479 matches
-
de unele personaje, în particular de Laurențiu Parva. Ideea fundamentală ar fi că prin Războiul de Independență poporul român a ajuns pe deplin la conștiința de sine, momentul dobândirii independenței naționale fiind, în consecință, cheia de boltă a conștiinței românești. Supraevaluată la vremea apariției, din motive extraliterare, de coechipierii ideologici ai autorului - și contestată exagerat, în replică, de adversarii lor -, suita de romane a lui A. nu e lipsită de calități literare, de o sobrietate a expresiei în acord cu sensibilitatea
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
centenarul junimistului, și-au declarat deschis aderența la doctrina sa estetică. Dacă, de obicei, defectul unui exeget este prea marea apropiere, afecțiunea împinsă la idolatrie pentru subiectul abordat, nu același lucru se poate afirma despre D. Departe de a-l supraevalua pe Maiorescu, dimpotrivă, el selectează acele trăsături caracterologice deloc favorabile „portretului robot” pe care încearcă să i-l întocmească. Ambiția, dorința de a străluci, de a domina impunându-se mai totdeauna prin opoziție fac din mentorul junimist, după opinia exegetului
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
cărei acțiune este plasată în Iașii anului 1917, intenționează o antiteză scenică a lumii tranșeelor și a celei formate din „învârtiții” războiului și repezentanții claselor „în descompunere”. Fără un autentic nerv dramatic, teatrul lui C. dublează oarecum scrierile sale epice. Supraevaluat în perioada proletcultistă, dar neîndoielnic pamfletar talentat, C. rămâne incomplet realizat ca romancier. Temperament polemic, pamfletar incisiv și cronicar pasionat al societății românești, de-a lungul sfertului de veac ce urmează răscoalelor și cu care se începe un nou capitol
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
de mai sus reiese că principiul prudenței are în vedere mai mult recunoașterea activelor Și datoriilor în contabilitate decât evaluarea lor. În continuare, la articolul 41, OMFP nr. 3055/2009 precizează: „Ca urmare, activele Și veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile Și cheltuielile, subevaluate. Totuși, exercitarea prudenței nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situațiile financiare nu ar mai fi neutre Și nu
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
noi oprim, alungăm asociațiile de idei care n-au legătură cu ceea ce studiem, adică intervine un act contrar fenomenului asociativ. Așa cum am arătat când am discutat teoriile lui Pavlov și Thorndike, asociaționismul a avut o influență nefastă asupra concepțiilor pedagogice, supraevaluând rolul repetării mecanice, subestimând problemele dezvoltării gândirii și influența memoriei semantice. 4. Din punctul de vedere al duratei memorării există trei forme de memorie: a. Memoria de foarte scurtă durată constituie de fapt o inerție a excitației senzoriale care persistă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
judecata. Ulterior, Cattell a considerat că aptitudinile relevante pentru creativitate, originalitatea și fluența ideației, sunt subansambluri ale aptitudinilor primare. Cattell (1971) a criticat procedurile alternative analitice factoriale folosite de Guilford, care, după părerea lui, l-au făcut pe acesta să supraevalueze rolul gândirii divergente în creativitate. (Găsiți o critică similară în Horn și Knapp, 1973.) Și, la fel cu ceilalți critici ai testelor lui Guilford, Cattell (1974) a susținut: ...verdictul că un test măsoară creativitatea este doar o proiecție a părerii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
altuia. (Când trebuie să facem un lucru care nu ne convine, Îl simțim ca pe un lucru străin.) Două mâțe Într-un singur sac nu Încap. (Când, de exemplu, orgoliile sunt la fel de mari, colaborarea, coexistența devin imposibile, deoarece fiecare Își supraevaluează calitățile sau părerile.) Se vede c-a venit, de n-a mai venit. (Zicătoare culeasă din popor și consemnată de Ion Creangă. Iată cum explică filosoful C. Noica paradoxul din această zicătoare, care are, la prima vedere, aspect de glumă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
colective înfățișate”, specificul poeziei lui Emil Botta „constă într-un iute joc de măști alternând între grimasă tragică și tiflă ironică, joc susținut cu frenezie imaginativă”. Și o execuție fără drept de apel a unui autor pe care îl crede supraevaluat de critica autoritară a momentului: „Tezistă, sufocată sub o avalanșă de speculații aride, cu inimă artificială și cu articulații rigide, literatura lui Al. Ivasiuc e suficient de agreabilă ca exercițiu metaliterar cu mijloace literare.” În Al doilea rond (1976), Critică
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
