106 matches
-
relația ombilicală care îl lega biologic pe individ de națiunea sa de apartenență definită în termeni precumpănitori etnici. Finalitatea educativă a manualelor de cultură civică este crearea "cetățeanului postnațional" (Szakács, 2013, p. 14), posesorul unei "identități multiple" și solidarități sociale superpuse, în care identitatea națională și loialitatea politică față de statul-națiune reprezintă doar unul din palierele pe care se manifestă atașamentul noului cetățean cosmopolit. Secolul al XIX-lea a instituit națiunea drept "comunitatea terminală" de apartenență, dincolo de care nu se poate extinde
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ici-colo... și toate se referă la Cenzură cu C mare, ca unică instituție de represare a ideilor. Ei bine, n-a fost deloc așa: în România, n-a funcționat o Cenzură, ci șaptezeci și șapte de cenzuri adiacente, subsecvente, colaterale, superpuse, juxtapuse, subînțelese, implicite ș.a.m.d. Unele întru totul stupide ceea ce nu le făcea mai puțin periculoase altele amical-contondente, dar și unele abia bănuite, întrezărite, inaccesibile. Destinul cuvântului scris își încâlcea firul într-o rețea orwelliană complicată și contorsionată, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pe plan național, ci și pe plan universal. „O scrisoare pierdută” este o capodoperă caragialiană și a comediei românești, o comedie de moravuri, deoarece prin conținutul ei autorul surprinde modul de viață, moravurile unei clase sociale, ale așa zisei clase superpuse, cum afirmă Mihai Eminescu, față de care Caragiale are o atitudine comică. Ca În cazul oricărei opere dramatice, și „O scrisoare pierdută” prezintă o structură În care se așază subiectul: expozițiunea; intriga; conflictul; desfășurarea acțiunii; punctul culminant; deznodământul... În structură ele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
revendicarea lui de către legionari drept un simbol al naționalismului extremist, distanța este extrem de mare și nu poate fi generată decât de o grilă ideologică de interpretare. c. Eminescu xenofob. Acuzația de xenofobie se află în strânsă legătură cu teoria "păturii superpuse", expusă de Eminescu în articolele sale și ilustrând concepția economică a jurnalistului. Critica la adresa pătrunderii dominației străine exprimă în fond temerea gazetarului în ceea ce privește pierderea identității naționale, iar raportarea la contextul social-istoric al epocii devine și în acest caz imperioasă pentru
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
epocii devine și în acest caz imperioasă pentru a putea înțelege afirmațiile dure ale jurnalistului: "Dar ce mai la deal la vale? Orice etnolog străin, german ori francez, a recunocut și va recunoaște că, în cea mai mare parte, pătura superpusă acestui popor e neromână. Neromână nu cu legea civilă, nu cu dreptul public, nu cu constituția, ci cu neamul și cu obiceiurile rele. Atât de străini încât nu le e cu putință nici de a înțelege pe român, precum acesta
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la o lectură grăbită a articolelor lui Eminescu și prin eludarea contextului social-istoric textele acestuia pot fi bănuite de xenofobie 277. În spatele repudierii "străinismului" se află de fapt interesul față de problemele țării și grija pentru situația grea a țărănimii. Pătura superpusă era alcătuită, potrivit jurnalistului, din elemente alogene mai vechi, care se "aclimatizaseră" în societatea românească, și din imigranți din imperiile vecine. Formată în principal din țărănime, marea majoritate a populației risca să fie sufocată prin îngroșarea păturii de funcționari pe
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în vedere criteriul tematic, publicistica eminesciană permite inventarierea unor constante tematice definitorii, dincolo de variațiile de stil și de atitudine, înregistrate de-a lungul carierei jurnalistice. În acest sens, problema națională, situația țărănimii, chestiunea evreiască, concepția despre stat și teoria "păturii superpuse", viziunea asupra progresului, viața politică internă și politica externă sunt teme abordate cu predilecție de Eminescu, în paginile de ziar. a. Problema națională. Importanța pe care jurnalistul o acordă problemei naționale, pe parcursul întregii sale cariere jurnalistice, este subliniată de Garabet
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
toate măsurile noastre restrictive numai dreapta judecată și instinctul de conservare au jucat singure rolul principal"289; "Evreul e într-adevăr harnic, inteligent, econom dar el [e] o natură eminamente "comercială" bănească"290. d. Viziunea despre stat și teoria "păturii superpuse". Un alt aspect reflectat de publicistică îl constituie concepția despre stat a gazetarului. Rezultat al naturii și nu al unui "contract social", statul are drept scop, în viziunea lui Eminescu, stabilitatea și păstrarea ființei naționale: După noi statul este un
