258 matches
-
în 1976, la Hollywood se produceau 138 de filme, în perioada 1988-1999, numărul mediu anual de lungmetraje s-a ridicat la 385; în 2001, Statele Unite au comercializat 445 de filme, fără a mai socoti și producția porno. Aceeași dinamică a supraproducției s-a manifestat și în Franța, numărul filmelor în sălile de cinema a crescând cu 40% în zece ani, de la 395 în 1995 la 560 în 2004. Oferta pletorică, dorința de rentabilizare rapidă, puternicele dispozitive promoționale au antrenat o reducere
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
maturitate sau de declin, sectorul trebuie să facă față unei situații de supracapacitate a aparatului de producție. Astfel, În cazul sectoarelor ajunse la maturitate, creșterea externă prin fuziuni și achiziții poate permite consolidarea poziției, fără a crea vreo problemă de supraproducție pe piață. Întreprinderea Își poate mări cota de piață chiar dacă are loc o diminuare a cererii la nivelul ramurii. O operațiune de fuziune sau achiziție poate avea un efect pozitiv asupra Întreprinderii sau a unui sector de activitate. Această operațiune
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
poate reajusta structura ofertei și a cererii. În felul acesta, se poate, de asemenea, explica logica uneia dintre motivațiile care a justificat fuziunea dintre Daimler și Chrysler din anul 1998, și anume contribuția la rezolvarea problemei de supracapacitate și de supraproducție În industria automobilistică din SUA. Operațiunea de fuziune a permis eliminarea stocurilor companiei Chrysler, Îmbunătățirea eficienței operaționale și Înnoirea gamei de produse. Datorită acestor inițiative, grupul format s-a redresat semnificativ și a devenit mai competitiv pe piață. De asemenea
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
avuție, merită să indicăm arealul căutării de rentă (poate și mai potent decât economia subterană), unde piața concurențială și funcția ei de mecanism rațional sunt invizibile. Ca și arealul economiei naturale sau al autoconsumului, alături de extrema nonsensului randamental reprezentat de supraproducție, nu sunt cu nimic contributive la infailibilitatea pieței. În fine, fără să fie o enumerare exhaustivă a situațiilor de defectare a pieței din funcția de reglator absolut al raționalității avuției, arealul banilor fictivi, atât de zornăiți de speculațiile neomonetare, trec
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în felul următor: Starea de raționalitate a eforturilor de a se cristaliza în efecte este redusă dacă ne raportăm la ceea ce reprezintă astăzi extensia absolută a tipului economiei de cazinou și a tipului economiei autodeterminante. Banii fictivi, piața neagră și supraproducția au prioritizat propensiunile spre căutarea de rentă, speculație și virtualizarea valorii, reducând vocea raționalității economice, în fapt falsificând atât specificul Economiei ca știință, cât și pervertind obiectul cunoașterii, degradându-i raționalitatea. Dacă propensiunea spre căutare de rentă ca și propensiunea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ca expresiile formalizate și substanțializate ale iraționalului să domine corelațiile. Sugestia din figura 1B14 este elocventă din acest punct de vedere. Cele trei paliere ale sistemelor economice - E, P și M - se reduc la a cumula câte două părți antagonice (supraproducție vs. inovare și creare de valoare - cu combinația cea mai precară dintre autoconsum vs. inovare și creare de valoare; piața reglementată vs. piața neagră; bani reali vs. bani fictivi), care, apoi, prin intersecție câte două, să producă, în alternanță cu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
vectorilor iraționali din comportamentul economic. Practic, există o presiune ciclică exercitată dinspre vectorii iraționali asupra SRE. Am putea să considerăm că s-au permanentizat trasee specifice de randament ale vectorilor iraționali într-un aranjament dinamic: piață neagră - căutare de rentă - supraproducție; piață neagră - speculație - bani fictivi; bani fictivi - virtualizarea valorii - supraproducție etc. Aceste trasee modifică până la alterare canalele de transmisie ale politicilor economice sau compromit însăși ideea de politică economică. Sub evidența căutării de rentă, consumatorul devine captiv, iar prețul se
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
exercitată dinspre vectorii iraționali asupra SRE. Am putea să considerăm că s-au permanentizat trasee specifice de randament ale vectorilor iraționali într-un aranjament dinamic: piață neagră - căutare de rentă - supraproducție; piață neagră - speculație - bani fictivi; bani fictivi - virtualizarea valorii - supraproducție etc. Aceste trasee modifică până la alterare canalele de transmisie ale politicilor economice sau compromit însăși ideea de politică economică. Sub evidența căutării de rentă, consumatorul devine captiv, iar prețul se formează în dialectica monopolului, inflația fiind o consecință a goanei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sinteză proteică, neurogeneză și diferențierea celulelor stem în noi țesuturi (Ribeiro, Goyal, Mello și Palvides, 1999; Hall, 2001Ă. Rossi formulează ipoteza conform căreia așa cum stările negative de excitație emoțională pot iniția rețeaua psihogenomică care inițiază expresia genetică având ca rezultat supraproducția de proteine ale stresului și boala, tot așa experiențele psihologice pozitive (de ex. întărirea euluiă inițază efectul noutateexperiențăneurogeneză care facilitează expresia genetică, neurogeneza, rezolvarea de probleme și vindecarea. Studiul de caz 1Hipnoanaliza: o abordare integrativă Studiul de caz de mai
