163 matches
-
între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii produce efecte asupra statelor membre care se văd angajate și ținute la executarea obligațiilor stabilite prin acesta), precum și prin tehnica de contractare. Elementul sui generis este impus de natura raporturilor dintre Uniunea Europeană (organizație internațională suprastatală căreia i-au fost transferate din atributele de suveranitate ale statelor membre) și statele ei membre, când acestea se văd angajate prin actele juridice încheiate de către ea. Drept urmare, pe plan tehnic s-a găsit modalitatea de formulare a acestui raport
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
tot mai frecventă și cu regularitate crescândă a suveranității naționale de către mondializarea și globalizarea afacerilor, produc ției, pieței și altor procese și fluxuri economice și sociale. Unele atribute ale suveranității și independenței naționale sunt preluate de organisme sau entități supranaționale, suprastatale, sau chiar de alte state. Procesul întâmpină însă obstacole din partea celor care apără națiunea, principiile și valorile sale. Cresc contradicțiile sociale, politice, economice și culturale și, odată cu acestea, se amplifică potențialul unor convulsii sociale<footnote În timp ce poeții și intelectualii regimurilor
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
după ce și-au încheiat ciclul de viață economică. Nu numai locul omului sau al resurselor naturale a generat modele diferite de abordare teoretică, dar și economia a cunoscut evoluții continue, iar spațiul economic actual este diversificat ca organizare statală sau suprastatală. Sunt în desfășurare economia de piață, socială, cu nuanțe religioase, fenomenul globalizării susținut de o concepție liberală etc. În această lume complexă ca realitate materială și oglindire în gândirea umană (cu trimitere la spiritualitate și principii morale ca etica ecologică
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
anilor 1990, politica industrială a statelor membre ale UE<footnote Numai după anul 2000 putem vorbi despre o politică industrială europeană, deși elementele fundamentale ale acestei politici (în special politica concurenței) au fost dintotdeauna în centrul atenției politice la nivel suprastatal. Însă la nivelul țărilor aceste politici au urmat traiectorii similare. footnote> a evoluat după cum urmează: de la intervenționism la politica „laissez faire” (îndeosebi în perioada 1970 1980, sub presiunea generată de procesul consolidării companiilor multinaționale care, de multe ori, s-au
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
spațiile goale dintre individ și "comunitatea imaginată". Astfel de micro-comunități familia, grupul de prieteni, colegii de școală, vecinii sau grupul de credincioși sunt un factor decisiv în acceptarea și confirmarea politicilor culturale elaborate la un nivel superior (etnic, confesional, statal, suprastatal)55. Neimplicarea, ignorarea sau reprimarea acestor grupări mediatoare poate duce la subminarea unor proiecte generoase ori a unor eforturi administrative de amploare 56. Din perspectiva memoriei colective, sistemul școlar public este, în același timp, o rețea de difuzare a informației
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
E recunoscut faptul că transformările de acest tip provoacă vulnerabilizarea culturilor dar totodată provoacă și interogări, ducând astfel la creșterea manifestărilor de rezistență în fața forțelor globalizării. Procesul de ștergere a granițelor între state, deși declarat ca scop politic la nivel suprastatal, creează doar premisa pierderii identității culturale, a standardizării stilului de viață și mentalităților, consecințele însă sunt, credem, impredictibile. Globalizarea politică sau ideologică a arătat până nu demult o lume separată clar între Est și Vest, așa-numita lume bipolară. După
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
impredictibile. Globalizarea politică sau ideologică a arătat până nu demult o lume separată clar între Est și Vest, așa-numita lume bipolară. După căderea comunismului, în majoritatea statelor de după Cortina de Fier au pătruns și continuă să se întărească organisme suprastatale de tip politic și economic (UE) sau militar (NATO) până deunăzi caracteristice Vestului sau lumii occidentale. Ele încearcă să răspundă la noi feluri de provocări sau amenințări. Noii inamici nu mai sunt statele, ci ceva mult mai puțin palpabil, și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dezvoltarea rețelelor de comunicare globală, existența unei limbi universal acceptată, răspândirea problemelor legate de sănătate (boli transmisibile ce pot fi controlate foarte greu, experimente genetice ș.a.) sau de ecologie (catastrofe ecologice ș.a.), precum și luarea deciziilor la nivel global de către organisme suprastatale au suscitat și suscită în continuare discuții aprinse. Unora li se recunoaște impactul pozitiv, iar altora efectele negative. Am văzut deja că mulți cercetători văd globalizarea ca pe un proces de uniformizare culturală, economică, politică etc. și vorbesc despre fenomene
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