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pentru liberali statul e productul unui contract, răsărit din liberul arbitriu al locuitorilor, indiferentă fiind originea, indiferentă istoria rasei, indiferentă în fine natura pământului chiar"292. La baza statului, gazetarul așează principiul muncii, iar critica pe care o face "păturii superpuse" își găsește originea tocmai în disprețul pe care îl manifestă față de cei care evită munca și în pledoaria pentru protejarea forțelor productive, reprezentate la noi în primul rând de țărănime. Alcătuită din "autori cari nu știu a scrie o frază
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
școalei primare, advocați fără știrea lui Dumnezeu, pictori orbi și sculptori fără de mâni, generali cari nu știu citi o hartă, subprefecți ieșiți din pușcărie, legiuitori recrutați dintre stâlpi de cafenele, jucători de cărți și oameni cu darul beției"293, pătura superpusă este favorizată de apariția "formelor noi" și de disoluția vechilor stări de lucruri. e. Concepția despre progres. Adevărata esență a concepției evoluționiste eminesciene poate fi sintetizată în următoarele cuvinte: "Adevăratul progres nu se poate opera decât conservând pe de o
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
citate din literatura democratică și stropite din când în când de lacrimi; breaslă organizație a patrioților de meserie; cabazuri lingvistice; cacografie ortografie; cabuzan lepădătura societății; caracter catonian, problematic, moale ca ceara; căldare a patimilor; cioclovină slugă politică; clasă istorică, pozitivă, superpusă, feneanților; clică fără patrie, fără naționalitate certă; craidon curtezan, scos din cutie; erige proclamarea României în regat; feneanți trăiesc direct și indirect din munca poporului; frază cuvinte care aleargă pe stradă; fripon lipsă de caracter, implacabil; galopin intermediar în serviciul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de Eminescu, am remarcat existența unor invariabile. În acest sens, unitatea de neam și apărarea valorilor naționale reprezintă nucleul dur al mesajului jurnalistic eminescian, iar aspectele privind situația țărănimii, chestiunea evreiască, politica internă și externă, concepția despre stat, teoria "păturii superpuse", viziunea asupra progresului ș.a. sunt subordonate celor două direcții tematice. Manifestându-se în direcții multiple, de la articole pe teme culturale la editoriale politice, de la studii de economie la pamflete și comentarii ironice, Eminescu surprinde în paginile de ziar dinamica și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care �ntemeiaz? ac?iunea. Individul ?i societatea se co-determin? ?i trebuie s?-?i fac? concesii reciproce. Poetul nostru na?ional, Mihai Eminescu (1850-1889) a c?utat s? identifice caracteristicile riguroase ale identit??îi rom�nilor ?i s? denun?e �clasele superpuse�. Numai muncă este �materia vie a unui stat�. Sociologia, care studiaz? evenimentele concrete din via?a unui popor pentru a descoperi legi fixe, poate participa la rezolvarea marilor probleme ale societ??îi rom�ne?ți, aprecia el. George Bari?iu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ta c? nu-i normal că �ntr-o ?ar? �p?m�ntul ?i muncă ??ranului s? pl?teasc? p�n? la urma urmelor toate d?rile, oricum s-ar percepe ele ?i oricum s-ar numi�, �n timp ce �p?tură superpus?�, mercantil?, s? fie pus? doar pe c�?tig f?r? a adera la realitatea profund? a societ??îi. Chiar dac? epoca formelor goale [�] s-ar putea explica, de?i nu ?i justifica prin cuvintele �epoc? de tranzi?iune�, este evident
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
În disputa receptării critice a operei eminesciene, o problemă majoră o reprezintă felul în care, pe de-o parte Eminescu a luat atitudine, ca publicist, în chestiunea răpirii Basarabiei și a Bucovinei, nu mai puțin în privința modernizării României, atacând clasele superpuse, ambele fronturi de atac fiind abordate din perspectiva apărătorului ființei naționale, iar pe de altă parte, cum a fost percepută și înțeleasă această atitudine de către comentatorii săi din varii momente ale derulării istoriei contemporane. Adrian Dinu Rachieru ia în discuție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
el "se exprimă liber, în totală independență de gândire, apărând nu interesele partidului ci ne spunea "ale tuturor românilor", fapt ce i-a și adus "carantina ideologică"", "impusă în ianuarie 1882". E de reținut faptul că "Eminescu denunță alogenia păturii superpuse, parazitând procesul organic. El dorea nu un stat cosmopolit [...], ci conservarea românității, făcând din aceasta chiar norma ei de dezvoltare". Ne-nțelegerea acestui fapt induce azi multora "transferuri ilicite" de idei și atitudini, în mintea atâtor "defăimători de azi, seduși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
teorii internaționaliste cată a se debarasa de tot ceea ce poate însemna tradiție națională, idee națională, ființă națională. "Cum inflexibilul gazetar care era Eminescu atrage atenția Adrian Dinu Rachieru denunțase cauzele răului din societatea noastră prin acel "consum necompensat" al păturii superpuse, conducând în limbajul actual la o "depotențare ontologică" și cum actualitatea ideilor poetului național se dovedește dramatică, putem descoperi principala cauză a războiului purtat de unii exegeți. Prin comportamentul postdecembrist, oligarhia politică (noua pătură superpusă) nu face decât să confirme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
