541 matches
-
douăsprezecea noapte cunoștea viciul de lectură al cenzorului: Acela care-i cenzurează pe ceilalți/ Găsește-n orice glumă ascunzișuri!" Cu toată vigilența cenzurii, unele esopisme scapă și constituie satisfacția complicității dintre cititor sau spectator și scriitor. Îndrăzneli minore pot fi supralicitate sau pot deveni extrem de interesante, dinamitarde, prin schimbarea contextului. De pildă, în spectacolul românesc din anii '80 cu Hamlet, când fantoma tatălui avertizează: "Sminteala, când la cei de sus se-arată,/ Nu trebuie în voia ei lăsată", spectatorul se gândea
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
sub priviri texte pe care le-au scris în epocă, fie că le-au adunat sau nu în volume. Dacă nu le-au adunat, ca N. Manolescu, e pentru ei cu atât mai bine. Sunt unii cercetători ai epocii care supralicitează totuși concesiile făcute atunci de critica șaizecistă. Sau văd numai concesiile și nu și efortul de a le evita. Astfel M. Nițescu în Sub zodia proletcultismului, lucrare apărută postum (Humanitas, 1995), întemeiat pe câteva citate din vechi articole ale lui
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
l'Aubépine simte, perseverența i-a fost răsplătită. Se grăbește să-l înștiințeze pe Maestru că ar putea, de acolo din Vestul său unde trăiește retras, ca să nu spună chiar exilat, să contribuie la repunerea în legătură a republicanilor sinceri. Supralicitează puțin, se și vede într-un rol. Îl cuprinde din nou entuziasmul. Duplessis împarte țigări, promite să se întoarcă repede cu un nou răspuns din partea lui Victor Hugo. Dl de l'Aubépine mai adaugă câte ceva despre Victor Schoelcher și îi
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
lume a încrâncenării și urii. Sunt un orgolios cu măsură, rareori detest pe cineva, prefer să văd jumătatea plină a paharului. "Aproapele" mi-l compun familia, prietenii, colegii, cei cu preocupări sau idei similare, autorii de care mă ocup. Nu supralicitez influența pe care aș avea-o, nici printre studenți, nici printre cititori. Nu prea am avut ucenici: înseamnă că n-am reușit să-i formez. Îmi scriu și definitivez cărțile fără mare încredere în efectele lor. Mă ghidează un soi
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
în urmă!) și producătoare Eliane Dambre, din Elveția, s-a situat la același nivel, ceilalți fiind Oleg Volontir (Republica Moldova), Franco Ianizzi (Italia), Olivier Vanhouten (Belgia), Martin Karnolski (Bulgaria). Cu destul de puține excepții, soliștii au abordat stilul “în forță”, și-au supralicitat glasurile, ceea ce, mai ales în registrul acut, i-a dezavantajat. În aceste condiții, cele două piese ale duetului elvețian Aliose au fost o adevărată oază de liniște și muzică adevărată, cu o îngemănare perfectă a glasurilor și delicate intervenții instrumentale
Supremația profesionalismului by Ana Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/84247_a_85572]
-
iar Harrison Ford se ține excelent încît nu ai o clipă sentimentul, în ciuda ironiilor care asezonează întreg circul, că doctorul Jones ar trebui pensionat. În cazul de față, tonusul actorului dă tonusul aventurii, iar regizorul pare pe alocuri chiar să supraliciteze vitalismul personajului. Spielberg recrează întrega recuzită a aventurii: temple pierdute în jungla luxuriantă, gadgeturi mortale, artefacte macabre, pitoni folosiți pe post de frînghie, foșgăieli de scolopendre, furnici carnivore, sălbatici convulsivi, o detonare atomică în poligonul din Nevada, dar și amabili
Indiana Jones - ultimul cruciat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8433_a_9758]
-
potențial distructiv va ieși la suprafață, iar crima va reprezenta unica soteriologie a cuplului. Scenele grotești, crude ale putrezirii, ale agoniei constituie un spectacol angoasant pentru o umanitate care nu se poate împăca cu această dimensiune stihială a naturii. Regizorul supralicitează prin scenele de mutilare și automutilare genitală expresii paroxistice, hybristice ale naturii ca expresie a haosului, a domniei instinctelor primare. O imagine emblematică cu ceva arhetipal, în același timp, este aceea a cuplului făcând dragoste lângă un copac ale cărui
Ecce Homo by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6914_a_8239]
-
al vremii, dar în ultimele romane ale prozatorului(Ploile.., Împăratul...), insistența cu care mitul este folosit ca mijloc de discreditare a mitografiei partinice îl transformă într-o materie sterilă, retorica mitică degenerând în simple exerciții de virtuozitate, iar stilul mitic, supralicitat cu bună știință, discreditându-se prin redundanță. La scriitorii postbelici, ,,mitofilia" - cu un termen al lui Herman Parret - corespunde nu numai dorinței de a restabili adevărul în datele lui fundamentale, ci și preocupării lor pentru a-și emancipa discursul literar
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