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
înghețarea” terenului, beneficiind astfel de o „primă pentru înghețarea terenului”. Era vorba despre o primă la hectar fixată la un nivel teoretic suficient pentru a suprima excedentul de producție. Acest sistem fusese inspirat de modelul american care, pentru a evita supraproducția și căderea prețurilor, condamnă milioane de hectare la „înghețare”. Integrare economică da, federație politică nu Chiar de la formarea comunității europene, în discursul părinților fondatori a apărut ideea că „procesul de integrare economică trebuie urmat de cel al integrării politice a
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
intră în acțiune hormonii sexuali, aceștia acționează și în somn asupra zonei genitale, producând modificări precum congestia, secreția, contracția, care funcționează ca factori declanșatori ai visului. Un exemplu tipic este poluția nocturnă: o furtună hormonală nocturnă care determină eliminarea primei supraproducții de spermă a băia tului, ocazie care-i „procură“ un vis erotic... Contrar ideilor pe care le au majoritatea băieților, și fetele au un fel de poluție nocturnă, pentru că și fetele au un fel de ejaculare. Mai ales atunci când dorm
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
țările agricole est europene, care aveau stocuri disponibile din recolta anului 1930. În acest fel, spunea Titulescu, puteau fi ajutate țările agricole est-europene care aveau un excedent de cereale pe care nu reușeau să le vândă din cauza crizei mondiale de supraproducție . Totodată, arăta Titulescu, țările vest-europene aveau o abundență de capital disponibil care nu aducea venituri decât foarte mici, în timp ce țările agricole est-europene aveau o gravă lipsă de capital, țăranii de aici plătind “dobânzi cămătărești”. Dar statele occidentale nu investeau în
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Criza îmbracă multiple aspecte: o societate ce-și pierde reperele, o scădere accentuată a încrederii în modelele și structurile tradiționale, un sistem financiar în descompunere, un sector bancar amenințat cu blocajul, o alocare nerațională a resurselor, febră speculativă, dezastre ecologice, supraproducție și subconsum, exces de economisire și insuficiență a investițiilor, devaluări competitive, deflație, datorie internă de 200% din PIB, șomaj în creștere rapidă etc. Metode care, pînă nu demult, făceau fala economiei nipone, conducînd la sporuri incredibile de productivitate, la ritmuri
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
prețurile produselor. Rezultă că cererile consumatorilor, pentru prețurile de echilibru, sînt funcții ale acestor prețuri. Walras nu explică repartiția veniturilor, dar rezultă că remunerarea serviciilor productive, salariile, dobînda capitalului, chiria solului se determină ca și prețurile mărfurilor. El neagă problema supraproducției, fiind adeptul teoremei Economii = Investiții. Problematica schimburilor internaționale este abordată numai într-o manieră episoidală. 5.2.4. Alfred Marshall (1842 1924) Marshall a fost creatorul Școlii de la Cambridge, de orientare marginalistă, și unul dintre promotorii mainstream-ului economic. Acesta nu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
la cursul său. Dacă întreprinderea poluantă ar ține cont de efectele nocive ale producției sale asupra colectivității, ea ar produce mai puțin sau ar pune la punct mai multe mijloace pentru a reduce poluarea. Astfel, alegerile individuale conduc la o supraproducție de bunuri avînd efecte externe negative și la o subproducție de bunuri avînd efecte externe pozitive în raport cu producția optimală pentru colectivitate. Efectele externe pot deci justifica o intervenție a statului pentru a corecta slăbiciunile pieței. Prin reglementări diverse și prin
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
parte a venitului obținut prin vînzarea de bunuri și servicii. Întregul venit este deci bine utilizat pentru solicitarea de bunuri și servicii; cererea globală este echivalentă cu oferta globală. În consecință, toate bunurile oferite în economie au un debușeu, o supraproducție generalizată fiind de neconceput. Pot exista doar dezechilibre sectoriale, între oferta și cererea de pe o anume piață particulară, dar autorul are încredere în ajustările de prețuri pentru restabilirea rapidă a echilibrului pe diferitele piețe. Vom reveni curînd asupra acestei probleme
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
356, respectiv 198) lansate în cursa pentru cele mai importante premii literare atribuite de Hexagon în 2013. Comentariile pornesc deja de la cifra menționată, înainte de a cerceta conținutul ofertei, căci în ultimii ani s-a vorbit tot mai mult despre o supraproducție, din rațiuni contabile, mondene sau oportuniste, ce a atins paroxismul în 2007, cu 727 romane publicate! Sunt cu aproape 100 mai puține decît în 2012 (646) și oricum, de mai bine de 12 ani, nu s-a mai coborît sub