acel "consum necompensat" al păturii superpuse, conducând în limbajul actual la o "depotențare ontologică" și cum actualitatea ideilor poetului național se dovedește dramatică, putem descoperi principala cauză a războiului purtat de unii exegeți. Prin comportamentul postdecembrist, oligarhia politică (noua pătură superpusă) nu face decât să confirme teoria eminesciană. Teorie pe care, de fapt, își clădise și C. Rădulescu-Motru demonstrația furibundă împotriva politicianismului". E unghiul din care trebuie judecat și înțeles, în contextul timpului său, naționalismul gazetarului de la Timpul: "în epocă, xenofobia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
duc la concluzia pe care o punctează George Ene:"lipsa de continuitate în administrație", așa cum atrage atenția Eminescu, constituie nu numai o cauză importantă a disfuncțiilor mecanismului statului, dar și "un risc major de insecuritate socială"), evident, la chestiunea păturei superpuse, la parlament (camera automaților), la chestiunea agrară, a țărănimii, la învățământ, la armată, la ortodoxie și, cu acuitate, la cazul domnitorului Alexandru Ioan Cuza ("în viziuinea sa, Cuza rămâne un model de intransigență, de democrație autoritară, iar nu de absolutism
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
clasele pozitive ale societății". Eugen Simion punctează câteva teme majore abordate de gazetarul Eminescu, cum ar fi aceea a formelor fără fond ("pune în ostilitatea lui față de formele fără fond un radicalism moral și intelectual împins până la misticism"), a clasei superpuse ("în atacurile sale apar accente naționaliste intolerante /despre greci și evrei în deosebi /.../ pe care trebuie să le judecăm în raport cu turbulențele politice și ideologice ale epocii"), a statului natural ("Ideile lui politice plac sau nu plac, sunt sau nu datate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
probabil să moară cu șapte ani mai devreme). Valoarea morală centrală în democrație este încrederea publică. Fără perceperea ei ca „banalitate” a comportamentului și relațiilor politice de către cetățeni, democrația este un ritual, iar politica o poveste ezoterică a unei „clase” superpuse, cu existență bidimensională (la televizor), exceptând anii electorali când bidimensionalii abstracți coboară în mulțime și devin tridimensionali concreți. Încrederea publică începe cu promisiuni electorale fezabile și sincere, continuă cu transparența deciziei și a bugetului public și cu ținerea promisiunilor, măcar
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Un roi de albine nu se poate gândi amestecat cu alte gângănii. În acest înțeles al purității e îngăduit a se vorbi și de misiunea unei nații. Firește, Eminescu devine rasist, deplânge infiltrația elementelor alogene, a "damblagiilor" bizantini, formând "pătura superpusă", admite războiul (hegelian într-asta) ca o expresie a luptei pentru existență, și în fine statul legitimist și oligarhic, ridicat pe clase permanente, specializate. Iraționalismul acesta pare a fi șira spinală a mentalității noastre specifice, fiindcă toate construcțiile ideologice de la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
al puterilor oarbe ale istoriei". Ca și Eminescu, C. Stere admitea sacrul egoism al nației, lupta pentru existență, introducând numai corectivul "omeniei". Și Sadoveanu e pentru "lumea realităților noastre naționale", și simte lene "pentru hibridul orășenesc" (nu altceva decât "pătura superpusă"). Chiar prin explicațiile lui C. Stere, Viața românească deschidea mult dezbătuta chestiune a specificului național. Căci dacă un scriitor se cade a se ocupa numai de realitatea înconjurătoare, care la noi e poporul de țărani români, atunci literatura scoate de la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
comprehensiunea o găsim la Eminescu la început și că, apoi, sub influența "Junimii", ea scade. 2 Culegere de articole d-ale lui M. Eminescu, apărute în "Timpul" în anii 1880-1881, editate de Gr. Păucescu, p. 92 ăBuc., 1891, articolul Pătura superpusă, "Timpul", 29 iulieî. o spune aiurea și însuși Eminescu, Eliade Rădulescu 1, care n-a făcut parte, cel puțin în gândul lui Eminescu, din "elementele neistorice"2. Cu toată "necompetența" sa, Eminescu, cum am spus, atinge de câteva ori și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sociologică, istorică și politică. Pornind de la principiile formulate de mentorul său literar, Eminescu a dezvoltat teoria formelor fără fond și a elaborat, pe suportul ei, noi teorii sociologice și direcții de gândire: teoria societății organice, teoria „golurilor” sociale, teoria păturii superpuse și teoria compensației muncii, toate fiind contribuții la analiza și înțelegerea proceselor de modernizare a societății românești (p. 82). Prin datele pe care le cuprinde și le actualizează, prin lectura aplicată asupra textelor eminesciene și prin interpretările pe care le
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]