corectitudine și limpezime. Lucrarea abordează o temă mai puțin examinată, dar nu mai puțin interesantă care ține de parlamentarism, concentrându-se asupra aplicării acestuia la nivelul instituțiilor internaționale. Există o vastă literatură de specialitate privind organizațiile internaționale, analiza acestor structuri suprastatale fiind concentrată pe multiplele și diferitele dimensiuni care le definesc. Centrate pe modul de organizare și de funcționare, pe scopuri și rol sau pe liantul care stă la baza acestor asocieri voluntare, abordările analitice din domeniu scot în evidență aspecte
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
prin dialectică. Cartea pe care o aveți în față este rezultatul unui demers științific care încearcă să aducă în față exact această latură extrem de importantă a organizațiilor internaționale. Dialogul și colaborarea sunt elemente ce compun ADN-ul acestor structuri instituționale suprastatale. Autorul reușește să structureze un sector științific extrem de vast, să prelucreze un volum mare de informații, relevant pentru domeniu și să extragă o serie de observații fine ce dau consistență abordării sale. Veți parcurge în paginile următoare o lucrare bine
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
în cadrul raporturilor de forțe dintre actorii scenei politice interne și internaționale. Redus la esența sa, parlamentarismul nu este o dimensiune specifică doar organizațiilor internaționale. Ea este un principiu ce guvernează relațiile dintre doi sau mai mulți actori (individuali, organizaționali, statali, suprastatali) ce isi fundamenteaza deciziile și acțiunile pe valori și principii democratice. Adrian NĂSTASE Prefață Lucrarea de față analizează componenta parlamentară a organizațiilor internaționale, temă centrată pe regimul juridic al parlamentarismului, reliefarea compatibilității cu dreptul internațional public, poziționarea adunărilor parlamentare în dreptul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
în diferite state și felul în care se manifestă diplomația parlamentară la nivel internațional. Este prezentată, de asemenea o analiză comparativă între Parlamentul European, parlamentele naționale și Congresul Statelor Unite ale Americii, edificatoare în legătură diferențele funcționale și axiologice ale parlamentarismului statal și suprastatal. În această primă secțiune este analizat și conceptul de diplomație parlamentară și rolul Uniunii Interparlamentare în dezvoltarea societății parlamentare internaționale. Cea de-a doua parte, Dimensiunea parlamentară a organizațiilor internaționale. Organizațiile interparlamentare începe cu un capitol, Organizațiile internaționale subiecte ale
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
urmează o procedură ulterioară, prin care își exprimă consimțământul de a fi legat prin tratat. Membri ai organizațiilor internaționale pot fi, de regulă, numai statele 157. Ca excepție, însă, se recunoaște calitatea de membru al unei organizații internaționale și structurilor suprastatale (cum ar fi Uniunea Europeană), mișcărilor de independență (Organizația pentru Eliberarea Palestinei), dominioanelor și coloniilor care se guvernează singure. Dobândirea calității de membru are loc printr-unul din următoarele mijloace 158: a) participarea la elaborarea și intrarea în vigoare a actelor
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
sau mai puțin formale creau uneori disensiuni în cadrul forumului, ceea ce afecta în mod definitoriu eficiența organizației, din cauza lipsei de coordonare și a nesiguranței membrilor în demersurile diplomatice. Niciodată nu s-a pus problema în cadrul organizației de a crea o structură suprastatală sau federativă panafricană (deși au existat teorii de acest tip în perioada colonială, când anumiți teoreticieni africani simțeau că o uniune le-ar asigura mai multă forță). Acest lucru poate fi explicat prin faptul că momentul dobândirii independenței era încă
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
pionierilor, structura de bază a societății americane a reprezentat-o familia, apoi colectivitatea locală, iar structura statală a reprezentat mai degrabă o însumare a voinței comunităților. Religia, deși bine reprezentată în spațiul american, nu a îmbrăcat niciodată formele de bigotism suprastatale de tip european, ci a beneficiat de o considerare mai degrabă "liberală". În acest mod, procesul de formare a "cetățeanului" s-a petrecut de la sine, încă de la începuturile națiunii. Astfel, diferențele la nivelul mentalităților și a structurilor socio-culturale între popoarele
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
oamenii confederației și nici existența unei singure structuri. Mai mult modelul policentric și multilogic a procesului decizional este asociat cu o largă doză de intraguvernare. Analizând evoluția Comunităților europene și, ulterior, evoluția Uniunii, putem afirma că nici un model de organizare suprastatală nu se suprapune modelului unional. Cu toate acestea, logica federalismului a impulsionat construcția comunitară, de la discursul lui Winston Churchill la Universitatea din Zurich, la planul lui Robert Shumann și până în timpurile contemporane. Înființarea comunităților a fost o primă tentativă de
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
domeniul libertății, securității și justiției, o treime din numărul de voturi în cazul invocării principiului subsidiarității, majoritate simplă în alte cazuri), este necesară revizuirea inițiativei respective de către Parlamentul European. Astfel, Tratatul de la Lisabona reflectă dubla natură a Uniunii Europene: structură suprastatală cu instituții și proceduri proprii și, concomitent, organizație internațională respectând suveranitatea și instituțiile naționale ale fiecărui stat membru. Dacă Parlamentul European, ca reflectare a legitimității sale general europene, are dreptul de a iniția și adopta legislație obligatorie pentru toți cetățenii
