10,380 matches
-
alți scriitori români din anii '30. l în același număr, dna Tania Radu comentează ediția definitivă a Caravanei cinematografice a lui Ioan Groșan sub un titlu care spune tot: Despre optzecismul îmbogățit. l Ziarul GÂNDUL publică luni, 4 iulie, un supliment educațional consacrat analizei mediului universitar și care conține un cod etic, al cărui proiect a fost redactat sub conducerea dnei Mihaela Miroiu. Citind proiectul, ne-a urmărit o puternică senzație de traducere. Multe formulări nu sînt uzuale în română. Iar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]
-
Cronicar Canoane dincolo de prietenii... Bucureștiul cultural, suplimentul revistei 22, ia, și în numărul 10, cotele literaturii "la zi". Discuția despre canon, un fel de cover-story în care cuvintele "ș-am încălecat pe-o șa" (sau, ca să rimeze mai bine, pe-o căpșună...) nu-și găsesc niciodată locul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
Cronicar O foarte interesantă anchetă în serial, intitulată Bursa de valori literare, publică revista 22 în două numere consecutive ale suplimentului Bucureștiul cultural, nr. 6, 7 și 8, 9. Au răspuns până acum Gheorghe Grigurcu, Cornel Ungureanu, Sanda Cordoș, Tudorel Urian, Al. Cistelecan, Simona Sora, Paul Cernat, Daniel Cristea-Enache, Liviu Antonesei, Tania Radu și Horea Poenar. Întrebările anchetei se referă la
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
Cronicar Acești comuniști care ne conduc Nu știu cum și-a făcut Cronicarul ideea greșită că nomenklatura a dat puterea postdecembristă pe mîna Securității. ACADEMIA CAȚAVENCU publică în numărul din 20-26 aprilie un supliment intitulat Catalogul foștilor. "Lustrația, o vorbă de dînșii evitată": cîtă vreme la funcții noi, tot ei, era foarte normal ca liderii actuali să nu vrea să promoveze o lege prin care foștilor să li se interzică exercițiul politic. Am descoperit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
doi formează o echipă pentru care comunismul, capitalismul și lumea lor nebună baricadată în spatele granițelor nu sunt decât o călătorie cu ceva peripeții. "Vremea minunilor" exact despre acest lucru vorbește. A spus-o și autorul într-un interviu publicat în "Suplimentul de cultură": "Pe mine mă interesează mai mult existențialismul decât religia. Eu cred că minunile sunt făurite de oameni, prin deciziile lor. Pe care le iau sau nu le iau." Pe lângă personajul patern, alte două atribute mai are romanul lui
La vita e bella by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11807_a_13132]
-
societate a faptului literar, prin sarcinile limbajului și comunicarea ca imperativ am citit într-un dialog condus documentat de Iolanda Malamen și susținut punct cu punct de poetul Bogdan Ghiu în nr. 102 al aceleiași Ziua literară. Săptămânal al U.S.R., supliment gratuit ce apare în patru pagini mari în ediția ZIUA de sâmbătă/ duminIcă și în care găsim cu plăcere texte lungi și dense, bine scrise și bine puse în pagină, ce satisfac pofta, nelenevită, de lectură, insist în a susține
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
cel al lui Thiresias care, îndrăznind s-o privească pe zeița Atena goală, va fi cumplit pedepsit: necruțătoarea fiică a lui Zeus îi ia eroului văzul și îl transformă pe deasupra pe adolescent într-o... femeie bătrînă. Artele plastice furnizează un supliment de imagini notorii ale feminității transformată prin strategia învăluirii și dezvăluirii, în obiect al dorinței masculine, imagini de care Sombart uzează deja pe coperta cărții, explicîndu-le apoi, în cuprinsul ei. Într-o perioadă în care voyeurismul și exhibiționismul mediatic au
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
prin conciziunea și gravitatea ei și în sfârșit, Sonata în do minor de Beethoven, acel monument măreț fără pereche în literatura violonistica. Enescu, în formă desăvârșită, ce a culminat în andantele din Sonata în re minor de Brahms, cântat că supliment, ne-a uimit odată mai mult prin îndemânarea cu care a știut să se încadreze în cele cinci stiluri, adânc deosebite ale lucrărilor executate. Ce vraja se ascunde în acest om, care duce la desăvârșire orice întreprindere, oricât de felurita
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
ficțiunii. Este poate și o modalitate de a se sustrage unei asumări directe a poziționării în noul context literar, de vreme ce acești scriitori au fost percepuți mai mult ca grupare și mai puțin ca individualitate. Aceeași formă o regăsim și în suplimentul revistei „Viața Românească" din anul 1983, Caiete critice, nr.1-2, unde autori precum George Bălăiță, Gheorghe Crăciun, Mircea Nedelciu sau Bujor Nedelcovici răspund unei anchete despre situația romanului românesc. Strategiile romanului metaficțional nu sunt receptate cu optimism, chiar dacă mulți dintre
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
