158 matches
-
reper, câteva date esențiale: - 1948 este anul Blocadei de la Berlin și a loviturii de stat de la Praga, care aduce pe comuniști la putere. Aliații de ieri devin adversari, iar Europa, tăiată în două, devine miza rivalității dintre cele două mari supraputeri. Este ceea ce Winston Churchill denumea „tragedia Europei", când, cu doi ani înainte, pe 19 septembrie 1946, în celebrul său discurs pronunțat la Universitatea din Zurich, adăuga: „există totuși un remediu... trebuie ca familia europeană sau, pe cât posibil, cea mai mare
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
cooperării, asigurând respectarea drepturilor omului, sprijinind procesul de democratizare politică și de dezvoltare și cooperare economică. Această abordare, și mai ales accentul pus pe dialog și cooperare, a fost deseori în contradicție cu atitudinea de confruntare adoptată de Statele Unite. În comparație cu supraputerile, C.E. a evitat strategia bazată pe proiectarea forței, războiul ideologic, presiunii și coercițiunii în relațiile internaționale și a pus accent pe persuasiunea morală, schimbarea pașnică și reglementarea conflictelor fără forță. Acest accent pe dialog și cooperare se poate explica, mai
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
își consolidează pozițiile de mare putere dobândite la sfârșitul primei conflagrații mondiale. Uniunea Sovietică își depășește statutul de stat asediat și izolat, imediat după 1917 și 1944, și de rang mediu, în ultima parte a anilor ’30, la acela de supraputere. La încheierea ostilităților, S.U.A. reprezenta prima putere economică și industrială a lumii, statut pe care și-l vor menține și consolida până în prezent. Uniunea Sovietică era, în 1945, departe de avantajele de care dispunea partea americană. Industria se găsea la
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de salvator al lumii, al valorilor democratice în ceea ce el numea secolul american. Perioada care a urmat celui de-al Doilea Război Mondial a confirmat poziția hegemonică a SUA în lumea liberă, poziție aparent paradoxal consolidată și de prezența celeilalte supraputeri, un regim totalitar, o alteritate constitutivă, în raport cu care se defineau țările primei lumi (un termen mai puțin uzitat decăt cel de țări din lumea a treia sau a doua, arătând perspectiva din care se face tripla distincție). În perioada Războiului
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
dincolo de Cortina de Fier, părea mai mult decât perfectă. După căderea zidului Berlinului și prăbușirea sistemului comunist, secolul american a pus SUA într-o situație nemaiîntâlnită până atunci, aparent de invidiat, dar presupunând pericole uriașe, aceea de incontestabilă și unică supraputere, emblemă și paratrăznet al capitalismului și al valorilor democratice. Fondat în 1997, laboratorul de idei (vezi -THINK TANK) Project for the New American Century, de orientare neoconservatoare, la fel ca și The Heritage Foundation, a avut o influență foarte mare
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
familiile Guggenheim și Rockefeller, sprijină activități artistice și științifice în toate domeniile, iar fundațiile americane de stat precum The National Endowment for the Arts susțin financiar activitatea artistică de calitate în contextul global al mercantilizării culturii. AMERICAN CULTURAL IMPERIALISM Fiecare supraputere, fie că este percepută ca imperiu sau stat național (o invenție mai recentă), încearcă să își legitimeze forța și influența nu numai prin mijloace militare, ci și prin promovarea propriei culturi în exterior, fenomen văzut, în funcție de conjunctură sau de perspectivă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
asiatice și nord-africane de către Imperiul roman în antichitate). Termenul de imperialism cultural a apărut și a câștigat circulație în anii șaizeci, dar a devenit și mai important după căderea blocului comunist, în condițiile în care SUA este percepută ca singura supraputere militară și principalul exportator de ceea ce John Tomlinson (vezi bibliografia) numește cultură hegemonică și, mai important, exportator de cultură de masă. Conceptul este asociat cu atitudini critice la adresa unor fenomene și instituții, ce consideră (simplific și exagerez, pentru a atrage
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
fericire, sfârșitul lumii, așa cum începuseră să îl prevadă mulți, inclusiv scriitori precum Nevil Shute, cu romanul său, publicat în 1957, On the Beach. În carte, ca urmare a unor atacuri atomice inițiate de țări mici, dar continuate de cele două supraputeri, emisfera nordică a fost distrusă de explozii și radiații. În așteptarea sfârșitului, cei de la antipozi devin implicați în diferite probleme, pe care încearcă să le rezolve, măcar temporar, cu calm și responsabilitate. Ecranizarea, doi ani mai târziu, i-a avut
