168 matches
-
cu extindere cranio-caudală. Remisiunea erupției se face în ordinea apariției, lăsând pigmentație reziduală. Diagnostic Diagnosticul rujeolei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + catar + exantem + exantem Epidemiologice: contact infectant, receptivitate la infecție Hematologice nespecifice: limfopenie, neutropenie sau leucocitoza în cazul suprainfecțiilor bacteriene Virusologice: evidențierea antigenului rujeolic în exudatul faringian sau urină, prin imunofluorescență indirectă (metodă rapidă) izolarea virusului în culturi celulare, prin identificare cu anticorpi monoclonali (metodă costisitoare, dificilă) identificarea virusului prin metoda polymerase chain reaction evidențierea în ser a anticorpilor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
serului, eritemul exudativ polimorf. Complicații Complicațiile sunt mai frecvente la copiii mici și pe teren imunodeprimat: Pneumonia cu celule gigante (Hecht) Keratita rujeolică punctată, care se poate complica cu ulcerații și cecitate Crupul rujeolic, care poate necesita intubație la copii Suprainfecțiile posteruptive bacteriene (bronhopneumonii, otite purulente, septicemii, tuberculoză), virale (herpesvirusuri, adenovirusuri) sau micotice Complicațiile digestive: gastroenterita, hepatita, enterocolita, adenita mezenterică Complicațiile neurologice o Encefalomielita acută apare la sfârșitul erupției, prin mecanism autoimun, datorită similitudini structurale între componentele virusul rujeolic si mielină
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și a 5-a zi de boală, manifestările de febră, cianoză, tahipnee, dispnee, tuse, hemoptizie dureri toracice și aspectul radiologic de infiltrate nodulare și interstițiale. Alte complicații ale varicelei cuprind miocardita, leziunile oculare (conjunctivita, keratita), nefrita, diateza hemoragică și hepatita, suprainfecțiile bacteriene. Riscul malformativ al varicelei în primul trimestru de sarcină este de 25% și scade la 3% în ultimul trimestru. Varicela congenitală se manifestă prin hipoplaza membrelor, microcefalie, leziuni cicatriceale cutanate. Varicela perinatală apare la copii născuți de mame cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sindrom inflamator Bacteriologic: evidențierea streptococului βHA Datele epidemiologice au semnificație redusă pentru diagnostic. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al erizipelului poate fi dificil în formele complicate și se face cu eczeme și alte infecții tegumentare: celulita, furunculul și abcesul, cărbunele cutanat, suprainfecțiile după herpesul zoster sau înțepăturile de insecte. Complicații Complicațiile locale ale erizipelului sunt: tromboflebita, adenita, celulita, abcesul, flegmonul, miozita, necroza, gangrena. Erizipelul se poate suprainfecta, mai frecvent cu stafilococi, bacili gram negativi sau anaerobi. Streptococul sau germenii de suprainfecție pot
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cutanat, suprainfecțiile după herpesul zoster sau înțepăturile de insecte. Complicații Complicațiile locale ale erizipelului sunt: tromboflebita, adenita, celulita, abcesul, flegmonul, miozita, necroza, gangrena. Erizipelul se poate suprainfecta, mai frecvent cu stafilococi, bacili gram negativi sau anaerobi. Streptococul sau germenii de suprainfecție pot disemina septicemic, determinând localizări secundare (meningeană, pulmonară, osoasă). Cea mai impresionantă complicație după celulitele streptococice, descrisă și după alte infecții streptococice severe, este sindromul șocului toxic streptococic (STS), cu caracteristici similare sindromului șocului toxic stafilococic. Leziunile sistemice din STS
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Riscul etiologiei streptococice în faringitele infecțioase poate fi estimat pe baza scorului Centor modificat, recomandat de anumite ghiduri de terapie. Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita, laringita, bronșita, sinuzita, meningita Suprainfecția bacteriană sau micotică Mecanism toxic: nefrita “in focar” Mecanism imunalergic: eritemul nodos (postviral sau postbacterian), purpura Henoch Schonlein (postviral sau postbacterian), glomerulonefrita acută, RAA (poststreptococic). Tratament Intervențiile de management pentru anginele infecțioase sunt: Igieno-dietetice: adaptarea dietei la toleranță și la
