337 matches
-
des lettres reste suspendue après 17**. Cette fin de siècle "lumineux" partage leș pratiques corporelles entre licites et illicites et relègue une pârtie essentielle de l'humain la sexualité à la périphérie de la vie intime. Et pourtant quel était le sujet qui pouvait susciter l'intérêt le plus vorace et nourrir la cupidité inavouable des contemporains? Avec une intuition majeure, garanție de la gloire, Laclos veut disséquer l'interdit. Usage du corps / des corps (pour en ușer, îl faut le(s) connaître
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
distincte cu reflecția teoretică. Există un foarte interesant studiu de imaginar lingvistic al lui Gilles Philippe care urmărește supraviețuirea unor teme ale geniului francez al limbii în secolul al XX-lea. Titlul face aluzie la vechiul mit al sintaxei naturale: Sujet, verbe, complément. Le moment grammatical de la littérature française 1890-194051. Ipoteza centrală e că la sfârșitul secolului al XIX-lea discursul literar a asimilat instrumentele gramaticii pentru a putea descrie funcționarea operelor literare; în opoziție cu o știință a literaturii care
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literare, traducere de Sanda Ignat, Limes, Cluj-Napoca, 2013. Petrescu, Ioana Em., "Perspectivă eroică și perspectivă ironică în opera lui N. Bălcescu" (1972), în Configurații (1981), ediție îngrijită de Ioana Bot, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2015, pp. 101-106. Philippe, Gilles, Sujet, verbe, complément. Le moment grammatical de la littérature française 1890-1940, Gallimard, Paris, 2002. Philippe, Gilles, Le français, dernière des langues. Histoire d'un procès littéraire, PUF, Paris, 2010. Pigman III, G.W., "Versions of Imitation in the Renaissance", Renaissance Quarterly, vol
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
48 Ibidem, p. 8. 49 Ibidem, pp. 24-25. 50 Galin Tihanov, "Why Did Modern Literary Theory Originate in Central and Eastern Europe? (And Why Is It Now Dead)?", Common Knowledge, vol. 10 (2004), nr. 1, pp. 61-81. 51 Gilles Philippe, Sujet, verbe, complément. Le moment grammatical de la littérature française 1890-1940, Gallimard, Paris, 2002. 52 Georges Didi-Huberman, Peuples exposés, peuples figurés, Minuit, Paris, 2012. 53 Ibidem, pp. 243-244. 54 Ovidiu Bîrlea, Istoria folcloristicii, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 119; și de
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
estetică. Motivarea "realistă" este un procedeu artistic, în artă "a părea" este chiar mai important decât "a fi". 289 Formaliștii ruși fac o distincție între "fabulă", adică succesiunea temporal-cauzală care, oricum ar fi expusă, constituie "povestirea" sau materialul "povestirii", și "sujet" (în limba rusă : sujet = subiect), un termen pe care l-am putea traduce prin "structura narativă". "Fabula" este suma tuturor motivelor, în timp ce sujet este prezentarea într-o ordine artistică a motivelor (adesea ceva absolut diferit). Tipurile cele mai obișnuite de
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
un procedeu artistic, în artă "a părea" este chiar mai important decât "a fi". 289 Formaliștii ruși fac o distincție între "fabulă", adică succesiunea temporal-cauzală care, oricum ar fi expusă, constituie "povestirea" sau materialul "povestirii", și "sujet" (în limba rusă : sujet = subiect), un termen pe care l-am putea traduce prin "structura narativă". "Fabula" este suma tuturor motivelor, în timp ce sujet este prezentarea într-o ordine artistică a motivelor (adesea ceva absolut diferit). Tipurile cele mai obișnuite de sujet folosesc deplasarea în
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
distincție între "fabulă", adică succesiunea temporal-cauzală care, oricum ar fi expusă, constituie "povestirea" sau materialul "povestirii", și "sujet" (în limba rusă : sujet = subiect), un termen pe care l-am putea traduce prin "structura narativă". "Fabula" este suma tuturor motivelor, în timp ce sujet este prezentarea într-o ordine artistică a motivelor (adesea ceva absolut diferit). Tipurile cele mai obișnuite de sujet folosesc deplasarea în timp: începutul povestirii în medias res, ca în Odiseea sau în Bamaby Rudge de Dickens ; deplasări înainte și înapoi
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
în limba rusă : sujet = subiect), un termen pe care l-am putea traduce prin "structura narativă". "Fabula" este suma tuturor motivelor, în timp ce sujet este prezentarea într-o ordine artistică a motivelor (adesea ceva absolut diferit). Tipurile cele mai obișnuite de sujet folosesc deplasarea în timp: începutul povestirii în medias res, ca în Odiseea sau în Bamaby Rudge de Dickens ; deplasări înainte și înapoi, ca în Absalom, Absalom de Faulkner. In romanul lui Faulkner As / Lay Dying (în timp ce agonizam), în "sujet" intra