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Moscova", din 1960, ridicînd adeseori în slăvi virtuțile "principiilor independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, avantajului reciproc, ajutorării tovărășești, neamestecului în treburile interne și respectării integrității teritoriale. "România critica eforturile celor care voiau să transforme CAER într-o organizație suprastatală. "Suveranitatea statului socialist" presupune ca acesta "să țină în mîini frîiele vieții economice și sociale. Lăsarea lor în competența unor organisme superstatale sau extrastatale ar face din suveranitate o idee golită de sens". România era, de asemenea, dornică să-și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
controlul României, repartizînd complexului zona respectivă 1122. În sfîrșit, atacînd acest articol, Murgescu demonstra că intuise adevăratul scop al CAER. Acesta a declarat că România nu va face parte din nici un fel de "complex interstatal", din nici o formă de colaborare "suprastatală" și din nici un plan de "integrare socialistă" propus de CAER1123. Virulența acestui atac românesc i-a șocat pe sovietici. Kremlinul nu dorea, totuși, să îndepărteze și mai mult România, mai ales după succesul negocierilor de la Washington. Ca urmare, pe 3
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
voia să-și sporească datoriile în valută cumpărînd produse occidentale, președintele român căuta să cumpere tehnologie, materie primă și petrol de la CAER pe valută neconvertibilă și în contrapartidă. Deși nu tolera încercările sovieticilor de a face din CAER o organizație suprastatală, Bucureștiul era dispus și uneori chiar dornic să ia parte la noi acțiuni de asociere cu vecinii est-europeni. Simțindu-se ușurat după moartea lui Andropov, din februarie 1984, și fără a-l considera o amenințare pe succesorul acestuia, Constantin Cernenko
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sistemul de la eșec economic. Dar liderii români Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu au decriptat politica Moscovei doar în cheie imperială. Mă întreb însă dacă ei nu erau mai aproape de realitate decât adepții salvării economice la nivel de Bloc. Garanta cetralizarea economică suprastatală succesul și vitalitatea comunismului? În schimb, semnele nimicirii identităților naționale (oglinzi elocvente fiind Basarabia și Bucovina încorporată în Ucraina) arătau limpede existența moștenirii imperiale țariste, augmentate la maximum. Sub Hrușciov și Brejnev (care a întărit structura imperială prin doctrina care
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
tabel. Pentru o prezentare mai detaliată recomandăm consultarea manualului de utilizare SPSS 10.1, 1999, sau meniul Help din program. Exemplu: Percepția corupției în Româniatc "Exemplu\: Percepția corupției în România" Una dintre temele care preocupă guvernul, societatea civilă și organizațiile suprastatale în care România dorește să acceadă este aceea a corupției. În fiecare an apar rapoarte de țară dedicate fie exclusiv corupției, fie situației economico-social-legislative generale. Unul dintre motivele pentru care conținutul acestor rapoarte prezintă interes este faptul că ele sunt
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
central, ca rezultat al lipsei de resurse economice și politice. Această criză a fost dublată de cererea tot mai pregnantă a nivelurilor substatale pentru mai multă autonomie. În consecință, o anumită parte din putere a fost transferată nivelurilor substatale sau suprastatale (Dahl, 1991). În secolul al XX-lea, birocrația guvernamentală a reprezentat modelul de organizare predominant folosit pentru a furniza servicii publice și pentru a realiza obiectivele politicilor publice. În prezent, societățile, din ce în ce mai complexe, exercită presiuni constante asupra guvernelor în scopul
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
ca interesul și analiza aspectelor enumerate anterior să treacă dincolo de strategiile formale ale instituțiilor și autorităților alese (Lowndes și Wilson, 2001). Rezultatul procesului dual reprezentat de contracția resurselor politice și economice și de distribuirea puterii la niveluri substatale și/sau suprastatale a fost deschiderea guvernării spre alți noi actori. Diviziunea ierarhică dintre guvernarea formală și restul societății nu mai funcționează. Tot mai mulți actori privați colaborează cu entitățile publice, iar actorii publici de la toate nivelurile teritoriale cooperează la elaborarea și implementarea
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
a sistemului politic al UE este consecința analitică logică a faptului că Uniunea Europeană nu trebuie comparată cu niciun alt sistem politic sau organizație internațională, deoarece acest exercițiu nu va furniza niciodată răspunsuri satisfăcătoare referitoare la natura duală a Uniunii Europene, suprastatală și internațională. Pentru alți cercetători, această natură specială nu este o piedică în înțelegerea procesului acțiunii publice comparativ cu alte sisteme politice, federale sau semi-federale. Din contră, o comparare sistemică între sistemul guvernanței UE și cel al SUA sau al
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]