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cultura postmodernă, în primul rând americană. PULITZER PRIZE Când spui Pulitzer azi, spui excelență în cultură, dar povestea inițiatorului prestigioaselor premii este foarte specială. Jurnalistul Joseph Pulitzer (1847- 1911), cunoscut pentru determinarea cu care lua în serios rolul presei de supraputere în statul american, în special, într-o societate democratică, în general, a fost unul dintre pionierii publicisticii senzaționaliste, de scandal, uneori atacând prematur, fără o documentare temeinică, exploatând momentul și așteptând replica. Era subiectiv și îndârjit de independent, atitudine exprimată
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
disprețuiesc". Plecând de la tipul optim de lider spre tipul optim de afirmare a intereselor americane, în cartea din 2002 Nye vede paradoxul puterii americane în faptul că, odată devenită extrem de puternică din punct de vedere militar și economic, America, singura supraputere rămasă în competiția globală, devine foarte vulnerabilă. Ea nu își poate exercita puterea brută, militară la fel de ușor, dat fiind că orice putere maximă atrage resentimente și ostilitate din partea celorlalte puteri, care tind să se coalizeze pentru a o contracara, precum și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
a ceea ce se va numi Doctrina Truman. Lumea, spunea președintele, devenise divizată în moduri de viață opuse. Politica externă americană urma să sprijine popoarele libere ce rezistă subjugării din partea unor minorități înarmate, precum și unor presiuni externe exercitate de o altă supraputere, direct sau indirect (Hixson în Alexander DeConde et al: 209). O realegere miraculoasă a lui Harry Truman în 1948 împotriva unei echipe prezidențiale republicane redutabile se datorează, în bună măsură, unui anumit tip de campanie prezidențială, dar suportul tehnic pentru
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
infertilitate, infracționalitate, insațietate, inscripțiune, intenționalitate, interdisciplinaritate, interoperabilitate, iraționalitate, lasitudine, lejeritate, lichiditate, lentoare, maiestuozitate, mancurtizare, melodicitate, meteorosensibilitate, multiculturalitate, multidimensionalitate, multidisciplinaritate, multifuncționalitate, narativitate, neexecutare, periclitate, permisivitate, policalificare, preaderare, presesiune, prespălare, previzibilitate, previzionare, procesualitate, promovabilitate, pulsiune, reeligibilitate, remixare, reprezentativitate, rinocerizare, sacralitate, spațialitate, subsidiaritate, supraputere, surdomutitate, teatralitate, transaminare, univocitate, vandabilitate, variațiune, vălurire, velocitate, vulnerabilitate. Între acestea, sunt 46 de substantive în care se recunoaște sufixul -itate, -etate, 13 substantive în care se recunoaște sufixul -re și 5 substantive în care se recunoaște sufixul -iune, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
duce la terorism - Grapo, ETA. RĂZBOIUL RECE COMUNISM șI CAPITALISM: DOUĂ SISTEME îN COMPETIȚIE „O pace care numai pace nu e”. Așa definea George Orwell, în 1945, Războiul Rece. Dar ce a fost el cu adevărat? O confruntare a două supraputeri aflate în competiție pentru hegemonia mondială? Un sistem eterogen care opune două moduri de organizare a societății - comunismul și capitalismul - total antagonice? Prelungirea războaielor europene din secolul al XIX-lea și din prima jumătate a secolului XX? O etapă a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fapt? și când s-a terminat? Iată tot atâtea întrebări referitoare la natura, originea, spațiile și etapele Războiului Rece. Dacă debutează în 1917 ca înfruntare ideologică și politică, el nu devine conflict global între două blocuri, fiecare dominat de o supraputere, decât în 1946-1947, avându-și rădăcinile imediate în reglări de conturi restante din timpul celui de-al doilea război mondial. Deși conferințele de la Teheran, Ialta* și Postdam păreau a fi definit cadrul ordinii de după război, apar unele tensiuni atunci când e
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
SOVIETIZARE? Eliberarea constituie cea mai fastă perioadă a comunismului european. Amenințată cu distrugerea totală în 1941, URSS termină războiul în poziție de forță. Percepută în acest moment ca principal agent al victoriei asupra Germaniei, ea devine una din cele două supraputeri, își lărgește teritoriul și-și extinde influența până în inima Europei. Partidele comuniste înregistreză pretutindeni victorii, decisive în Est odată cu crearea democrațiilor populare, parțiale în Occident, cu participări la guvernare. Dar dacă în Vest Eliberare înseamnă libertatea regăsită, nu-i tot
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
există o sumedenie de povestiri SF, seriale TV și producții cinematografice de mare succes în care intervenția ajutorului secundar, cu puteri oculte, rămîne o opțiune accidentală. Am fi tentați să credem că această investire perseverentă sau credință în ideea de supraputere binevoitoare face parte din încrederea într-o forță transcendentă, în autoritate și canon. Întîlnim aceste credințe în cultura americană de consum, poate derivînd ele din rolul de unică supraputere al Americii - versiuni similare se pot însă găsi în narațiunile fiecărei
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