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
spălături faringiene, gargare, antiseptice, comprese ușor alcoolizate aplicate pe fața anterioară a gâtului, administrarea de picături nazale Medicație simptomatică: administrarea orala, rectală sau parenterală de antipiretice, antialgice (Paracetamol, Aminofenazonă), antiinflamatorii nesteroidiene (Ibuprofen). Administrare de antibiotic in cazul anginelor bacteriene sau suprainfecțiilor; pentru etiologia streptococică se preferă Penicilina G sau V timp de 7 zile, urmată de Moldamin. 5.3 Mononucleoza infecțioasa Definiție Mononucleoza infecțioasă („febra glandulară”, boala Pfeiffer, „boala sărutului”) este o boală infecțioasă și contagioasă exclusiv umană, produsă de primoinfecția
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
diferențial Diagnosticul diferențial al MNI se analizează în funcție de manifestările clinice predominante. Complicații Complicațiile mononucleozei infecțioase sunt: Hematologice: anemie aplastică, anemie hemolitică, trombocitopenie Neurologice: sindromul Guillain-Barre, meningită, encefalită, mielită, nevrită Cardiace: miocardita, pericardita Respiratorii: pneumonia interstițială, insuficiența respiratorie obstructivă Ruptura splenică Suprainfecțiile bacteriene. Sindromul de oboseală cronică se asociază frecvent infecției cu virusul Epstein-Barr și poate fi considerat o complicație a MNI, deși etiopatogenia sa este insuficient elucidată. Criteriile definitorii ale sindromului de oboseală cronică sunt astenia, fatigabilitatea, hipersomnia, artralgiile, persistente mai
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
hepatice, repaus; din cauza riscului de ruptură splenică, se evită exercițiile fizice timp de cel puțin 4 săptămâni Simptomatice: analgezice, antitermice Patogenic, în formele cu obstrucție respiratorie sau angină severă: cortico steroizi în cură scurtă. Antibioticele sunt justificate numai în cazul suprainfecțiilor bacteriene. 5.4 Difteria Definiție Difteria este o boală infecțioasă acută și transmisibilă, strict umană, determinată de Corynebacterium diphteriae, caracterizată printr-o evoluție autolimitantă, cu febră, fenomene locale patognomonice și afectare toxică severă. Epidemiologie Datorită vaccinării sistematice, difteria este întâlnită
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
urmată de paralizia musculaturii faringiene, laringiene și a mușchilor respiratori. Nevritele periferice se manifestă tardiv, în săptămânile 7-10, cele mai frecvente fiind paraliziile de nervi cubital și sciatic popliteu extern și nevritele senzitive. Alte complicații sunt manifestările toxice renale, hemoragiile, suprainfecțiile bacteriene (septicemii, bronhopneumonii, otite). Diagnostic Diagnosticul difteriei este susținut de criteriile: Epidemiologice: persoană neimunizată, contact cu bolnav de difterie Clinice: prezența pseudomembranelor și a stării de toxemie De laborator: Nespecifice: leucocitoza cu neutrofilie, creșterea VSH Bacteriologice: identificarea bacilului difteric. Diagnosticul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
căilor aeriene superioare către alveolele pulmonare, sinusurile paranazale sau urechea medie. Obstrucția respiratorie cu insuficiență respiratorie acută este o complicație cu risc mai ales în cazul crupului la copiii mici și a traheo bronșitelor la bolnavi fumători sau cu BPOC. Suprainfecții bacteriene pot apare la orice nivel al căilor respiratorii, suspectându-se când febra persistă mai mult de 3-4 zile, secrețiile respiratorii își schimbă aspectul de la seromucoase (caracteristice virozelor) la purulente (indicator de infecție bacteriană) și se constată leucocitoza cu neutrofilie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
bacteriene pot apare la orice nivel al căilor respiratorii, suspectându-se când febra persistă mai mult de 3-4 zile, secrețiile respiratorii își schimbă aspectul de la seromucoase (caracteristice virozelor) la purulente (indicator de infecție bacteriană) și se constată leucocitoza cu neutrofilie. Suprainfecțiile sunt cauzate frecvent de exacerbarea unor germeni care colonizează căile aeriene superioare, de exemplu pneumococul, streptococul βhemolitic grup A, haemophilusul, stafilococul auriu. Tratament Tratamentul igieno-dietetic asigură: dietă adaptată stării febrile, repaus, umidificarea aerului din încăpere, aspirarea secrețiilor nazale, instilații locale