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de sujet folosesc deplasarea în timp: începutul povestirii în medias res, ca în Odiseea sau în Bamaby Rudge de Dickens ; deplasări înainte și înapoi, ca în Absalom, Absalom de Faulkner. In romanul lui Faulkner As / Lay Dying (în timp ce agonizam), în "sujet" intra povestirea întâmplărilor pe rând de către toți membrii unei familii în timp ce transportă trupul mamei spre un cimitir îndepărtat. "Sujet" înseamnă intriga filtrată prin "punctul de vedere" si prinsă în "focarul narațiunii". "Fabula" este, ca să spunem așa, o selecție din "materia
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Dickens ; deplasări înainte și înapoi, ca în Absalom, Absalom de Faulkner. In romanul lui Faulkner As / Lay Dying (în timp ce agonizam), în "sujet" intra povestirea întâmplărilor pe rând de către toți membrii unei familii în timp ce transportă trupul mamei spre un cimitir îndepărtat. "Sujet" înseamnă intriga filtrată prin "punctul de vedere" si prinsă în "focarul narațiunii". "Fabula" este, ca să spunem așa, o selecție din "materia primă" a romanului (experiența autorului, lecturi etc.) ; în schimb, prin "sujet" se înțelege o selecție din "fabulă" ; sau, mai
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
în timp ce transportă trupul mamei spre un cimitir îndepărtat. "Sujet" înseamnă intriga filtrată prin "punctul de vedere" si prinsă în "focarul narațiunii". "Fabula" este, ca să spunem așa, o selecție din "materia primă" a romanului (experiența autorului, lecturi etc.) ; în schimb, prin "sujet" se înțelege o selecție din "fabulă" ; sau, mai -bine zis, o viziune narativă mai concentrată. *15 Durata fabulei este perioada totală în oare se desfășoară acțiunea. Durata "narațiunii" se referă la ,,sujet" : ea este durata lecturii sau "durata practică a
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
romanului (experiența autorului, lecturi etc.) ; în schimb, prin "sujet" se înțelege o selecție din "fabulă" ; sau, mai -bine zis, o viziune narativă mai concentrată. *15 Durata fabulei este perioada totală în oare se desfășoară acțiunea. Durata "narațiunii" se referă la ,,sujet" : ea este durata lecturii sau "durata practică a trăirii", "timpul trăit", timp controlat, firește, de romancier, care poate trece peste ani în câteva propoziții, dar poate dedica două lungi capitole prezentării unui bal sau unui ceai. *16 Cea mai simplă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Etudes augustiniennes, 1993. Descoperim aici că, înainte de toate, filosofia înseamnă o artă de a trăi, departe de speculațiile gratuite și inutile. Este ceea ce analizează în mod magistral - a-l citi înseamnă a-l auzi - Michel Foucault în L’Herméneutique du sujet, cursurile ținute de el la Collège de France în perioada 1981-1982, Hautes Etudes-Gallimard-Seuil, 2001 ștrad. rom. Bogdan Ghiu, Hermeneutica subiectului, Polirom, Iași, 2004 - n.tr.ț. Pierre Hadot face frecvente trimiteri la două cărți majore conținând idei excelente, din păcate
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
d'évaluation de l'implication communautaire non-formelle, réalisée sui-generis et qui comporte 5 items, sur une échelle qui va de 0 (" pas du tout ") à 5 (" dans très grande mesure ") décrivant diverses actions qui se réfèrent à l'implication du sujet dans une série de tâches qui n'impliquent pas les demandes explicites de la description de son poste, en mettant en relief sa disponibilité pour aider ceux " qui sont dans le besoin " hors les heures qu'il passe au travail ; l
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
căpătat expresie în ele sau este exprimată doar parțial. Astfel, acestea reprezintă texte care se apropie de gradul zero al intermedierii. Spre deosebire de încercările formaliste și structuraliste de reconstruire a unui model pentru "narațiunea fără intermediere" cu ajutorul conceptelor precum fable (versus sujet) sau histoire (versus discours)67, metoda mea are avantajul că nu se bazează pe ipoteze teoretice, ci, mai degrabă, pe exemple textuale concrete 68. 2.1. Rezumatul: povestire fără narator "Sînt puține opere de artă care să nu fie ridicole
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
voi prezenta cîteva exemple de titluri de capitol "comentative", care pot fi considerate norma titlurilor de capitol "rezumative", potrivit tezei mele. Acestea sînt rezumate în sensul că sintetizează sau discută subiectul sau materia (fable, histoire) din care e alcătuită narațiunea (sujet, discours, récit). Acestea nu se referă, totuși, la procesul structurării unui text ficțional din acest material: Agathon este salvat dintr-o aventură primejdioasă de pirații ciclieni și vîndut ca sclav în Smirna (Agathon, cartea I, cap. I) Domnul Pickwick călătorește
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
