192 matches
-
se asigure că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 87. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost stabilirea procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur și simplu că, dacă se atinge o asemenea diferență valorică între
DECIZIA nr. 43 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282017]
-
de credit. Or, echilibrul contractual în ipoteza contractului de credit nu se determină prin raportare la întregul patrimoniu al debitorului sau la posibilitățile sale financiare de rambursare a împrumutului, ci prin raportare strictă la conținutul clauzelor contractuale. Astfel, materializarea riscului supraadăugat are un efect direct asupra acestor clauze și, în consecință, generează în mod automat dezechilibrul contractual (Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, paragraful 51). Prin urmare, odată constatată impreviziunea potrivit conținutului matematic al art. 4 alin. (1^1)-(3) din
DECIZIA nr. 43 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282017]
-
905 din 21 septembrie 2021. ... 72. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinseci formulate, Curtea a reținut că acestea vizează în mod principal, problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune. Pentru a determina dacă ele se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să se aibă în vedere criteriile consistenței valorice și persistenței temporale a fluctuației în sensul Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 29 ianuarie
DECIZIA nr. 67 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282272]
-
este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 75. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost aceea de stabilire a procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur și simplu că, dacă se atinge o asemenea diferență valorică între
DECIZIA nr. 67 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282272]
-
de credit. Or, echilibrul contractual în ipoteza contractului de credit nu se determină prin raportare la întregul patrimoniu al debitorului sau la posibilitățile sale financiare de rambursare a împrumutului, ci prin raportare strictă la conținutul clauzelor contractuale. Astfel, materializarea riscului supraadăugat are un efect direct asupra acestor clauze și, în consecință, generează în mod automat dezechilibrul contractual (Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, paragraful 51). Prin urmare, odată constatată impreviziunea potrivit conținutului matematic al art. 4 alin. (1^1)-(3) din
DECIZIA nr. 67 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282272]
-
905 din 21 septembrie 2021. ... 49. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinseci formulate, Curtea a reținut că acestea vizează în mod principal problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune. Pentru a determina dacă ele se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să aibă în vedere criteriile consistenței valorice și persistenței temporale a fluctuației în sensul Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 29 ianuarie 2020
DECIZIA nr. 44 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282355]
-
se asigure că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 52. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost stabilirea procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur și simplu că dacă se atinge o asemenea diferență valorică între
DECIZIA nr. 44 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282355]
-
de credit. Or, echilibrul contractual în ipoteza contractului de credit nu se determină prin raportare la întregul patrimoniu al debitorului sau la posibilitățile sale financiare de rambursare a împrumutului, ci prin raportare strictă la conținutul clauzelor contractuale. Astfel, materializarea riscului supraadăugat are un efect direct asupra acestor clauze și, în consecință, generează în mod automat dezechilibrul contractual (Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, paragraful 51). Prin urmare, odată constatată impreviziunea potrivit conținutului matematic al art. 4 alin. (1^1)-(3) din
DECIZIA nr. 44 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282355]
-
2) din Legea nr. 312/2004. ... 121. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinseci formulate, Curtea a reținut că acestea vizează în mod principal problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune. Pentru a determina dacă ele se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să se aibă în vedere criteriile consistenței valorice și persistenței temporale a fluctuației în sensul Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 29 ianuarie
DECIZIA nr. 42 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281837]
-
se asigure că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 124. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost stabilirea procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul celui supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur și simplu că, dacă se atinge o asemenea diferență valorică între
DECIZIA nr. 42 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281837]
-
de credit. Or, echilibrul contractual în ipoteza contractului de credit nu se determină prin raportare la întregul patrimoniu al debitorului sau la posibilitățile sale financiare de rambursare a împrumutului, ci prin raportare strictă la conținutul clauzelor contractuale. Astfel, materializarea riscului supraadăugat are un efect direct asupra acestor clauze și, în consecință, generează în mod automat dezechilibrul contractual (Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, precitată, paragraful 51). Prin urmare, odată constatată impreviziunea potrivit conținutului matematic al art. 4 alin. (1^1)- (3
DECIZIA nr. 42 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281837]
-
că pentru a interveni impreviziunea este necesar ca, pe lângă condiția privind consistența valorică și persistența temporală, să fie îndeplinită și condiția potrivit căreia debitorul să nu fi avut intenția expres materializată de a se angaja în executarea unui risc supraadăugat asociat contractului de credit. Se mai arată că nu poate fi considerată impreviziune situația în care obligația de plată lunară înregistrează o creștere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă. Obligația lunară de achitare a ratelor
DECIZIA nr. 66 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281784]
-
2) din Legea nr. 312/2004. ... 96. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinseci formulate, Curtea a reținut că acestea vizează în mod principal problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune. Pentru a determina dacă ele se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să aibă în vedere criteriile consistenței valorice și persistenței temporale a fluctuației în sensul Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 29 ianuarie 2020