postum. E greu de precizat în ce constă contribuția lui I. la scrierile în colaborare cu D. Anghel (Legenda funigeilor, 1907, Cometa, 1908, Carmen saeculare, 1909, Cireșul lui Lucullus, 1910, Portrete, 1910), dar mai ales la Caleidoscopul lui A. Mirea. Supraevaluat de critica sămănătoristă, în special de Ilarie Chendi, I. reprezintă, în cele din urmă, o conștiință patetică. Deși minor, observa G. Topîrceanu, „era totuși poet autentic și asupra lui apăsa blestemul care apasă asupra marilor damnați...” Departe de a-l
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
de excepție, singular în epocă, adevărat erou al unui bildungsroman. A scris, de asemenea, o micromonografie Emil Gârleanu (1968), cuprinzând judecăți nuanțate despre acest scriitor, căruia izbutește să-i traseze profilul exact, situându-l în istoria literaturii fără a-l supraevalua ori a-l trata cu facilă ironie. O biografie, îndeosebi spirituală, a Selmei Lagerlöf (1988) este, de fapt, un elegant eseu cu privire la locul cu totul special al prozatoarei suedeze în literatura de evocare a lumii copilăriei. Prin editarea libretelor operelor
FILIMON-STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]
-
de factură competițională, În raporturile persoanei cu ceilalți, dar și de autosusținere, de autoevaluare, de satisfacere narcisistă. Prin aceasta se descoperă Înrudirea directă a orgoliului cu mecanismele de afirmare ale Eului. Orgoliul este trăsătura psiho-morală a Eului care urmărește să supraevalueze valorile Supra-Eului, atribuindu-și calități prin care persoana respectivă caută să se situeze deasupra celorlalte persoane. Orgoliul are un caracter subiectiv și seducător pentru individ, putând, din aceste motive, degenera În vicii morale (mândrie, vanitate, aroganță etcă. Această supraevaluare de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și pentru celelalte persoane, orgoliul și modestia contribuie În mod direct la construirea imaginii publice a acestuia. În acest caz, sunt importante două aspecte. Pe de o parte, imaginea de sine a persoanei, care din punct de vedere moral se supraevaluează, căutând să iasă cu orice preț În evidență În cazul orgoliului, sau, dimpotrivă, este rezervat până la adoptarea unei atitudini de refuzarea a afirmării, În cazul modestiei. Pe de altă parte, percepția exterioară, de către ceilalți, atât a persoanei orgolioase, cât și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un eșec, o neîmplinire de sine. El se datorează, În primul rând, naturii persoanei respective, care nu este capabilă să vadă și să Înțeleagă raportul dintre posibilități și aspirații. Acest tip de indivizi, fie că se subapreciază, fie că se supraevaluează, și de aici decurg toate insuccesele lor. În plus, acțiunile lor sunt fie inoportune, fie pripite sau Întârziate, sau pur și simplu se lasă În voia soartei, incapabili de a decide sau de acționa În mod independent. Succesul este condiția
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
unor vechi idealuri. Numit director al Editurii de Stat pentru Literatură și Artă, în 1948 primit în Academia Republicii Populare Române, în 1950 sărbătorit cu ocazia împlinirii a șaptezeci și cinci de ani, tot atunci distins cu Premiul de Stat clasa I, supraevaluat de critica oficială, contrapus propagandistic, ca „exemplu pozitiv”, unor mari valori ale poeziei moderne (Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu ș.a.), temporar ocultate sau denigrate ca „reacționare”, T. își atrage ostilitatea violentă și durabilă a multor scriitori și a publicului
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
la înțelegerea nivelului de dezvoltare mintală prin raportare la o scală numerică. Există o serie de caracteristici atipice ale dezvoltării mintale la copii, fapt care trebuie să intre în atenția specialiștilor diagnosticieni și a educatorilor, pentru a nu subevalua sau supraevalua un copil, pornind de la simple cifre sau etichete nosologice. De exemplu, pot fi întâlniți copii care la vârste mai mici nu reușesc să rezolve o serie de sarcini, aparent normale pentru vârsta lor, riscând să fie catalogați ca deficienți sau
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
lor celor care conduc interviul, sau în cazul în care au păreri complexe care îi fac să fie de acord în anumite situații și în dezacord în altele. O astfel de schemă de codificare i-ar face pe analiști să supraevalueze partea de populație care nu are opinii clare cu privire la problema controversată a avortului. Alegerea pe care o face cercetătorul cu privire la organizarea variabilelor determină în toate cazurile tipul de variație care poate fi observată. De aceea, aceasta este o alegere care
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
număr mare de strategii de testare, ca să putem studia literatura de specialitate în mod critic și selecta în mod înțelept atunci când alegem un test care să fie potrivit pentru proiectul propriu. În al treilea rând, trebuie să reținem să nu supraevaluăm diferența dintre cercetarea calitativă și cea cantitativă. Se consideră că cercetarea cantitativă se ocupă de însumări. Aceasta se ocupă simultan de mai multe cazuri, analizând elementele particulare ale fiecărui caz, spre a produce un tipar general care să se reflecte