în dificilul duet din finalul operei "Siegfried", Eva Johansson a creat un personaj veridic, din păcate vocea ei are unele probleme în acut, anumite stridențe apar, poate, printr-o lipsă de control și de echilibru sau prin dorința de a supralicita în registrul acut peste posibilitățile sale reale. Cei doi tenori ai tetralogiei au fost excelenți, Botha are acea masivitate specifică personajelor wagneriene, iar Stephen Gould a impresionat prin nuanțele sale timbrale deosebite, prin forța de redare a personajului. Juha Uusitalo
Ringul wagnerian pe Ringul vienez by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7045_a_8370]
-
mastodont", și al nelipsitului povestitor, "neobosit să toace cu vorba universul". Asemenea texte ar trebui publicate separat, aici părând rătăcite printre zecile de nume care bat bine peste sută. în marele devotament pentru soțul și mentorul ei, Adela Popescu a supralicitat sumarul. Ar fi putut selecta din fiecare categorie: consăteni, colegi de facultate, publiciști bucovineni, ziariști locali, poeți și prozatori ajutați sau lansați de G. Muntean, fără să țintească exhaustivul. Așa cum este acum și având și o hârtie foarte groasă, ca
Remember by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7066_a_8391]
-
nu au obținut statutul mult dorit de minoritate națională, romii s-au bucurat de o largă recunoaștere culturală, condiționată însă de fidelitatea față de partidul comuniștilor. În Cehoslovacia, imediat după război și în anii de instalare a „socialismului real”, s-a supralicitat pretinsa situație a lor de „victime ale capitalismului” și s-a pus în aplicare o politică „de calmă asimilare nerepresivă”, sub pretextul integrării lor în clasa muncitoare. Totodată, educarea și formarea lor s-a înscris în programul „creării omului nou
Află cum au ajuns romii în România şi care e numărul lor by mircea_dutu, Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu () [Corola-journal/Journalistic/70695_a_72020]
-
de semnificant griji n-ai tîrît, / Cînd pe semnificat mergeai călare? // În turn Marșul lui Iancu a sunat / Să fim iar, poduri, gata de plecare. / Clădiri de turte dulci, m-ați fermecat: / Nu se mai pleacă din Oradea Mare" (Strofe). Supralicitînd finețea prospecțiunii senzorial-cerebrale, autorul cultivă un decorativ japonard în care accentul cade fie pe instantaneul vizual ("Pod roșu-arcuit. / Ziua vine spre mine / în straie Shinto" - Dimineață ), fie pe o rigoare abstractizată: Iau distanță, / iau aer. / Și-accentul / găsește / alura / sa
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
pas (uneori poem cu poem) și decriptate în ceea ce au ele criptic (posibile aluzii culturale care motivează, în unele cazuri, posibile abordări de sens). Foarte multe dintre marginaliile de aici sunt, critic vorbind, strălucite. În chip neobișnuit, Lefter nu le supralicitează, preferând să le mențină într-un registru, mai sănătos, de moderație. Opțiune cu atât mai potrivită cu cât, dintre toate, acest al treilea volum de Opere poetice pune, ca selecție a conținutului, cele mai mari probleme. Mă gândesc la cele
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
Nici talentul. Ci atitudinea. Copilărie propriu-zisă, Radu Rosetti nu reiese să fi avut. S-a născut responsabil. E principalul defect al cărții. Cel puțin de la un punct încolo, primii săi ani se confundă cu preparativele Unirii Principatelor, pe care le supralicitează. Din zece capitole, cinci se referă la acestea sau la anii de domnie ai lui Cuza. Cam mult. Adeseori, adultul exaltă o decizie politică democratică, încercând în van să pună o atare stare de spirit pe seama celui care-a fost
O generație pierdută by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4333_a_5658]
-
putea adjudeca bunul chiar la un preț mai mic. Cei de al treilea sînt obligați să depună o garanție de 10% din prețul de la care începe licitația. Articolul 11 În cele 8 zile libere după adjudecare, oricine va putea să supraliciteze, daca oferă a zecea parte peste prețul adjudecării, conformindu-se dispozițiilor art. 548, 549 și 550 C. proc. civ. Articolul 12 Adjudecătorul copărtaș va depune drept preț cota-parte cuvenită celorlalți copărtași, taxele de timbru și impozitul proporțional cuvenite fiscului, precum și taxele
LEGE Nr. 603 din 10 septembrie 1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106084_a_107413]
-
bune și corespunde discuției pe care o aveam la facultate: „Dacă le dați la atâția 10, ălora care chiar merită 10 cât le dați ?” Însă în literatură e altfel. Despre cărțile foarte bune se va vorbi în continuare, despre cele supralicitate în prima clipă, nu. Neajunsul poate fi altul: cronicarii să creadă că e foarte bun ce nu e foarte bun. Când sunt numeroși criticii care se înșală, se alunecă dinspre cronica încă practicată la noi - adică de majoritatea criticilor celor
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4271_a_5596]
-
