763 matches
-
specializare a presupusă confecționarea cojoacelor, sumanelor, bundițelor și căciulilor , care erau făcute de meșteri bărbați. Unii dintre ei aplicau și „decorații” artistice: aplice din piele la mâneci, un șnur împletit (sard) se aplica pe cele două părți din față ale sumanului, la poale și la mâneci. Dacă îmbrăcămintea de deasupra, cea groasă, folosită în sezonul rece, nu comporta, de regulă, o prelucrare artistică, cea mai aproape de corp, cămașa de zi (uneori și cămașa lungă de noapte, folosită în loc de arhicunoscuta pijama), atât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Hainele se coseau tot de mână, până târziu. La fel, bluzele, cămășile femeiești și bărbătești, fustele, ițarii, izmenele. Din piei din oi și din miel se făceau cojoace și căciuli; opincile se făceau din piele de porc. Erau croitori de sumane, cojocari, căciulari etc. Femeile coseau bluze, fuste, cămăși cu pui, flori în cruce sau pe fir. Dintre ele, se alegeau unele care lucrau mai bine și celelalte le comandau îmbrăcămintea (bluze, fuste, cămăși cu flori - pui, catrințe); astfel, unele femei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și celelalte le comandau îmbrăcămintea (bluze, fuste, cămăși cu flori - pui, catrințe); astfel, unele femei, ajutate de îndemânarea lor câștigau din lucru de mână. Materialele de făceau în casă, dar mai mult se cumpărau de la târg. În casă se țeseau sumane, lăicere, covoare, velințe, țoluri cadril cu model în pătrate etc. în ce privește portul național, Aristița Știrbu (Driță) ne spune că, pentru femei, era alcătuit din cămașă înflorată, pui-flori, care se coseau în cruci, catrințe în loc de fuste care aveau câmpul negru și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mărturii de la oameni bătrâni în 1960, printre care cea a mătușii Floarea Botușanu (Botușanca), moașa neoficială a părții de josă a satului, partea bisericii, colii și drăgăneștilor, ne spune că bărbații purtau părul rătezat până după urechi și purtau ițari, sumane, brâie, cojoace, mintene de pănură, căciuli din piele de miel. Femeile purtau pe cap basmale cu horbotă, tulpane, casânci cu franjuri, barize; cămeșa (era formată) din stani și poale, uneori se coseau tot pui, pe stani erau cusute flori (pui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în trâmbe de-omăt vrea să-l îngroape. Dar, uite, munci de iarnă te leagă de colibă Și nu-ți dau timp s-adulmeci nici aerul de-afar'; - Necum s-alergi pe drumuri, când viforul hoinar Te-nșfacă dârz și zloata sumanul îți îmbibă. Lăsai să treacă gerul; apoi, un lung pomelnic De zile înmoinate când fiecare sloi E-o lâncedă clepsidră; când neguri grele, ploi, Dospesc încet pământul călâi, dar feciorelnic. Un strat lăptos de aburi mai stărui pe zare... Dar
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ale vieții unui om. Prima parte a lucrării este dedicată poeziei, acea linie lirică simplă dar expresivă, care a devenit un modus vivendi pentru Mihai LEONTE. A doua parte a cărții este rezervată scrierilor în proză, din ciclul TUNICĂ ȘI SUMAN, o radiografie a vieții omului simplu, supus mereu forțelor ostracizante ale existenței, încorsetărilor și grijilor cotidiene, dar și a dorinței de împlinire a viselor și aspirațiilor de mai bine. MARTOR AUTENTIC este, de fapt, geneza unei stări speciale: autorul care
MARTOR AUTENTIC LA TRANSFORMĂRILE NECESARE ALE LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363884_a_365213]
-
de primăvară Îți dăruiesc un mărțișor Să-l prinzi la piept în astă seară Să-ți fie somnul lin, ușor... E mărțișor cu prima floare Ce-i vestitor la noul an Un ghiocel văzut de soare Îțit din albul său suman... Cu șnur legat în două fire Să-ți fie fața-n alb curat Și roș obrazul tău subțire Să-ți fie dulce sărutat... Să-ți poarte mult noroc tot anul Iubire să-ți aducă-n prag I-am prins în
PRIMĂVARĂ SENINĂ, DOAMNELOR ŞI DOMNIŞOARELOR! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362816_a_364145]
-
Rădița, neichii, Rădiță”, „Muică, suntem neam de piatră”, și pentru Pistruiatul și Veronica, Alexandru Pârgaru și Alexandra Chira și pentru nasul lui Tănase, părul creț al lui Caragiu și cântecele lui Anton Pann, și pentru cugetul meu ortodox, și pentru suman, gaci și căciulă și pentru nămolul de la Techirghiol, pentru Paralela 45, zumzăitul albinelor de prin salcâmi și tei și pentru Valțul rozelor și pentru cântecele lui Grigore Leșe, pentru Favorit, Etno, Hora TV și văru’ Săndel și pentru Unirea din