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și pretinde că face și instruire, și cercetare, când de fapt face doar instruire, fie optează tranșant pentru cercetare, selectează în mod elitist studenții și subsumează instruirea cercetării. Prestigiul se situează clar de partea ultimelor, iar piața diplomelor universitare le supraevaluează pe cele emise de universitățile de cercetare. Oricum, universitățile tranzitorii se află în relații echivoce cu cercetarea și nu mai pot rămâne pentru mult timp într-o astfel de stare. Autonomia universitară și libertățile academice sunt departe de a-și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în aproximativ o secundă Teoretic, nimic nu o obligă pe Syna să participe la comunicare atât de activ. Dar tocmai interacțiunea face interesant actul comunicării reciproce. De altfel, cei foarte „verbo-motori” tind să uite acest lucru: dat fiind faptul că supraevaluează cuvintele în comunicare, sunt uneori atât de dornici să găsească răspunsurile adecvate, încât se împiedică singuri să interacționeze. Acum contururile procesului de seducție încep să se precizeze cu mai multă claritate. Mecanismele de seducție sunt spontane, își au rădăcinile în
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
universale, ci depind de un fel de „medie a trăsăturilor integrate în pruncie”, putem cu toții, cu un pic de noroc, să corespundem profilului frumuseții prezent în imaginarul persoanelor care ne privesc. Astfel, putem avea șansa de a ne vedea chipul „supraevaluat” și considerat, brusc, fermecător în imaginarul acestor interlocutori. Pe față, lumina, intensitatea privirii, sunt factori de apropiere puternici. Să vedem de ce. Ochii și privirea De câte ori nu ni s-a întâmplat să întâlnim persoane atrăgătoare și am fi dorit să le
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
de la cele relativ stabile și ușor volatile la cele foarte dinamice și accidentale. Natura ei este euristică și propedeutică. Adică de pregătire a momentului deciziei (propedeutica) și de căutare a soluțiilor strategice optime (euristica). De remarcat că, deși mulți au supraevaluat puterea predictivă a acestui cadru conceptual, autori precum Kahn au subliniat neîncetat limitele istorice și ontologice ale unor exerciții intelectuale de previziune: Chiar dacă n-ar exista accidente sau incertitudini intrinseci, În sens probabilistic, tot nu ar putea fi făcute predicții
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
un eșec, o neîmplinire de sine. El se datorează, În primul rând, naturii persoanei respective, care nu este capabilă să vadă și să Înțeleagă raportul dintre posibilități și aspirații. Acest tip de indivizi, fie că se subapreciază, fie că se supraevaluează, și de aici decurg toate insuccesele lor. În plus, acțiunile lor sunt fie inoportune, fie pripite sau Întârziate, sau pur și simplu se lasă În voia soartei, incapabili de a decide sau de acționa În mod independent. Succesul este condiția
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
II); 0-19 - deficiență mintală profundă sau gravă (deficiență mintală de gradul III). Există o serie de caracteristici atipice ale dezvoltării mintale la copii, fapt care trebuie să intre în atenția specialiștilor diagnosticieni și a educatorilor, pentru a nu subevalua sau supraevalua un copil, pornind de la simple cifre sau etichete nosologice. De exemplu, pot fi întâlniți copii care la vârste mai mici nu reușesc să rezolve o serie de sarcini, aparent normale pentru vârsta lor, riscând să fie catalogați ca deficienți sau
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cu privire la informațiile despre mișcare. Își menține un rol specific în acțiunile care privesc contactul cu obiectele (prehensiunea); f) aptitudinea de a percepe timpul - evaluarea corectă a timpului este influențată de starea emotivă, în sensul că există tendința de a-l supraevalua în fazele depresive și de a-l subevalua în stările de bine. Evaluarea corectă a timpului în activitatea motrică este o condiție necesară pentru controlul spațial al reacțiilor lor (Manno, 1992). Când intră în discuție promovarea mișcărilor sau reeducarea funcțională
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
un sentiment iscat din conflictele noastre zilnice s-a putut transforma într-o idee. Cred că întîmplarea care m-a făcut să o cunosc pe Ioana este excepțională, și n-am decât frica să nu mi se spuie că-mi supraevaluez prietena, căci numai după lungă cumpănire îmi aleg vorbele ca să o recomand. Cum toată omenirea n-a făcut nici o femeie critic de seamă, este drept ca să pricinuiesc neîncredere, sau asigurarea mea n-ar putea găsi decât o explicație: lipsa de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]