83 matches
-
crearea omului. Omul apare ca fiind În mod fundamental dependent de zei. Este util să prezentăm aici, În sinteză, modalitățile concrete ale creării omului, așa cum sunt ele povestite În textele cele mai semnificative dintre cele menționate mai sus. b) Mitul sumerian Enkixe "Enki" și Ninma¿xe "Ninmah~" În rândurile 22-24 ale acestui important mit sumerian, care a avut la origine 141 de rânduri și care aparține Începutului mileniului al II-lea Î.Hr., se povestește că zeița mamă Nammuxe "Nammu" Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de zei pentru a-i Înlocui În munca istovitoare pe care Înainte erau obligați să o realizeze singuri (cf. subcapitolul 3.2). Principalele izvoare referitoare la această temă sunt miturile sumeriene Enkixe "Enki" și Nima¿, Lugal-e (afirmație implicită), Lauda Sapei (sumerian) și Cearta dintre Oaie și Grâu (sumerian); miturile akkadiene sunt Atra¿asșsxe "Atrah~asșs" și En¿ma eliș; textul, akkadian și acesta, Lucrarea creatoare a lui Ea; textul mitic bilingv KAR-4. Conform narațiunii din Atra¿asșsxe "Atrah~asșs", tab. I
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
munca istovitoare pe care Înainte erau obligați să o realizeze singuri (cf. subcapitolul 3.2). Principalele izvoare referitoare la această temă sunt miturile sumeriene Enkixe "Enki" și Nima¿, Lugal-e (afirmație implicită), Lauda Sapei (sumerian) și Cearta dintre Oaie și Grâu (sumerian); miturile akkadiene sunt Atra¿asșsxe "Atrah~asșs" și En¿ma eliș; textul, akkadian și acesta, Lucrarea creatoare a lui Ea; textul mitic bilingv KAR-4. Conform narațiunii din Atra¿asșsxe "Atrah~asșs", tab. I, 194-243, ideea de a crea omul pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Ideologia de bază a cultului" Orice sistem religios cuprinde o parte speculativă (crezul) și una practică (cultul). Cele două părți se completează și se legitimează, chiar mai mult, se alimentează reciproc. Baza ideologică a cultului În Mesopotamia, nu numai la sumerieni, ci și la akkadieni și asiro-babilonieni, este cea (cf. subcapitolele 3.2 și 5.3a) conform căreia omul a fost creat pentru a munci În locul zeilor: concret, pentru a-i sluji prin actele de cult, considerând, pe baze antropomorfe, că
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
găsește puțin mai la nord-vest de Elam. Contactele politice și culturale ale Elamului cu Mesopotamia datează din perioada calcolitică. Cele mai strânse relații au existat În etapa culturală Uruk și Gemdet NaÌr (cf. subcapitolul 1-3e), atunci când elamiții, imitându-i pe sumerieni, au inventat a doua scriere a umanității, proto-elamita. Aceste contacte au continuat și de-a lungul Întregii perioade a istoriei mesopotamiene. Elamul continuă să fie amintit În texte mesopotamiene de orice tip. La acestea face referire și mitul sumerian Inanna
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fenomenelor atmosferice Adadxe "Adad" (Ișkurxe "Ișkur"), precum și a zeului semit occidental Daganxe "Dagan", ar fi de origine hurrită. Zeița hurrită Naparbixe "Naparbi" era venerată În Assurxe "Assur"; Șaușka, În schimb, era venerată la Ninive. Iar dacă ne referim la mitul sumerian Ghilgameșxe "Ghilgameș" și ¾uwawaxe " H~uwawa", se pare că monstrul ¾uwawa (cf. subcapitolul 4.9c) este legat de lumea hurrită; de asemenea, În acest mit se face referire și la muntele ¾urrum din același mediu 2. 3. Mențiuni despre religia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dinastie Ur) și mesopotamienii de la Începutul mileniului al II-lea Î.Hr. (perioada Isin-Larsa) Îi considerau pe amorei „barbari” - este vorba despre considerații exagerate și părtinitoare -, deoarece aceștia erau seminomazi pe cale de sedentarizare completă În urma cuceririlor. Amoreii erau numiți de sumerieni martu (MAR.TU); de semiți amurrû(m), de unde și denumirea de amoriți sau amorei pe care o folosim și noi. În ceea ce privește panteonul amorit, trebuie amintit Înainte de toate zeul Martuxe "Martu"/Amurrû(m), al cărui nume face referire directă la acest
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Allani-Allatum", mama zeiței ¾epat și diferiți alți zei printre care amintim și o serie de divinități de origine mesopotamiană, prezente și În cel mai vechi panteon hurrit: zeița sumeriană a Lunii, Ningalxe "Ningal", soția lui Kușu¿, zeul Înțelepciunii, Ea, zeul sumerian Enlilxe "Enlil" și soția sa, Ninlilxe "Ninlil". O situație aparte avem În cazul divinităților al căror cult este celebrat de „cântărețul din Kaniș” (Jakob-Rost, 1971) sau de „oamenii din Neșa” În limba „neșită” (denumirea pe care hitiții o dau propriei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]