poziția că pedalizarea cerută de Beethoven corespunde unei intenții artistice precise. Autorul citează pe Karl Czerny, elev direct al lui Beethoven care - în 1840, când instrumentele erau deja la un alt grad de perfecționare decât la începutul secolului - scria în Suplimentul la Metoda completă pentru Pian op. 500 publicată în 1842: „Pedala se ține pe timpul Recitativului, care trebuie să sune ca de la mare depărtare”<footnote Piero Rattalino: Le sonate per pianoforte di Beethoven, Musica Universita, Roma footnote>. La fel, Arthur Schnabel
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
de secție la cotidianul „Viața nouă”, șef de secție la cotidianul „Viața liberă” din Galați, consilier editorial - atestat de Ministerul Culturii (1992), redactor șef-adjunct la ziarul „Acțiunea” al Editurii „Porto-Franco” din Galați, redactor responsabil al revistei de informație „Instanța Publică” - supliment al revistei „Porto-Franco” din Galați, director al Editurii „Hypatya”, redactor-șef al Editurii „Hypatya”, precum și al ziarului „Jurnalul de Galați”, director al Editurii și revistei „Pax Aura Mundi” din Galați. Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Membru al Societății
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
Allgemeine Zeitung (FAZ) si semnat de catre Frank Schirrmacher. Cateva date despre ziar si autor. Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) a fost înființat în 1949, devenit in timp un mare cotidian conservator - liberal referință pentru oamenii de afaceri și pentru intelectuali prin suplimentul lui literar, “Foileton”. FAZ este cel mai difuzat cotidian german în străinătate, și are una dintre cele mai răspândite rețele de corespondenți din lume, ceea ce-l face independent față de agențiile de presă. Mic detaliu: pe prima pagină nu existau fotografii
Viitorul jurnalismului – O promisiune sacra [Corola-blog/BlogPost/93870_a_95162]
-
-l face independent față de agențiile de presă. Mic detaliu: pe prima pagină nu existau fotografii înainte de 2007. Accesul la site-ul web, care conține între altele dosare de actualitate în “audio-book” este în mare parte cu plată. În schimb, redacția suplimentului “Foileton” prezintă critici de noi apariții editoriale, descărcabile gratuit. Apare la Frankfurt in limba germana. Circulație : 369 000. Site on-line Autorul aricolului, Frank Schirrmacher - este supranumit in presa germana “Dirty Harry” al foiletonului, eseist și ziarist Frank Schirrmacher (născut în
Viitorul jurnalismului – O promisiune sacra [Corola-blog/BlogPost/93870_a_95162]
-
Militare. Spre stupefacția judecătorilor, dar și a anchetatorilor, toți deținuții au refuzat să-și recunoască declarațiile, arătând că au fost obținute prin aplicarea torturii fizice și psihice. Toți, în afară de Alexandru Alexandrescu. În aceste condiții, Tribunalul a amânat sentința, cerând un “supliment de anchetă”. În această fază a procesului, considerând că nu mai le este necesar, dar și pentru a-i intimida atât de ceilalți deținuți cât și pe potențialii susținători ai partizanilor, organele de Securitate i-au înscenat lui Traian Marinescu
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
În bătaia peniței”, Galați, apărută sub oblăduirea Anei Cristina Popescu, Adrian Popescu, Simona Petronela Mîțu și Ion Turnea ne propune materiale publicate în cele patru numere ale Revistei on-line de cultură, literatură și artă În bătaia peniței și cele două suplimente ale acesteia. Printre redactori se află Alexa Gavril Bâle, iar redactor asociat Ioan Romeo Roșiianu. Dintre semnatarii din această primă antologie îi găsim și pe maramureșenii: Mircea Botiș și Radu Botiș („Cultura și spiritualitatea la Ulmeni, Maramureș”), pr. stavr. Radu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93980_a_95272]
-
locuise poetul, câțiva locatari s-au opus, alarmați că s-ar fi putut afecta structura de rezistență a clădirii... Amintiri își încheagă trup și în mine, din negura anilor de liceu. Profesorul nostru de economie politică scria poezii publicate în suplimentul literar al ziarului local. Pastișe după Barbu Nemțeanu și Ion Minulescu. Combătea pesimismul. Orașul în care învățam nu mai era hulitul târg de negustori de pe mal de Dunăre, în care poetul, ca într-o Gomoră... ci o înfloritoare urbe socialistă
Minulesciană by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12870_a_14195]
-
la adresa subiectului acestui text, am fost la un pas să intru cu mașina pe contrasens. Noroc că era noapte și nu venea, oricum, nimeni din față, altfel aș fi murit poate, din cauza lui Bucurenci și a inconștientei lui declarații din Suplimentul de Cultură, “Probabil că sînt unul dintre cele mai bine construite branduri de pe piața culturală tînără din România”. Detestat de ei, adorat de ele La puțină vreme după ce era să intru pe contrasens din cauza “succesului” lui la publicul masculin, am