să credem că această investire perseverentă sau credință în ideea de supraputere binevoitoare face parte din încrederea într-o forță transcendentă, în autoritate și canon. Întîlnim aceste credințe în cultura americană de consum, poate derivînd ele din rolul de unică supraputere al Americii - versiuni similare se pot însă găsi în narațiunile fiecărei culturi. Cultura americană de consum afirmă adesea o încredere nestrămutată în America însăși ca supraputere, cu dreptul și misiunea de a interveni, de a salva și de a restaura
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
aceste credințe în cultura americană de consum, poate derivînd ele din rolul de unică supraputere al Americii - versiuni similare se pot însă găsi în narațiunile fiecărei culturi. Cultura americană de consum afirmă adesea o încredere nestrămutată în America însăși ca supraputere, cu dreptul și misiunea de a interveni, de a salva și de a restaura (sugerează acestea identificarea implicită a eroilor Rocky/Rambo cu însăși America în filmele din anii '80). Atît timp cît oamenii îmbrățișează mitul suprapotenței americane - sau al
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
a actelor de agresiune și de teroare la granița cu Israelul. URSS a văzut în această schimbare în fruntea conducerii din Siria ocazia sperată de penetrare în această țară și o contribuție substanțială la materializarea aspirațiilor sale de a deveni supraputerea dominantă în regiune. De aici înainte, Uniunea Sovietică și țările subordonate directivelor venite de la Moscova au practicat o politică vădit anti-israeliană, chiar și în circumstanțe când această atitudine contrazicea interese naționale importante ale acestor țări. Agravarea atitudinii URSS față de Israel
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
prezinte oaspetelui teoria sa despre conflictul din Orientul Mijlociu. Aceasta descrie conflictul ca o serie de contradicții a căror rezolvare va conduce la soluționarea conflictului însuși. El a spus: "Conflictul din Orientul Mijlociu generează riscuri de război și, de aceea, cele două supraputeri sunt stimulate să intervină și se amestecă într-un mod care corespunde cu bazele politicii lor. Franța nu nutrește aspirații speciale față de această regiune, dar, din motive legate de istorie, manifestă față de ea un interes major. Ea se străduiește să
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
în problemele păcii! Aceasta reprezintă o durere de cap teribilă, dar fără îndoială soluționabilă prin negociere. Mă întreb însă cine vrea negocieri? Căci în absența negocierilor se creează un vid spațial care va stârni tentative de interferență din partea celor două supraputeri". În ce privește expresia teritorială a unei soluții a problemei palestiniene, Mitterrand va repeta, în prezența membrilor guvernului său, ceea ce a mai spus în ocazii anterioare, și anume că: "Sarcina mea nu este aceea de a indica pe hartă, cu precizie, frontierele
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
să ne uităm și prin curțile vecinilor. România și românii cărora le mai pasă de Țară, adică nu sunt intrați cu cățel, cu purcel, în troaca Europei, au resimțit până în măduva oaselor invadarea Georgiei de către Rusia și recunoașterea de către această supraputere din coasta noastră a independenței Abhaziei și Osetiei de Sud. O furtună de neliniște s-a abătut și pe la Cotroceni, cu toate că Băsescu nostru cel de cum îl știm, asemenea lui Iason, s-a dus să caute lâna de aur în Colchida
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
naționalistă cu pretenții sociale", și nu a crezut că poate dăinui multă vreme în fața unicei realități adevărate: națiunea. De Gaulle trata comunismul cu același dispreț, considerîndu-l drept o beteală strălucitoare, dar trecătoare, drept o mască a hegemoniei imperiale. Iar atotputernica supraputere comunistă s-a destrămat pe linia de separație a componentelor sale reale: cele naționale și cele religioase. Așa cum a prezis De Gaulle, Germania s-a unit, Europa central-răsăriteană este liberă, iar calea spre o "Europă de la Atlantic la Urali" s-
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Imperiul rus. Sub Stalin, Rusia a reușit însă să instituie o dictatură naționalistă dură, modernizîndu-și forțele militare și polițienești ca să-și restabilească "hegemonia națională cu pretenții sociale". După al doilea război mondial, Europa central-răsăriteană a devenit perimetrul de apărare al supraputerii sovietice și a fost tratată timp de aproape o jumătate de secol conform unui fel de doctrină Monroe elaborată de Moscova. Cu toate acestea, nici nu poate fi vorba ca naționalismul să fi murit aici. Sovieticii au fost nevoiți să
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
occidentali. În încercarea de făurire a unei alianțe cu Italia nu trebuie să uităm să ținem seama de slăbiciunea italienilor și de faptul că nu ofereau garanții. Pe vremea lui Mussolini, paradele fasciste prezentau Italia ca fiind un fel de supraputere. Mussolini făcea mare zarvă pe scena internațională. El era un "teatru plutitor" (ceea ce francezii numesc "vedetă"), cu șaradele, atitudinile maiestuoase și gesturile lui dramatice. Ce s-a ales din toate acestea atunci cînd a sosit clipa adevărului? Gregorovius descria politica
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]