203 matches
-
Americi, poposește în Asia și Europa, ajunge în perioada contemporană, în care mișcările par mai lucrate, rod al atâtor veacuri de perfecționare. SUPORTUL, MĂRIMEA, PLASAREA, CONTEXTUL MAGIC: 1. Arătătorul e un deget imperativ, chemător și demascator, înzestrat cu atributele voinței supraumane, deoarece este degetul lui Jupiter. Cu el îndepărtăm pe cineva când îl dăm afară dintr-o încăpere, ținându-l cu drept, cu palma în jos (cf. expresia rusească указать кому-либо на дверь = a arăta cuiva ușa), iar în formă îndoită
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
putea cuprinde această noutate. Nava, care păruse lungă de peste un kilometru și jumătate, avea de fapt cel puțin cincizeci. Și străbătea spațiul împreună cu mai multe sute de semene ale ei, fiecare apărat fiind de proporțiile unui planetoid, manevrat de ființe supraumane. Hedrock își aminti de țelurile sale. Își menținu gîndurile la un nivel rece și practic, în timp ce evalua proporțiile celei mai mari dintre uși. I se păru că ar fi destul de mare. Se întoarse la barca de salvare. Avu un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
lui în spațiu. Acum trebuiau să-l atingă din afară. Situația lui manifesta o ameliorare continuă. Ființele-păianjen, care păruseră a avea o putere supremă, se dezumflau pe minut ce trecea. Patru sute de nave deveniseră una singură. O dominație mintală aparent supraumană se redusese acum la proporții normale. N-avea nici o îndoială că amenințarea lor de a-l distruge se producea la un nivel fizic. Ceea ce vroiau să spună era că vor folosi împotriva lui raze energetice. Asta era departe de dominația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
propune câteva accepții ale termenului: experiența ca o obișnuință prelungită de a împlini cu ușurință anumite lucrări (medic, muncitor); experiența ca sinteză inductivă a realității empirice - sensul folosit de științele naturale; experiența ca intuiție ezoterică a unei realități inefabile și supraumane (experiența ocultă, mistică); experiența harului, de ordin supranatural, cognoscibilă doar pentru credința ca o experiență creștină. Aceste tipuri de experiență ne ajută să identificăm elementele ce caracterizează experiența: faptul de a fi imediat constituie esența experienței, receptivitatea, întrucât ceea ce este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cercul neputinței. „Așa e legea“ - Îmi răsună Încă În urechi cuvintele lui roibu. Dar ce Înseamnă legea umană, până la urmă ? CĂci oriunde În lume legea umană devine insignifiantă În fața unor legi mai presus de Înțelegerea omenească, parte dintr-o logică supraumană, care Îi folosesc pe bieții nebuni ca instrumente pentru a-și duce la Îndeplinire nepătrunsele planuri. iar nebunul meu s-o mai fi plimbând nestingherit cu cuțitul În buzunar prin centrul Bucureștiului și azi. Însă eu sper că Într-o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
cercul neputinței. „Așa e legea“ - îmi răsună încă în urechi cuvintele lui roibu. Dar ce înseamnă legea umană, până la urmă ? Căci oriunde în lume legea umană devine insignifiantă în fața unor legi mai presus de înțelegerea omenească, parte dintr-o logică supraumană, care îi folosesc pe bieții nebuni ca instrumente pentru a-și duce la îndeplinire nepătrunsele planuri. Iar nebunul meu s-o mai fi plimbând nestingherit cu cuțitul în buzunar prin centrul Bucureștiului și azi. Însă eu sper că într-o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
de la tindă era cu cheia în ea pe dinafară, o trăsei în clanță și întorsei cheia, fără ca cei morți beți în casă să poată băga de samă ceva. Numai fereastra cea deschisă era loc de ieșire. Dar, c-o furie supraumană, eu adusei o claie întreagă de paie sub fereastră și apoi, ridicând poarta cea mare a curței din țâțâni, o trântii peste fereastră, iar sub ea aprinsei paiele cari, uscate și-n vânt, începură a arde. In momentul acela cei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
anumite divergențe. Singura soluție realmente eficientă este transferarea adevărului din sfera observației către un nivel mai înalt al conștiinței unde poate domni fără a se confrunta cu dovezi contradictorii. Prin urmare, modul de gândire dogmatic tinde să invoce o autoritate supraumană, precum Dumnezeu sau Istoria, care i se revelează într-un fel sau altul omului. Revelația este singura sursă a adevărului. în timp ce oamenii, cu intelectul lor imperfect, se contrazic la nesfârșit cu privire la aplicațiile și implicațiile doctrinei, aceasta însăși continuă să strălucească
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Revelația este singura sursă a adevărului. în timp ce oamenii, cu intelectul lor imperfect, se contrazic la nesfârșit cu privire la aplicațiile și implicațiile doctrinei, aceasta însăși continuă să strălucească în puritatea sa augustă. în timp ce observația înregistrează un flux constant de schimbări, domnia puterii supraumane rămâne neatinsă. Acest mecanism întreține iluzia unei ordini mondiale bine definite și permanente în ciuda multiplelor dovezi care ar putea să o compromită. Iluzia este alimentată de faptul că modul de gândire dogmatic, dacă are succes, tinde să mențină neschimbate condițiile
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
a fi întortocheat, rigid și opresiv. Este adevărat că elimină incertitudinile care marchează modul de gândire critic, dar doar cu prețul creării unor condiții intolerabile pentru mintea umană, când există alternative la dispoziție. Așa cum o doctrină bazată pe o autoritate supraumană poate oferi o modalitate de evitare a dezavantajelor gândirii critice, aceasta din urmă poate constitui salvarea pentru cei care suferă de pe urma dogmei opresive. Societatea închisă Societatea organică prezintă câteva trăsături foarte atrăgătoare: o unitate socială concretă, o apartenență clară, identificarea
