132 matches
-
am vrea să fim mângâiați. Un detaliu important ne permite să înțelegem că mângâierea ne este adresată: ne simțim bine. Dacă ați citit în întregime prima parte a cărții, ați sesizat diferența enormă între aceste două imagini: încheieturile mâinilor în supinație! Nu suntem întorși cu adevărat către celălalt decât atunci când încheieturile mâinilor sunt ele însele gata să „meargă spre” el, așa ca în imaginea din dreapta. (în casetă) Gesturile lui Sigmund Freud Mai multe filme turnate în anturajul lui Sigmund Freud au
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
conștienți de exterior. Nu mai neglijam lucrurile, din neatenție, ne hotăram să ne desprindem, eram gata să ne deschidem. Ne dădeam seama că există o lume exterioară, diferită de noi. Pentru specialiștii în dezvoltarea copilului, deschiderea încheieturilor mâinilor, numită și „supinație”, este cu adevărat semnul deschiderii spre ceilalți și spre lume. Încheieturi în pronație Încheieturi în supinație Prin deschiderea încheieturilor mâinilor și din mișcarea lor în toate felurile dăm forță cuvintelor care însoțesc aceste gesturi. Raportul dintre vorbă și gest se
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
să ne deschidem. Ne dădeam seama că există o lume exterioară, diferită de noi. Pentru specialiștii în dezvoltarea copilului, deschiderea încheieturilor mâinilor, numită și „supinație”, este cu adevărat semnul deschiderii spre ceilalți și spre lume. Încheieturi în pronație Încheieturi în supinație Prin deschiderea încheieturilor mâinilor și din mișcarea lor în toate felurile dăm forță cuvintelor care însoțesc aceste gesturi. Raportul dintre vorbă și gest se transmite prin încheieturi. Având în vedere implicarea profundă a emisferei stângi în limbajul vorbit, fără îndoială
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
flectate la 90o, cu piciorul flectat, talonul în sprijin pe podea; se mărește încărcarea pe partea afectată: profesorul stimulează cu vârful degetelor talpă și degetele, ca să declanșeze dorsiflexia; -tot din șezând, MS este ridicat cu cotul întins, cu mâna în supinație, si menținut la orizontală. de pe scaune cu diverse înălțimi, pacientul se ridică: profesorul apasă genunchiul afectat, ca să ajute postura de flexie; odată corpul ridicat și MI extinse, profesorul va tractiona înainte genunchiul, pentru a nu permite hiperextensia; se fac exerciții
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Any Docu Axelerad , Daniel Docu Axelerad , Anca Hancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_541]
-
al degetelor de la doi la cinci și inconstant flexorul comun profund al degetelor. Vascularizația humerusului este realizată de artera brahială. Inervația humerusului provine din nervul musculo-cutanat. CUBITUSUL (ULNA) Cubitusul este un os lung, pereche poziționat intern, la nivelul antebrațului. În supinația antebrațului este paralel cu radiusul. Extremitatea superioară prezintă următoarele elemente anatomice: - apofiza olecraniană situat superior și posterior, este sub forma unei piramide triunghiulare ce poate fi descrisă ca având: * baza ce face corp comun cu osul; * vârful ce intră în
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cu: pielea și fascia- brahială; * în profunzime: cu mușchii coracobrahial, și brahial anterior, nervul musculocutanat; * mediale: cu vasele brahiale; * laterale: cu nervul radial. Prin nervul musculocutanat Acțiunea: 1. flexia antebrațului pe braț (care este completă numai dacă antebrațul este în supinație); 2. este supinator al antebrațului aflat în pronație; 3. adductor al brațului (capul scurt); 4. abductor și rotator medial al brațului (capul lung); 5. flexia brațului față de antebraț (mișcarea de împingere din flotări) când ia punct fix pe antebraț. MUȘCHIUL
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
radial și cu vasele radiale; - este încrucișat de tendoanele mușchilor lung abductor al policelui și extensor scurt al policelui. Acțiunea: 1. flexor al antebrațului pe braț; 2. supinator, dacă antebrațul este în pronație forțată, 3. pronator, dacă brațul este în supinație completă. Din nervul radial. MUȘCHIUL LUNG EXTENSOR AL CARPULUI (PRIMUL RADIAL EXTERN) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - marginea laterală a humerusului, - septul intermuscular lateral al brațului. La baza metacarpianului al doilea. - este acoperit de mușchii: brahioradial (proximal), lung
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
al policelui (distal); - acoperă mușchiul scurt extensor radial al carpului și osul radius. Prin nervul radial. Acțiunea este de: 1. extensor al mâinii pe antebraț, 2. supinator al mâinii, 3. flexor al antebrațului față de braț, 4. contribuie la mișcarea de supinație a antebrațului. MUȘCHIUL SCURT EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI (AL DOILEA RADIAL EXTERN) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - epicondilul humeral lateral, - ligamentul colateral radial al articulației cotului. Pe baza metacarpianului al treilea. * este acoperit aproape în totalitate de către mușchiul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