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este rar indicat, opțiunile fiind limitate la administrarea Ribavirinei pentru bronșiolitele capilare cu virus sincițial respirator și pentru adenovirozele severe sub vârsta de 1 an, sau administrarea Aciclovirului pentru infecțiile herpetice cu VVZ sau VHS. Antibioticele sunt justificate numai în suprainfecțiile bacteriene, recomandările de primă intenție fiind: macrolidele, Ampicilina, cefalo sporinele de generația I. 6.3 Gripa Definiție Gripa este o boală virală acută cu mare potențial epidemic, cauzată de virusul gripal, manifestată prin febră, simptome generale și facultativ respiratorii, cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de tip respirator și extrarespirator. Complicațiile respiratorii sunt: crupul și bronșiolita (rar), bronșita acută, pneumonia primară gripală (edematoasă), otita medie acută, sinuzita acută. Spre deosebire de pneumonia gripală primară, determinată de acțiunea directă a virusului gripal, pneumonia bacteriană secundară este cauzată de suprainfecții cu Stafilococ auriu, H. Influenzae, Streptococus pneumoniae sau bacili gram negativi. Se manifestă după 5-7 zile de boală, cu reapariția febrei, tuse, dispnee. În cursul gripei se pot exacerba bolile cronice pulmonare: BPOC, astm, mucoviscidoză. Complicațiile extra-respiratorii sunt: Cardiace: miocardita
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în primele 48 de ore de la debut. După mecanismul de acțiune, antiviralele disponibile pentru gripă sunt inhibitori de neuraminidază (Oseltamivir, Zanamivir). Amantadina și Rimantadina inhibă proteina M, dar sunt active doar pentru virusul gripal A. Antibiotice se recomandă NUMAI pentru suprainfecțiile bacteriene. Măsurile de terapie intensivă pot fi necesare în cazul pneumonii gripale primare. Profilaxie Chimioprofilaxia cu Oseltamivir este recomandată postexpunere. Imunizarea populației, cu prioritate a persoanelor cu risc mare de îmbolnăvire sau de complicații, utilizează vaccinul antigripal, adaptat în fiecare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
apare spasm glotic, cianoză, convulsii. Convalescența este lungă, de câteva săptămâni sau luni, timp în care intensitatea și frecvența acceselor scad progresiv. Complicații Complicațiile tusei convulsive sunt: Mecanice: hemoragii cerebrale, conjunctivale, epistaxis, pneumototax, prolaps rectal, hernii, Respiratorii: pneumonie, insuficiență respiratorie Suprainfecții: bronhopneumonie, otită, sinuzită bacteriană Nervoase: convulsii la copii, encefalita pertussis. Encefalita pertusis apare din săptămâna a treia de boală, prin mecanisme complexe. După boală pot apare sechele: bronșiectazii, emfizem, astm bronșic, tulburări psihice sau neurologice. Diagnostic Diagnosticul tusei convulsive trebuie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
izolare. Măsurile de terapie intensivă pentru susținerea funcțiilor vitale (respiratorie, cardiacă) și suportul nutritiv sunt necesare în formele severe. Tratamentul patogenic cu clorhidrat de guanidină (15-30 mg/zi) antagonizează toxina la nivelul joncțiunii neuromusculare. Antibioticele sunt justificate în caz de suprainfecții dovedite. Seroterapia cu antitoxină botulinică din ser heterolog de cal are rol terapeutic spefic în botulism. Antitoxina previne fixarea toxinei circulante pe noi receptori, dar nu influențează blocajele sinaptice deja constituite. Administrarea serului antibotulinic trebuie să respecte următoarele reguli: Să
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este comună cu a VHB. Denumit și agentul delta , VHD este un virus ARN neclasificat, defectiv, cu dimensiuni de 35-37 nm, condiționat de prezența învelișului HBs pentru replicare și pentru producerea leziunilor hepatice. Infecția cu VHD poate fi coinfecție sau suprainfecție a VHB. Confecția semnifică infecția concomitentă cu VHB și VHD, care evoluează într-un singur episod clinic, cu risc de evoluție fulminantă. FSuprainfecția cu VHD apare la un pacient deja infectat cu VHB, și se poate manifesta uneori printr-o