plasând ludicul, râsul și derâderea printre pivoții textelor analizate: "Râsul și derâderea, iată o nouă ecuație a scrierilor lui Botta", scrie ferm Carmelia Leonte care descoperă, la rigoare, în continuarea amintitelor considerații privind "sacralitatea" din preajma poeziei și scenei, fără a supralicita nimic, o vibrație a rugăciunii, exprimată discret, într-un gest încremenit sau în "încărcătura harică" a crinului din poezia lui Emil Botta. Nu e puțin lucru a remarca fraza frumoa-să, liberă de încorsetările specifice adesea unui discurs analitic: Carmelia Leonte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Pentru că implozia produce o întoarcere în sine pe cât de bruscă, pe atât de totală. Și s-ar părea, ireversibilă, ceea ce este o noutate absolută în toată această mișcare de du-te-vino, generalizată și unanim acceptată. Se ajunge la o trăire absolută, supralicitând dimensiunile interiorității. Cu referire la poezia Jaf, Dinu Pillat no-tează: "Exprimându-se cu precădere în cifrul metaforic al delirului, care îngăduie lirismului său libertatea celor mai insolite polarizări, poetul ajunge nu o dată la efecte de-a dreptul amețitoare, cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Nu mi-am închipuit că eram atât de bine organizați, atunci cum de ne lăsau să ciubucărim, ne dădeau case, salarii? EL: Se strânsese șurubul, dar răspunsul e pe credit și când aia dinafară au cerut bani și Ceaușescu a supralicitat că era un țăran, a trebuit introdusă cartelăria. De ce crezi că în mai, când ne-am adunat să aplaudam că am plătit datoria, nu a retras cartelele, că dacă o făcea eram în comunism și acum; că în Chină sau
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
și aria de acțiune ale strategiei de branding de angajator. Mixul de branding de angajator relevă integrarea unor dimensiuni cărora le vom da o atenție aparte: cultura organizațională, leadership și responsabilitatea socială corporativă. Ele nu sunt importante pentru că astăzi sunt supralicitate, pentru că ar fi doar o modă, ci pentru că realmente fac diferența pe o piață concurențială extrem de strânsă. Responsabilitatea socială corporativă este un ingredient al brandingului de angajator ale cărui beneficii în termeni de dezvoltare durabilă și competitivitate sunt susținute nu
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și social ostil, la sfârșitul deceniului șase și începutul celui ce urmează, în teatrul românesc se produce o explozie de talente actoricești de proporții. Mă gândesc în special la Toma Caragiu, Octavian Cotescu, Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Florin Piersic și, supralicitând puțin calendarul, la Ștefan Iordache, dar și la câteva doamne actrițe (Gina Patrichi, Leopoldina Bălănuță, Silvia Popovici, Sanda Toma, Valeria Seciu) cu nimic mai puțin faimoase. Diferența de cinci-opt ani, în minus sau în plus, dintre cei dinainte și cei
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]
-
aproape insuportabilă a evenimentelor. Mai mult cu cît primul clișeu fiind ratat, ridicarea steagului are loc a doua oară pentru ca materialul să servească propagandei. Prin înregistrarea pe peliculă și mediatizarea lui, evenimentul intră în complicatul sistem de propagandă care-l supralicitează, transformîndu-l într-un simbol al victoriei și al solidarității unei națiuni. Există și un unghi al inginerilor de sistem, cei care procesează impactul imaginii și o dirijează spre obținerea efectului scontat, cel politic, susținerea bugetului de război. Cei trei supraviețuitori
Glorie și popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9800_a_11125]
-
campion al drepturilor omului, sătenii din Glod au intentat un proces producătorului considerîndu-se jigniți de rolurile care le-au fost atribuite în film și, mai ales, de suma derizorie primită pentru un film premiat. Nu știu dacă asta a mai supralicitat condimentele peliculei, dar filmul a luat un Glob de aur la categoria Cel mai bun actor (Musical/Comedie) cu Sacha Baron Cohen - alias Borat. Filmul este o combinație între Nea Mărin Miliardar, fără candoarea gagurilor lui Amza Pellea niciodată scabroase
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
recunoaște cu seninătate că atât selecția opiniilor critice pe care le citează, cât și aprecierile pe care le face pe parcursul cărții sunt instrumente aflate în serviciul vanității autorului. Scriitorul nu se mulțumește să renunțe la orice pretenție de obiectivitate, ci supralicitează caracterul subiectiv al autobiografiei sale: "Șiretlicul autorului e de a-și ascunde egolatria sub vălul ludic postmodernist..." (p. 256). Cititorul este încurajat să se întrebe dacă întregul volum nu a fost un simplu joc, interpretare care permite personajului principal să
Autobiografia ca joc by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/9985_a_11310]
-
n-ar fi venit după greșeala lui Traian Băsescu de a se lega de soția lui Cristian Pîrvulescu, ci au continuat-o, în circumstanțe agravante, aș fi zis că ele pornesc dintr-o prostie naivă. Nici gînd, e prostia care supralicitează o gafă și o transformă într-o uriașă tîmpenie.
Tâmpenia epistolară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8975_a_10300]