mușchiului supinator, - epicondilul humeral lateral. Fața laterală și anterioară a 1/3 proximale a radiusului Cu extensorii radiali ai carpului, extensorii degetelor, extensorul degetului V, extensorul ulnar al carpului. Din nervul radial prin ramura sa profundă. Acțiunea este de 1. supinație a antebrațului. supinator al antebrațului, 2. supinator al mâinii. MUȘCHII MÂINII Mușchii mâinii se grupează în trei loje: eminența tenară (ce corespunde policelui), loja hipotenară (ce corespunde auricularului) iar între cele două loja medială. MUȘCHII EMINENȚEI TENARE MUȘCHIUL SCURT ABDUCTOR
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
influența rezultatele; - se va întrerupe medicația cu câteva zile înainte la indicația medicului; - medicamente care pot influența rezultatele sunt anticoagulantele, anticonvulsivele, antihipertensivele, hipoglicemiantele, preparatele hormonale, antibioticele sau antiviralele; - poziția pacientului la recoltare poate fi șezândă cu brațul în extensie și supinație sau decubit dorsal; - alegerea locul de puncție venoasă se face prin inspecția venelor de la plica cotului, venele antebrațului sau pe fața dorsală a mâinii; - nu se vor puncționa venele de la brațul cu cateter montat, dacă pacientul în momentul recoltării are
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
efectului insulinei, luarea consimțământul; - Fizică : - poziții - ortostatică cu mâna în șold; șezând, pe scaun, cu mâna în șold, șezând când se face la coapsă și flancurile laterale abdominale ; - poziția bolnavului la perfuzie în decubit dorsal, relaxat, cu brațul în abducție, supinație și extensie . Materialele necesare:- flaconul cu insulină; - Se folosesc seringi speciale de insulină de un 1ml cu 40 u.i - și 100 u.i. de insulină capacitate. - Sistem de injectare „pistolet” - cu doze prestabilite; se fixează numărul de unități indicate
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
ridice brațul contra rezistenței opuse de KT. Verificarea participării marelui dorsal se face din aceeași poziție cu brațul la orizontală, solicitându-se apropierea acestuia de trunchi împotriva rezistenței opuse de KT. La nivelul cotului se verifică flexia, extensia, pronația și supinația antebrațului, executând o mișcare activă cu rezistență opusă de KT la executarea mișcărilor de flexie a cotului, atunci când KT se opune acestei mișcări, prin încercarea de a duce antebrațul în extensie, iar pentru extensie sunt testate mișcările de pronație și
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
antebrațului, executând o mișcare activă cu rezistență opusă de KT la executarea mișcărilor de flexie a cotului, atunci când KT se opune acestei mișcări, prin încercarea de a duce antebrațul în extensie, iar pentru extensie sunt testate mișcările de pronație și supinație. La nivelul pumnului, al mâinii și degetelor, se recurge la aceleași procedee, cu unele observații asupra policelui. Practic, pacientul este solicitat să se opună mișcărilor pasive de flexie și extensie a policelui executate de către KT sau, cu palma întinsă și
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
le poate folosi în procesul de recuperare și care, cu înțelegere și multă perseverență, le poate procura: masa basculantă; montaj de scripeți cu contragreutate; planșete pentru poziționat corpul în decubit dorsal, ventral și lateral; sistem cu contragreutăți pentru pronație și supinație; manivela pentru circumducție; bicicleta verticală; paralele reglabile pentru reeducarea mersului; montaj de trepte pentru reeducarea mersului; montaj de scripeți pentru abducția și adducția membrelor superioare și inferioare; amenajarea scaunului și a fotoliului rulant. La aceste dispozitive și amenajări se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
executate acțiuni de finețe, în care degetele au rolul determinant. În aceste condiții, se poate vorbi de varianta fină a prehensiunii. Susținerea este acțiunea prin care se mențin în echilibru anumite obiecte. Se execută cu fața palmară în sus (în supinație), luând forma unei cupe, iar degetele asigură stabilitatea obiectului în cauză. Apăsarea este o manifestare kinetică simplă, ce poate fi realizată cu fața palmară a mâinii sau a degetelor, sau cu fața dorsală a mâinii, având degetele flectate în palmă
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
umărul sănătos. Acțiunea: se împinge în vârful scapulei pentru a o deplasa cranial; partea sănătoasă se menține la orizontală. Fig. IX.1 υ Pacientul: în decubit ventral, brațele pe lângă corp. ω KT este plasat în lateral; P cu mâna în supinație, degetele apropiate pe vârful scapulei, CP cu policele pe latura axială a scapulei, degetele 2-5 sub axilă. Acțiunea: se presează de jos în sus pe vârful scapulei; se sprijină acțiunea și prin intermediul policelui de la CP. Fig. IX.2 Coborârea scapulei