DECIZIA nr. 66 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281784]
-
se asigure că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 99. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost stabilirea procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul celui supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur și simplu că dacă se atinge o asemenea diferență valorică între
DECIZIA nr. 66 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281784]
-
de credit. Or, echilibrul contractual în ipoteza contractului de credit nu se determină prin raportare la întregul patrimoniu al debitorului sau la posibilitățile sale financiare de rambursare a împrumutului, ci prin raportare strictă la conținutul clauzelor contractuale. Astfel, materializarea riscului supraadăugat are un efect direct asupra acestor clauze și, în consecință, generează în mod automat dezechilibrul contractual (Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, precitată, paragraful 51). Prin urmare, odată constatată impreviziunea potrivit conținutului matematic al art. 4 alin. (1^1)-(3
DECIZIA nr. 66 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281784]
-
2) din Legea nr. 312/2004. ... 52. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinseci formulate, Curtea a reținut că acestea vizează în mod principal problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune. Pentru a determina dacă ele se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să se aibă în vedere criteriile consistenței valorice și persistenței temporale a fluctuației în sensul Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 29 ianuarie
DECIZIA nr. 45 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281958]
-
se asigure că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 55. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost stabilirea procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul celui supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur și simplu că dacă se atinge o asemenea diferență valorică între
DECIZIA nr. 45 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281958]
-
de credit. Or, echilibrul contractual în ipoteza contractului de credit nu se determină prin raportare la întregul patrimoniu al debitorului sau la posibilitățile sale financiare de rambursare a împrumutului, ci prin raportare strictă la conținutul clauzelor contractuale. Astfel, materializarea riscului supraadăugat are un efect direct asupra acestor clauze și, în consecință, generează în mod automat dezechilibrul contractual (Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, precitată, paragraful 51). Prin urmare, odată constatată impreviziunea potrivit conținutului matematic al art. 4 alin. (1^1)-(3
DECIZIA nr. 45 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281958]
-
alin. (2) din Legea nr. 312/2004. ... 43. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate, Curtea a reținut că acestea vizează în principal problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune. Pentru a determina dacă ele se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să se aibă în vedere criteriile consistenței valorice și persistenței temporale a fluctuației în sensul Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 29 ianuarie
DECIZIA nr. 447 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277897]
-
că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 46. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost aceea a stabilirii procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur și simplu că dacă se atinge o asemenea diferență valorică între
DECIZIA nr. 447 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277897]
-
de credit. Or, echilibrul contractual în ipoteza contractului de credit nu se determină prin raportare la întregul patrimoniu al debitorului sau la posibilitățile sale financiare de rambursare a împrumutului, ci prin raportare strictă la conținutul clauzelor contractuale. Astfel, materializarea riscului supraadăugat are un efect direct asupra acestor clauze și, în consecință, generează în mod automat dezechilibrul contractual (Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, precitată, paragraful 51). Prin urmare, odată constatată impreviziunea potrivit conținutului matematic al art. 4 alin. (1^1)-(3
DECIZIA nr. 447 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277897]
-
că pentru a interveni impreviziunea este necesar ca, pe lângă condiția privind consistența valorică și persistența temporală, să fie îndeplinită și condiția potrivit căreia debitorul să nu fi avut intenția expres materializată de a se angaja în executarea unui risc supraadăugat asociat contractului de credit. Se mai arată că nu poate fi considerată impreviziune situația în care obligația de plată lunară înregistrează o creștere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă. Obligația lunară de achitare a ratelor
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
prin instituirea prezumției absolute de impreviziune (articolul unic pct. 2 al legii criticate), legiuitorul român a suprimat primul element care trebuie verificat în cadrul controlului jurisdicțional pentru a se stabili dacă a intervenit sau nu impreviziunea, respectiv dacă riscul pretins supraadăugat a fost sau nu asumat de consumator la încheierea contractului. ... 38. Legea nr. 52/2020, în ansamblu, încalcă Legea fundamentală și caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, întrucât a păstrat soluția legislativă constatată ca fiind neconstituțională prin Decizia nr. 731 din
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
17 iunie 2021, paragrafele 52-80. Curtea a reținut, mai întâi, cu privire la problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune, că legiuitorul are competența de a reglementa el însuși cazuri/criterii de impreviziune, cu condiția ca acestea să se subsumeze riscului supraadăugat al contractului, respectându-se, astfel, art. 15 alin. (2), art. 44 și art. 147 alin. (4) din Constituție. Prin urmare, Curtea a verificat dacă aceste prezumții se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit. ... 74. Art. 4 alin
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
cu condiția ca acestea să se subsumeze riscului supraadăugat al contractului, respectându-se, astfel, art. 15 alin. (2), art. 44 și art. 147 alin. (4) din Constituție. Prin urmare, Curtea a verificat dacă aceste prezumții se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit. ... 74. Art. 4 alin. (1^1) lit. a) din Legea nr. 77/2016 reglementează o prezumție de impreviziune care valorifică diferența de curs valutar. Curtea a stabilit, în Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, că o fluctuație
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]