2358 de cuvinte despre “brandul” Dragoş Bucurenci by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21201_a_22526]
-
ne confirmă presupozițiile, teoria, sistema, ci tocmai ceea ce ni le răstoarnă. O evoluție inversă are C. Rogozanu, cronicar la "România literară", la puțin timp după absolvirea Literelor bucureștene, și "prelins" apoi, în alte publicații deloc obscure: "Observator cultural", "Evenimentul zilei", "Suplimentul de cultură". Chiar dacă textele sale strânse în volumul Agresiuni, digresiuni n-ar fi datate, s-ar observa cu ușurință traseul involutiv al autorului, de la statutul de tânără speranță la cel de certă dezamăgire. Un comentariu pe marginea romanelor lui Mircea
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
prima oară în revistele noastre de cultură, situația cu totul precară a domeniului socio-uman, cu o foarte slabă prezență internațională. Nici acest articol nu a înregistrat reacții? Nu le-am observat. Între timp, prof. Petre Frangopol a scris mereu, în suplimentul "Aldine" al "României libere", pe această temă, dar nu am impresia că a avut vreun efect semnificativ. Cum se explică atunci explozia de interes din 2005-2006? Cred că a contat faptul că, pentru prima oară, criteriile scientometrice urmau să fie
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
călătoria lui Mircea Vasilescu prin Europa. Nu ne place cum arată titlul de rubrică 3,14 TECA. Și-apoi, dv. cum l-ați pronunța? Treivirgulăpaișpeteca, treișipaisprezeceteca sau poate piteca ? Unu din doi O excelentă cronică a actualității socio-politice ține, în SUPLIMENTUL DE CULTUR|, Lucian Dan Teodorovici, unul dintre cei mai buni și mai apreciați prozatori ai generației tinere. Un semn de profesionalism: deși rubrica se intitulează Circul nostru vă prezintă: (titlul unui roman publicat de scriitorul ieșean), autorul nu ficționalizează și
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
tălmăcirilor englezești - unde cunosc realitatea În amănunțime - În speranța că pot lămuri „cum stăm” (situația nu este mult diferită nici pentru celelalte limbi de circulație largă): Americanul Charles Upson Clark (1895) Îl semnalează pe Eminescu prin câteva traduceri publicate În suplimentul cultural al unui ziar din Chicago (deși le-am găsit menționate, nu am reușit să le identific În ciuda cercetărilor mele de arhivă, nici să aflu cum a „dat” dl. Clark peste poet). În 1928, britanica Sylvia Pankhurst (poetă și ardentă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
No comment. Cît despre cel sărbătorit în acest fel, Cronicarul îi urează La mulți ani! Fără gazetari care au nostalgii de gardieni. Oricum, există o instituție care are posturi pentru oricine simte o chemare către meseria cu pricina. Generații spumegate SUPLIMENTUL DE CULTUR|, numărul 91, de sfîrșit de august, publică un interviu cu Marin Mincu, luat la întrebări, ca șef de cenaclu, ce-i cu generația 2000. "Frondele trec, pe cînd literatura de valoare rămîne", e concluzia repetată în multe feluri
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
bine să însemne, pentru tinerii furioși, precum pentru scriitorii consacrați care "își apără ciolanul administrativ", puțin mai mult decît o frază de dînșii inventată... Literatură de valoare, servită, deocamdată, în porții mici, e proza lui Andrei Codrescu, din care același Supliment "fură" o avanpremieră la Wakefield (un fragment apare și în numărul de față), pe cale de publicare la Polirom, în traducerea Ioanei Avădani. Despre cum poți fura ani morții dacă te legi cu rămășag (cu diavolul, cu cine...) să-ți găsești
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
schimb, că n-a înțeles nimic nici din literatura adusă în discuție, nici din personajul feminin, nici din femeia etern feminină care i-a fost model. Și nici măcar din bărbații-autori. De-ale scrisului În numărul 79, din 3-9 iunie, al SUPLIMENTULUI DE CULTUR|, Ioan T. Morar dă un interviu despre cum e să fii prozator înainte și după romanul de debut. O discuție de citit, în jurul unui sentiment care nu se măsoară în număr de pagini tipărite și în notorietate de
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
numelui său. Atunci? Dramaturg fiind, Șt. C. se autoexclude dintre scriitori? Dar, la urma urmei, e o chestiune care îl privește. Firul epic Un simpatic articol semnează tînărul critic Doris Mironescu, la rubrica sa Lecturi întrerupte, în nr. 109 din SUPLIMENTUL DE CULTUR|. El urmărește și enumeră cîteva dintre clișeele bine consolidate din vocabularul criticii literare, importate de pe teritorii străine. Avem, astfel, metafore textile și metafore vînătorești, medicale, minerești, metafore preluate de la Facultatea de Construcții ș.a.m.d. "La mare cinste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]