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
important, controlul pe care îl dobândește asupra segmentului afectat (Plas și Hagron, 2001). Un exemplu poate fi edificator asupra acestui tip de exercițiu de dezvoltare a forței musculare: υ Pacientul: în așezat, cu brațul afectat în extensie pe masă, în supinație. ω KT este plasat în lateral, P sub treimea distală a antebrațului, CP pe braț. Acțiunea: se solicită pacientului să execute flexia antebrațului pe braț. Fig. IX.20 a, b Se constată la unii pacienți imposibilitatea de a efectua această
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de mișcări: Abducția este mișcarea susținută de mușchii deltoid, ca principal abductor, la care mai participă supraspinosul, care contribuie la abducție până la orizontală. Se poate efectua și peste această limită, dar numai după rotația externă a brațului cu mâna în supinație. υ Pacientul: în decubit dorsal, cu brațul afectat pe lângă corp. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a brațului, CP pe umăr. Acțiunea: abducția brațului. Fig. IX.21 a, b Φ INDICAȚII METODICE: Se solicită pacientului să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pumnului. Mișcările în articulația radio-cubitală sunt de răsucire. Când aceasta se face în interior - palma privește în jos, iar policele înăuntru -, se numește pronație; când răsucirea se face în exterior - palma privește în sus, iar policele în afară -, se numește supinație. Flexia și extensia în articulația cotului influențează calitatea pronației și supinației astfel: prin flexia antebrațului pe braț pronația este diminuată, iar în extensia antebrațului mișcarea de pronație este mai amplă. Mușchii pronatori principali sunt: rotundul pronator, pătratul pronator, iar ca
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
face în interior - palma privește în jos, iar policele înăuntru -, se numește pronație; când răsucirea se face în exterior - palma privește în sus, iar policele în afară -, se numește supinație. Flexia și extensia în articulația cotului influențează calitatea pronației și supinației astfel: prin flexia antebrațului pe braț pronația este diminuată, iar în extensia antebrațului mișcarea de pronație este mai amplă. Mușchii pronatori principali sunt: rotundul pronator, pătratul pronator, iar ca mușchi accesorii sunt: primul radial extern, marele palmar, brahioradialul și anconeul
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
scurtul supinator și bicepsul brahial, iar camușchi accesorii, brahioradialul extensor propriu și lungul extensor al policelui (Baciu, 1981). Mobilizările pasive ale cotului Flexia υ Pacientul: în așezat, cu brațul afectat pe masă, sub cot un săculeț cu nisip, palma în supinație. ω KT este în lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: mobilizarea antebrațului pe braț. Fig. IX.31 a, b Φ INDICAȚII METODICE: flexia se execută lent și se solicită pacientului să urmărească
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: flexia antebrațului pe braț. Fig. IX.32 a, b Extensia υ Pacientul: în decubit dorsal, cu brațul în abducție, antebrațul în flexie și palma în supinație. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: extensia antebrațului. Fig. IX.33 a, b Φ INDICAȚII METODICE: se execută mobilizarea antebrațului prin întindere, concomitent cu fixarea brațului pe suprafața
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
abducție pe masă, antebrațul în flexie, cotul sprijinit pe un săculeț cu nisip, palma în pronație. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea proximală a brațului. Acțiunea: extensia antebrațului concomitent cu mișcarea de supinație. Fig. IX.34 a, b Pronosupinația υ Pacientul: în așezat, brațul în abducție, cu cotul sprijinit pe un săculeț cu nisip, antebrațul întins, palma în pronație. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Pacientul: în așezat, brațul în abducție, cu cotul sprijinit pe un săculeț cu nisip, antebrațul întins, palma în pronație. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: flexia antebrațului în supinație, urmată de extensia antebrațului în pronație. Fig. IX.35 a Fig. IX.35 b, c Mobilizarea izokinetică υ Pacientul: în decubit dorsal, cu brațul în abducție, antebrațul întins și palma în supinație. ω KT este plasat lateral, P pe treimea
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
treimea distală a brațului. Acțiunea: flexia antebrațului în supinație, urmată de extensia antebrațului în pronație. Fig. IX.35 a Fig. IX.35 b, c Mobilizarea izokinetică υ Pacientul: în decubit dorsal, cu brațul în abducție, antebrațul întins și palma în supinație. ω KT este plasat lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: KT inițiază mișcarea până în punctul la care pacientul poate prelua și conduce singur mișcarea de flexie. Fig. IX.36 a, b Φ
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]