strategie de prezentare, 204 strategii narative, 227-228, 231 structura conținutului, metonimică metaforică, 340 structuralism, teorii formaliste, 24, 29, 42, 51, 86, 92, 112 structură de suprafață structură de adîncime, 228 structură narativă, 18, 42, 96, 122, 124, 168 subiectivizare, 196 sujet, v. fable tehnică de tip "camera eye", 338-344 tehnica omisiunii, 280 telling-showing, 11-12, 87, 190, 220-221, 223, 226-227, 235 v. și mod, prezentare scenică temă/remă, 248 teoria actelor de limbaj, 27, 96 teoria literaturii și istoria literaturii, 344 și
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
psihic ce stârnește, în orizontul de așteptare al cititorului, râsul) este asigurată, în roman, prin permanența eroului comic. Mergând pe linia deschisă de Th. Verweyen în a sa Eine Theorie der Parodie ("A înțelege parodia nu ca imitație critică a sujeturilor literare, ci ca referință critică la receptarea lor ca paradigme ale interacțiunii comunicative"62), Jauss se arată mai preocupat de stabilirea granițelor acestui tip de scriitură imitativă decât de trasarea precisă a unui teritoriu exact, ceea ce-l apropie, conceptual, de
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
style connus sous le nom de Gargantua et Pantagruel, respectivement L'ingénieux hidalgo Don Quichotte de la Manche. Ces textes illustrent ces cas célèbres où les modèles sont évidemment dépassés, les répliques parodiques devenant des chefs-d'oeuvre. Le XXème siècle, le sujet du IVème chapitre de la thèse, est le plus privilégié, tant à cause du fait que l'on assiste maintenant à la vraie prolifération de la parodie, devenue un concept essentiel à l'évaluation du postmodernisme, de même que de la perspective de
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
est née de la rhapsodie... En effet, quand les rhapsodes interrompaient leurs récitations, des amuseurs se présentaient qui retournaient en vue de délassement de l'esprit tout ce qu'on venait d'entendre. Aussi les appela-t-on parodistes, puisque, à côté du sujet sérieux proposé, ils introduisaient subrepticement d'autres, comiques. La parodie est donc une rhapsodie retournée, qui par des modifications verbales ramène l'esprit à des objets comiques"). 111 Marian Popa, "Modul parodic", în Comicologia, Editura Univers, București, 1975, p. 147
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
vers (...), soit à changer une seule lettre dans un mot (...), soit à détourner, sans aucune modification textuelle, une citation de son sens (...), soit à composer un ouvrage entier "sur une pièce de poésie connue, que l'on dètourne àun autre sujet et à un autre sens par le changement de quelques expressions" (...), soit à faire des vers dans le goût et dans le style de certains auteurs peu approuvés", apud G. Genette, op. cit., pp. 31-32. 282 Thackeray, William, Rebecca și Rowena
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Petit Traité de politique à l'usage du citoyen, Vuibert, Paris, 2008; La médiatisation de la science. Clonage, OGM, Manipulations génétiques, De Boeck-Ina, Bruxelles, 2008; Entre populisme et peopolisme. Comment Sarkozy a gagné, Vuibert, Paris, 2008; Identités sociales et discursives du sujet parlant (ed.), L'Harmattan, Paris, 2010; La conquête du pouvoir. Opinion, Persuasion, Valeurs, les discours d'une nouvelle donne politique, L'Harmattan, Paris, 2013. Michel CHAROLLES, profesor la Universitatea Paris III, specialist în analiza discursului. Principalele contribuții: (în colab. cu
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
offerte par l'intérêt de l'Ukraine à l'égard de l'OTAN, dans le but de chercher et de trouver des solutions aux problemes roumano-ukrainiens, il serait une erreur. Ne pas dialoguer avec Kiev, dans un tel contexte, au sujet des hydrocarbures de la Mer Noire, du canal de Bystroe, ainsi que de la protection du Delta du Danube, de la situation des roumains habitant la Bucovine du Nord, la région de Hertza et la Bessarabie du Sud territoires roumains hérités par l
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
les Etats Unis. L'auteur y présente, parfois en détails, les conversations qu'il a eues avec les représentants de l'Union Soviétique, des Etats Unis et de Cuba, mais également avec U Thant, Secrétaire général de l'ONU, au sujet des causes de la crise et des modalités d'y mettre fin. Il y souligne le rôle du dialogue direct de l'Union Soviétique avec les Etats Unis, qui a mis fin à la crise, en contournant Cuba et les Nations
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Il y souligne le rôle du dialogue direct de l'Union Soviétique avec les Etats Unis, qui a mis fin à la crise, en contournant Cuba et les Nations Unies. Des aspects qui méritent une attention particulière sont présentés au sujet de la position de la Roumanie en ce qui concerne cette crise, et qui visait une politique indépendante vis-à-vis de Moscou et une amélioration de ses relations avec les Etats Unis. În septembrie 1962, am participat la Sesiunea a 17-a a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]