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în ficat, utilizând polimeraza ARN din hepatocitul gazdă. Durata replicării VHD depinde de durata replicării VHB și nu o poate depăși. Leziunile hepatice sunt determinate atât prin mecanism citopatic direct, cât și prin mecanism mediat imunologic (indirect). Diagnosticul co-infecției și suprainfecției VHD-VHB se bazează pe markerii serologici. Profilaxia infecției cu VHD este asigurată indirect de profilaxia VHB, prin imunizare vaccinală și prin măsuri universale de prevenție. Hepatita acută cu virusului hepatitic C Epidemiologie Se estimează că în întreaga lume sunt infectate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
că virusul hepatitic D este infectiv (determină afectare hepatică) doar în prezența VHB. Sursa de infecție sunt pacienții infectați cu cele două virusuri. Căile de transmitere sunt similare cu HVB. Infecția poate fi: coinfecție (infecție concomitentă cu ambele virusuri) sau suprainfecție (HVB peste care se suprapune infecția cu virus D). Tablou clinic Coinfecția determină simptome nespecifice similare HVB. Suprainfecția se manifestă ca: - hepatită acută fulminantă caracterizată prin manifestări de encefalopatie hepatică și mortalitate crescută - hepatită cronică B peste care survine infecția
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
infectați cu cele două virusuri. Căile de transmitere sunt similare cu HVB. Infecția poate fi: coinfecție (infecție concomitentă cu ambele virusuri) sau suprainfecție (HVB peste care se suprapune infecția cu virus D). Tablou clinic Coinfecția determină simptome nespecifice similare HVB. Suprainfecția se manifestă ca: - hepatită acută fulminantă caracterizată prin manifestări de encefalopatie hepatică și mortalitate crescută - hepatită cronică B peste care survine infecția acută, mai puțin severă. Evoluția spre ciroză este frecventă, iar mortalitatea prin insuficiență hepatică este crescută. Explorări paraclinice
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
limba este roșie, depapilată, cu aspect lăcuit, pacientul acuză arsuri. Modificările sunt cunoscute sub numele de glosita Hunter. În leucemiile acute pot apărea leziuni care interesează gingiile, amigdalele, mucoasa obrajilor, glandele salivare. Leziunile evoluează către ulcerații, hemoragii, necroze și gangrene, suprainfecții care determină halenă fetidă (angina ulcero-necrotică). În diatezele hemoragice apar peteșii, hemoragii mucoase. În leucemiile acute și cronice poate apărea hipertrofia glandelor salivare. Aparatul cardiovascular poate prezenta semne de insuficiență ventriculară stângă sau globală, modificări ale TA (ex. HTA în
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
repetate ale simptomelor, care coincid cu replicare virală și hepatocitoliză. Uneori aceste exacerbări sunt corelate cu seroconversia în sistemul HBe (atât în sensul dispariției AgHBe cu apariția Ac anti-HBe cât și în sens invers). Alți factori responsabili de exacerbări sunt suprainfecția cu virus D sau C. O varietate de manifestări extradigestive poate apărea în cursul infecției cu VHB, care trebuie să ridice suspiciunea unei hepatite. Aceste manifestări (tab. 32) pot apărea în absența unei boli hepatice manifeste și pot părea afecțiuni
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
confuzii). Persistența IgM antiVHD anunță cronicizarea. Tabloul clinic în acest tip de infecție este cel al hepatitei acute B; de obicei, infecția cu VHD este autolimitată. Se pot uneori observa 2 vârfuri ale creșterii transaminazelor, al doilea fiind datorat VHD. Suprainfecție. Această condiție se caracterizează prin prezența precoce a IgM anti-VHD, dar și a IgG anti-VHD la un pacient cu IgM anti-VHB absenți, sau cu titru scăzut. La pacienții cu hepatită cronică sau ciroză, IgM anti-VHD persistă. Tabloul clinic îmbracă aspectul
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
pacient cunoscut cu VHB până atunci stabil. Infecția cu VHD, duce la scăderea sintezei VHB, pacienții fiind de obicei AgHBe-, ADN VHB sau chiar într-o mică proporție pierzând AgHBs. Pot apărea episoade de reactivare virală D, cu viremii înalte. Suprainfecția VHD este factor de prognostic nefavorabil, deseori grăbind evoluția spre ciroză. Histologic, aspectul este de HC activă cu BN, corpi acidofili și prezența Ag Delta în nuclei (imunoperoxidază). Prevenția se realizează prin vaccinarea contra VHB. Tratamentul antiviral disponibil are rezultate
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]