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
o ordine, o simetrie și un echilibru perfecte, ce se desfășoară în curgerea neîncetată a Timpului. Vizita la Muzeul de Etnografie din Balcic evidențiază și câteva asemănări lexicale româno-bulgare. Câțiva din termenii auziți aici ne amintesc de cuvinte românești precum: suman, pistelcă, rodan, raclă, târlici, unele din ele fiind considerate în DEX de origine bulgărească. Deși pare un spațiu izolat, înconjurat der stânci și mare, Balcicul are deschideri spre lumea cerului, spre soarele care răsare din spatele și se ascunde în spatele stâncilor
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
lui pânza seninului de zi. În dreptul eșafodului ajunse cel de al treizecilea condamnat. Un tânăr înalt, chipeș, cu ochii mari și senini ca ai apelor cristaline de munte, mustață groasă, până la colțurile buzelor, plete negre, căzute peste umerii dezveliți din cauza sumanului despicat în luptă. Mâna dreaptă îi sângera ușor sub mâneca ruptă, roșie de sângele închegat. Schender pașa ridică iute mâna. Doi ieniceri îl luară de brațe, târându-l spre locul unde, cu trabucul în gură, marele demnitar turc privea. În fața
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
nu s-a alterat, din contră!Veniți la Arad la Târg Bandă a cântat cu Cete de fete și feciori din Ansamblul Edera, cu saxofon și doba corinde vechi precum le erau costumele-sumane, căciuli astrahan, cârpe după cap, poale zadii, sumane, păntălăni priceși căbaturi .Ingrediente pentru Parada Târgului și a Bucatelor au fost coșeruțe și străicuțe cu nuci mere clisa sărată prai zacusca unsoare pita împăturata acreala dar și corinde vechi rostite de aproape nonagenarul Baci Pirchița Ciocăneaua Criști Zmău Casian
CORINDATUL CU BANDA ÎN MACEA DIN PUSTA ARADULUI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368709_a_370038]
-
numai cei prezenți au putut să simtă! Straiul popular tradițional - cu fetele îmbrăcate cu spăcele cusute în culori vii, poale din in, zadii cu bucure, buici și pieptare tradiționale, învelite cu binecunoscutele năfrămi specifice zonei, iar „flăcăii” cu cămăși naționale, sumane, pantaloni de pânză albă și cușme de astrahan, majoritatea purtând opincuțe în piciorușe și fiecare în parte având tricolorul drept simbol național pe piept, pe căciuli sau la cingătoare - ne-a integrat întru totul în mirifica lume a satului ardelean
COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363598_a_364927]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > CICLUL TUNICA SI SUMAN: EPILOG Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 740 din 09 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului 21 EPILOG Naratorul acestor povestiri, ar fi dorit ca de ceva frumos să aibă parte tânărul atât de inocent Suman. Că destinul îi era
EPILOG de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348725_a_350054]
-
Povestiri > CICLUL TUNICA SI SUMAN: EPILOG Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 740 din 09 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului 21 EPILOG Naratorul acestor povestiri, ar fi dorit ca de ceva frumos să aibă parte tânărul atât de inocent Suman. Că destinul îi era cu totul altul nu putea ști nimeni anticipat. După incidentul cu Palade, brigada rămânea fără un ajutor de brigadier. Pe timp de iarnă asta nu era o problemă majoră, doar când începea campania de primăvară era
EPILOG de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348725_a_350054]
-
școlarizare astfel că era liberă să poată merge unde dorește. Conducerea gostatului a acceptat propunerea brigadierului, urmând ca fata să fie transferată ca strungar la atelierul gostatului, iar de aici să fie adusă la brigadă. Ce făcea Cocuța în lipsa lui Suman? După plecarea atât de neașteptată a băiatului, fata a plâns ceva timp cu gândul că se dedicase atât de mult acestei prietenii, încât acum nu realiza cum de a pierdut-o. Nu știa ce va face și încotro va merge
EPILOG de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348725_a_350054]
-
a acceptat să vină la brigadă, a primit o notă de transfer de la gostat. La uzină mulți au încercat să o lămurească să nu plece, dar la insistența fetei i-au aprobat transferul cu 1 februarie. Vinovat pentru plecarea lui Suman era desigur Palade. Conducerea gostatului l-a pus la dispoziția ministerului cu toate că era localnic. După o vreme s-a auzit că fusese repartizat undeva prin Vrancea. Fără prea multe probleme Cocuța și-a luat postul de ajutorul lui nea Ion
