lângă trupul și sufletul său un suflet și un trup ca grâul și aurul lui: muzica populară și interpretul - știm, cei mai pretențioși în termeni separă muzica populară de muzica folclorică, dar noi luăm spicul cu totul deoarece e treaba „grânarilor” melosului (popular ori folcloric) să depoziteze

VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
termeni separă muzica populară de muzica folclorică, dar noi luăm spicul cu totul deoarece e treaba „grânarilor” melosului (popular ori folcloric) să depoziteze fructul de grâu, bob după bob. Una dintre apreciatele artiste moldovence, parte a acestui trup și acestui suflet ce fac front comun cu iubitorii lor, poartă un nume căruia-i revine incontestabil un înalt merit în alinarea adâncă a zilelor vieții noastre, păstrând astfel distanță de posomorâre, această atât de statornică măcinare adâncă a omului. Numele e Vasilica

VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
aure, și frumoasa și talentata interpretă de melos popular, Vasilica Tătaru. Ea a bucurat, a încântat, a răcorit publicul copt de soare și gânduri, în mijlocul unui perimetru din centrul orașului! Atunci s-a văzut iarăși ce aproape de oameni e bucuria sufletului, iar ei cât de departe își surghiunesc gândul să o caute! Se vor gândi de atunci bacăuanii, mult timp, la cât au fost de fericite acele minute și secunde petrecute cu Vasilica Tătaru și vor avea mult timp impresia că

VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
zi cu zi lumea sărmană. Glasul ei, chipul ei s-au expus frumos, vrăjitor și au înduplecat viața să facă bacăuanilor ziua mai frumoasă decât cele dinainte și mai îmbunătățită cu speranțe, pentru ce urmează să vină! O hrană a sufletului, o mână mângâietoare, de mătase, o sărutare pe gând au fost cântecele Vasilicăi Tătaru, căci așa sunt aceste cântece, dintotdeauna, hrană și sărut, și așa vor continua să fie! Artista, glăsuindu-le pentru neamul românesc, împarte măcar câte un dumicat

VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
Corola-blog/BlogPost/380077_a_381406

Acasa > Versuri > Spiritual > O INVITAȚIE Autor: Gabriela Maria Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2061 din 22 august 2016 Toate Articolele Autorului Să vii e ușor la mine în suflet, nu e nici poartă, nici pridvor, căci totul este mai ușor, de îmi surâzi binevoitor. Cuvântul să îl rostești plăcut, fără de grabă, poți fi și mut, că nu e bun, ce e prea mult. Vorbele tale adu-le, nu cele

O INVITAŢIE de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_maria_ionescu_1471888753.html [Corola-blog/BlogPost/380077_a_381406]
bun, ce e prea mult. Vorbele tale adu-le, nu cele de-mprumut. Adu-ți și visul tău cu tine, împarte-l chiar... ne va bine , să știm cum stăm și lângă cine, sinceritatea nu-i pentru oricine. În catedrala sufletului meu pășește încet și cu sfială, Îl vei intanli pe DUMNEZEU , și nu-e deloc o camera goală !!.... E un loc încărcat cu o emoție aparte, e un loc tainic, pașnic că de refugiu, nu-i nevoie de rugăciuni sau de

O INVITAŢIE de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_maria_ionescu_1471888753.html [Corola-blog/BlogPost/380077_a_381406]
Corola-blog/BlogPost/342759_a_344088

unchiul meu Dramaturgul din Bacău pentru eternitate. Azi printre lacrimi îți scriu cu blândețe Destinul nostru ,, O conversie în oglindă,, O ,, Rătăcire în amurg,, ,, Văduve la tinerețe,, Un ,, Drum spre Everest,, ,,Într-o lume captivă,, Azi este datoria mea de suflet, morală Un ultim omagiu domnule Genoiu să-ți aduc Rămâi, ai fost unchiul meu de-o vară Numele în poemele mele să ți-l duc. Valentina Geambașu 08.02.2016, Foto internet Referință Bibliografică: NECROLOG LUI GEORGE GENOIU / Valentina Geambașu

NECROLOG LUI GEORGE GENOIU de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1455212779.html [Corola-blog/BlogPost/342759_a_344088]
Corola-blog/BlogPost/355427_a_356756

Acasa > Versuri > Frumusete > IUBIRE CURGÂND Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 260 din 17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mă trezesc în fiecare dimineață ca un salcâm înflorit cu dragostea atârnându-mi ciorchine în suflet doar dorul de tine mereu căutat, niciodată găsit. Mă trezesc dimineață, ziua mă unge cu mir pe creștet fire de iarbă se-ndreaptă-n lumină nopți de-aștepare ca iubirea să vină le strâng cu ardoare ca firu-n chilim. Mă trezesc

IUBIRE CURGÂND de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubire_curgand_.html [Corola-blog/BlogPost/355427_a_356756]
Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135

și a Prutului încât a rămas precum un sfânt. Eu îi spun de atunci Sfântul Soare. Așa a început să facă ordine în jurul său. Razele, le-a trimis să alunge orice nor din ceruri și de pe pământ, cât și din sufletele oamenilor. Atunci au venit păsările cu miile, și într-o clipă au construit un lăcaș cum nu a văzut el vreodată ! Se întreba soarele; cum de-au putut face aceste necuvântătoare o asemenea frumusețe de biserică ! Pe sub geana razelor le-