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
În timpul expansiunii economice, motivând că pe termen lung economia se va autoregla (este vorba despre legea debușeelor sau legea lui J. B. Say care a analizat circuitul economic, ajungînd la concluzia că În condițiile economiei de piață crizele generale de supraproducție sunt imposibile). Elementul de rezistență, În jurul căruia vor gravita mai tîrziu toate politicile dirijiste, este investiția. Datorită efectului de multiplicator al investiției, intervenția statului poate fi eficientă. În perioadele de recesiune, orice stimulare a investițiilor induce un efect amplificator de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
exemplu: mărimea profitului, rata dobînzii la credite), ci se află sub influența tendințelor egoiste de multiplicare a avuției sale. Un interes sporit Îl prezintă descrierea mecanismului de depășire a crizelor economice În baza reînnoirii În masă a capitalului: criza de supraproducție se caracterizează prin stocarea bunurilor fabricate, ceea ce conduce la diminuarea prețurilor. De aici capitalistul tinde să diminuieze cheltuielile de producție prin implimentarea unor tehnologii cu productivitate Înaltă. Cererea la noile tehnologii este În creștere, ceea ce conduce la majorarea cererii la
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
din afara acestui sistem. O lume majoritară demografic în spațiul nord-atlantic, dar confruntată cu probleme sociale și umane fără soluții prea apropiate. Trăim altfel față de ceea ce s-a repetat în Est, ca o poezie spusă mecanic despre inevitabilitatea crizelor economice de supraproducție care ar decurge din însăși structura fundamentală a acestui "mod de producție" bazat pe "relațiile dintre capital și muncă". Atunci, în Vest s-a trecut la o nouă bunăstare prin consumuri mereu sporite la nivelul mulțimilor. Nu repetăm cele scrise
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
celor regionale și, nu În ultimul rând, la nivel global. 1.1.2.Cauzele crizelor economico-financiare Orice criză are o combinație de cauze structurale cu importante elemente circumstanțiale. Printre cauzele structurale se pot afla deficitele externe foarte mari, fenomene de supraproducție, subconsum, supraacumulare, dinamica Îndatorării, ritmul inovării industriale și impactul progresului tehnic. Desigur că aceste fenomene pot fi favorabile prin indicatorii care-i reprezintă, dar combinarea unui asemenea fenomen cu un element circumstanțial poate declanșa o criză de proporții. Printre elementele
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
și de variabile ale economiei reale (producție, cerere, gradul de ocupare a forței de muncă etc). Este dificil de determinat ce a generat criza din anul 2008. Chiar și un set de anticipări este greu de găsit. Probabil fenomene de supraproducție, combinate cu fenomene de subconsum dar și deficitul bugetar extrem de mare, au condus la un comportament al băncilor de stimulare a Îndatorării statului și a populației. Îndatorarea excesivă a populației, precum și a băncilor a condus În piață la formarea decalajelor
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
fi cumpărată /construită și care reprezintă garanția creditului, iar avansul pe care Împrumutatul se obligă să Îl plătească pentru locuință trebuie să reprezinte Între 20 % și 40% din valoarea acesteia. În concluzie anticipările de pe piața imobiliară, combinate cu fenomene de supraproducție, subconsum și un element circumstanțial, momentan greu identificabil, au condus la incapacitatea de plată a cetățenilor simpli. Efectele de turmă sunt pe ambele părți ale anticipării (apar și la formarea anticipării dar și la inversarea ei), astfel Încât se pot genera
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
postbelică După cel de-al Doilea Război Mondial, SUA au contribuit la refacerea economică a Europei prin Planul Marshall. Obiectivele americanilor erau multiple: umanitare; politice (evitarea extinderii influenței sovietice în statele din Europa de Vest); economice (prevenirea izbucnirii unei noi crize de supraproducție precum cea din anii 1929-1933); Astfel, timp de patru ani (1948-1951), au fost repartizate celor 16 state vest-europene 13 miliarde de dolari, mai ales sub formă de produse. Principalele state beneficiare ale Planului Marshall au fost Marea Britanie, Franța, Italia și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
târzie și prima modernitate atestă că declinul unui ciclu are prea puțin de-a face cu acea maladie a melancoliei, cu plictisul, cu încetineala vieții, sugerate de poncifele noastre literare ("Sunt Imperiul la sfârșitul decadenței..." Este mai degrabă efectul unei supraproducții inflaționiste de spectacole, teorii, accesorii, cu o viteză de execuție tot mai mare și o circulație accelerată a semnelor (monetar, pictural, religios etc.). Atunci poate apărea o nevoie de liniște și reculegere. Sihăstrie, mănăstiri, pustiu. Psalmi, rugăciuni, înțelepciune. Dezgust pentru
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]