EPILOG de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348725_a_350054]
-
abundență, dar nu se vedea a fi întrecut cineva măsura. Viitorul le stătea în fața tuturor... Dragii mei cititori, povestirile mele se încheie aici. Vă mulțumesc pentru răbdarea de care ați dat dovadă citind toate acestea. Referință Bibliografică: Ciclul TUNICA SI SUMAN: EPILOG / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 740, Anul III, 09 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
EPILOG de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348725_a_350054]
-
și spuneau că l-au lucrat în șezătoare. Un bărbat mai tânăr care nu mai fusese în șezătoare și nu știa glumele era întrebat: „Măi, Ioane, tu mă crezi că îți arăt în casă luna?” Dacă accepta i se punea sumanul pe cap și trebuia să privească pe mâneca sumanului spre grindă, timp în care îi turna cu cana, printr-o pâlnie apă în față. Se ascundeau ghemele, fetelor le rupea firul de lână. Știau și să lucre și să se
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
bărbat mai tânăr care nu mai fusese în șezătoare și nu știa glumele era întrebat: „Măi, Ioane, tu mă crezi că îți arăt în casă luna?” Dacă accepta i se punea sumanul pe cap și trebuia să privească pe mâneca sumanului spre grindă, timp în care îi turna cu cana, printr-o pâlnie apă în față. Se ascundeau ghemele, fetelor le rupea firul de lână. Știau și să lucre și să se distreze, totul se desfășura la lumina lămpii, stăteau până
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
neagră), bogat ornamentat cu motive florale, cusute cu mâna, tricolor la brâu, straiță pe umăr, opinci. Cele pentru bărbați sunt alcătuite din: căciulă de oaie neagră, cămașă din pânză veche țesută în război, cusută pe șir (fir) cu mâna, cioareci, suman din postav țesut în război, desagi, opinci, bâtă pentru oi. Costumele populare, actuale pentru femei sunt formate din: năframă, cămașă cusută pe fir, cu motive florale, cheptar din piei de oaie cu motive florale, cusute cu acul, poale, șurț cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
galbenă sau cu dantelă, modelul de la poale este diferit de cel de la mânecă, curea cu mărgele, cele vechi aveau motive geometrice, cele mai noi au motive florale, pieptar din piele de miel cu lână pe interior și cănaci (ciucuri), uioș (suman) din lână neagră, țesută în război și dusă la piuă, ițari albi din lână, cioareci (șoareși), pantaloni din pănură, lână țesută și dată la piuă, opinci în trecutul îndepărtat și topănci (pantofi din pănură neagră ce aveau pe tălpi bucăți
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Aduc aduc imediat! - Mai puneți laptele în căzănelul ăla din tindă! îi dădea mama soluții Dupa ce mulgea vacile, și după ce închidea animalele în ocolul de pe țarina lui, venea în casă să mai povestească. Apoi cerea o pătură, sau un suman, și pleca să doarmă în podul cu fân. Tanti Anița, când venea și ea, nu prea putea dormi în fân, ea dormea pe o laviță, lângă sobă. A doua zi, noi eram mai mult în preajma uncheșului și-a vitelor sale
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
Toamna, când venea uncheșul cu vitele la pășunat, erau zilele cele mai frumoase. Se deschideau țarinile, oile și vitele puteau paște oriunde, pe toate pajiștile. Noi eram în jurul uncheșului, undeva în vale, lângă pârâu, pe lângă niște fagi mari. Eram cu sumanele pe noi și căciulile pe cap, toamna era deja rece, mai veneau și ploile. Stând pe lângă vite și oi, în vale, ni se făcea foame. Uncheșul făcea un foc mare pe câte o cioată de fag, Ne încălzeam. Ne mai
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
pentru bundicica ta cea nouă, cadou de sărbători? - Hi-Hi-Hi! Tăticule! Da, mi-ai promis! Și pleci chiar azi în pădure să-mi aduci cadou? - Da, uite, mănânc, mă îmbrac și pornesc! Trebuia să plece. După ce mâncă bine, se înfofoli în sumanul lui cel mare și gri, îndesă bine căciula pe cap, își sărută odorul pe căpușorul lui bălai, cu parfum ademenitor de copil, deschise ușa și plecă. Măriuca îi făcu semn cu mânuța ei firavă, prin geam, văzându-l cum pleacă
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > CICLUL TUNICA SI SUMAN: DUMINICA LIBERĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 736 din 05 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului 17 DUMINICA LIBERĂ Seara când a plecat de acasă Cocuța i-a spus mamei sale unde merge și că nu avea să vină
DUMINICA LIBERĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350214_a_351543]