O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
pe gânduri de cele auzite, a ascultat cu înțelepciune. Primul pe care l-a auzit glăsuind a fost un înger. - Doamne, zise el, cer ascultare să merg la copii. Vreau să văd ce poartă pe uneri și de au în suflet nădejdea mântuirii. Atunci Dumnezeu a încuviințat și îngerul a venit înaintea sa. - Doamne, zise un alt glas; sunt și bătrâni singuri și bolnavi sau poate oameni în floarea vârstei, care le-au secătuit puterile și încrederea în semenii lor. Dumnezeu

O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
locuri cu multă liniște, într-o seară au auzit înălțându-se către cer glasul subțire și tremurat precum un firicel de fum, al unui copil ce cânta o poezie, asemeni nunei rugăciuni; ,, Scară către Dumnezeu ,, scrisă de poetul Vasile Militaru. ,, Sufletul, sau însăși viața - freamătul misterios. Nu-i legat, în ce e trupul, nici de carene, nici de os. Pe pământ izvorul vieții nu e și n-a fost nicicând : Nici în sânge, nici în creier, nici în inima bătând, Ci

O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
a fost nicicând : Nici în sânge, nici în creier, nici în inima bătând, Ci el curge din adâncul Cerurilor înstelate, Nevăzut fior de viață în oricare vietate. Iar când vietatea moare, se dezleagă-ntreg misterul, Căci pământul ia țărâna, pe când sufletu-l ia Cerul, Cum, spărgând un bec ce face casa de lumină plină, Sfărmat este doar becul, nu izvorul de lumină ! ,, Iată, aici este capătul drumului meu spuse unul dintre îngeri, celorlalți. Și-a înfășurat strâns aripile și a coborât

O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
oameni fericiți, dar și peste pământul sărac cu oameni chinuiți. Tot umblând prin lume îngerii observă un lucru. Unde-i omul supărat și pământul e uscat. Unde-i omul fericit, tot pământul e rodit. Zburând cu aripile să vadă orice suflet omenesc, îngerilor, li s-au arătat la marginea unui drum de pădure pe un trunchi bătrân de copac doborât de ani și ani, o bătrânică suptă de gânduri și timpul care i-a încrețit fruntea. Era atât de tristă încât

O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
sa, orizontul arătându-se plin de lumină. Acestor minuni, Dumnezeu, a hotărât ca Îngerii să coboare pe pământ spre a fi păzitorii oamenilor; să șteargă lacrimile durerii; măicuțelor să le dea iubirea copiilor; iar tuturor oamenilor să le planteze în suflete rămurelele speranțelor și iubirea de aproape. Referință Bibliografică: O poveste pentru cei mari si pentru cei mici / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1412, Anul IV, 12 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constanța Abălașei Donosă

O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509

și o deosebită cumpătare politică și administrativă. El a intuit peste timp și în timp toate realizările culturale și civilizatoare ale divinei Cetăți. Îmbrățișată de ziduri înalte și de apa mării, Cetatea celor Șapte Coline- simbolizează inima imperiului creștin și sufletul Bisericii Ortodoxe. Alegerea locului pentru noua capitală, spunea Uspensky, și crearea unui oraș istoric internațional reprezintă una dintre cele mai mari reușite ale inteligenței politice și de conducere a lui Constantin. Acesta, mutând capitala internațională la Constantinopol, a salvat civilizația

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
adunarea sfinților, cap. 24, 25, PSB, vol. 14, ...). Dacă gânditorii lumii antice au stăruit disperați în încercarea lor de a ignora sau exclude durerea umană, suveranii despoți au intensificat-o, au preamărit-o. În Vatra lumii vechi, durerea a închircit sufletul omului, iar voluptatea l-a caricaturizat. Religiozitatea antică a săltat lumea în golul rece și prăpăstios al durerii și al deșertăciunii. Numai Zamolxianismul pelasg, viu, monoteist, țâșnind ca un torent al vieții, premergător al Creștinismul a păstrat demnitatea umană între

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
marginile Cosmosului și toate încheieturile omenirii. Suferința creștină capătă o altă existență, ce nu are nevoie nici de explicare, nici de justificare. Răstignirea Mântuitorului așează lumea creștină într-o atitudine spirituală profundă, prin care Biserica Sa purifică mistic și ascetic sufletul noii lumi hristice întru veșnicie. Sfintele Patimi ale Domnului și Dumnezeului nostru, suferința Lui pe Cruce a fost acceptată și trăită, doar ca să ne lase moștenire Suferința Sa Sfântă în care să ne întrupăm suferința noastră biruitoare. Așadar, Zamolxianismul pelasg

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
frumos la chip și foarte impresionant, cu ochi de leu, omenos, plin de bunătate, cumpătat, dornic de a face fapte bune, indulgent, gândea liber, era blând, răbdător, generos și iubitor de armată și popor, cu spirit al dreptății, cumpătat, iertător, suflet mare, spirit neînfricat, mare strateg, profund religios, înțelept în probleme legislative, desfășurând o mare lucrare legislativă. Punea preț pe valoarea cercetărilor, a științelor, a artelor și , mai cu seamă a literaturii. Era foarte învățat și foarte cultivat spiritual, apropiat mult

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]