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
totuși să plutească în necunoscut. Răspunderea suferă aici o ruptură de nivel, pentru că libertatea, confruntată cu sursa ei, este trăită în consecințele ei infinite, care nu se mai înscriu în planul unei vieți și într-o limită umană, ci în suprauman. Totul se mută în "irealitate" sau într-o realitate în care datele problemei se modifică fundamental: cel care întreabă nu are chip, iar eu, care voi fi chemat să răspund, am ieșit din limitele vieții în care obișnuiam să fiu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
același teritoriu proiectat într-un spațiu metafizic, supraspațial, Soljenițîn n-a urmărit doar să ne lase o sumă de documente despre realitatea secolului al XX-lea pe care a trăit-o și a putut-o înregistra datorită unei perseverențe aproape supraumane. Cu o clară conștiință a unei datorii mai înalte, despre care vorbește în mod repetat, scriitorul s-a dorit participant la ceea ce el numește în Discursul Harvard: "lupta pentru planeta noastră, o luptă fizică și spirituală, o luptă de proporții
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ultima vreme din ce în ce mai populară în explicarea proceselor de schimbare, de globalizare sau regionalizare, pentru că oferă posibilitatea analizei interacțiunii între structurile locale sau internaționale și actorii sociali. Dacă la începuturile gândirii sociologice, originile acțiunii umane erau plasate în afara indivizilor la nivel suprauman, suprasocial fie ținând de domeniul supranaturalului ce modela și controla viața individuală și colectivă, fie ținând de domeniul determinismului biologic, fizic, geografic sau ecologic -, iar apoi, în sociologia structural-funcționalistă, la nivelul "organismului" social fiind o caracteristică inerentă a sa în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de privilegiul lui Unu. Ea este libertate în formă pură, deși eu o văd implicată în împlinirea istoriei, în marile opere, în realizările concrete. Ea își află principiul în ideea identității cu Ființa. Mai mult, transcendența nu este transumană, sau supraumană. Alteritatea nu este ieșire din sine, căci suntem unitate, la fel și cu transcendența, care nu-mi tulbură a fortiori identitatea de sine, dimpotrivă. Pentru Levinas, "noua" transcendență trece prin celălalt. Din păcate, mulți nu văd în celălalt, în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
revenea elaborarea, pe cărările logice accesibile fiecăruia dintre noi și Încă, s-ar putea, neschimbate de șase mii de ani, de alte soluții pentru acele Întrebări la care Învățătorul lui nu avusese timp să răspundă. Paulicienii nu Îmbrățișau opțiunea eroică, supraumană a marcioniților care Își ajutaseră efectiv persecutorii să-i extermine. Ei Își desfășurau existența sub ochiul vigilent al unei Biserici puternice. Singura alegere pe care au făcut-o a fost să pună În practică opțiunea antinomistă și să se lupte
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
toate aceste nume și concepte vehiculate, programul „tare” al transumanismului, cu toate că variază în funcție de criteriile și de prioritățile asumate, este în general următorul: extinderea și îmbunătățirea umanului (fizic, mintal, socială și a umanității prin intermediul noilor tehnoștiințe. Postuman și transuman (cu nuanțele suprauman, metaumană sunt concepte utilizate adesea în același scop și cu aceeași conotație în cadrul curentului, fără o demarcație clară între ele și chiar sinonimizate: mai-mult-decât-umanul obținut prin augmentarea intelectului, a memoriei, a puterilor și a percepțiilor fizice etc. Definit printr-o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
el. Să nu ne înșelăm, însă: Cioran nu poate fi înțeleptul care să fi cucerit Indiferența, chiar dacă își dorește nu numai să fie lăsat în pace, ci mult mai mult. Dacă nu se va fi ascunzând și aici un orgoliu suprauman, își spune: „Să fii la fel de inactual ca o piatră” (I, 67). Cum să fie, însă, astfel, când e măcinat de contradicții? În fond, cum își explică Cioran nevoia de glorie? Pe de o parte, prin teama de moarte. „Cu cât
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
său are proprietățile focului ceresc sau a focului htonian, iar, ca șarpe înaripat, aparține văzduhului, aerului. Ca întruchipare a primordialului, a pământului și a apei, a amestecului dintre elementele naturii, șarpele este și un simbol al Logosului divin, al rațiunii supraumane. Ca mitologem universal, șarpele este o epifanie a strămoșilor mitici, un arhetip al antinomiilor și un simbol al reînvierii ciclice a naturii.336 Ca mit simbolic, șarpele este prezent ca inteligență nefastă, ispititoare, dar și ca înțelepciune creatoare, simbolizează timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rozător care nu părea nici că se grăbește, nici că e incomodat de prezența oamenilor. Pe la jumătatea rampei s-a oprit, ne-a privit, apoi și-a continuat drumul. Sala a scos un discret "uuuaaaaahhhh!!!"... Actorii au făcut un efort suprauman să nu privească înspre rampă. Căci, dacă ar fi văzut ce-am văzut noi, pesemne se ducea naibii scena... Cel mai cumplit episod însă din acest ciclu l-am trăit la Chișinău, în hotelul "Moldova", din centrul orașului. Abia sosisem
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
ci unul moral și atunci din demnitate recurge la sacrificiul de sine. Gelu Ruscanu este un personaj dinamic, multidimensional, un alter-ego al autorului, făcând parte din categoria lunaticilor care au văzut idei. Unii exegeți susțin că Gelu este un erou suprauman rătăcit într-o lume subumană. Concluzia lui Praida din finalul piesei este elocventă: "Pentru ceea ce năzuia el să înțeleagă, nici o minte omenească nu a fost suficientă până azi... L-a pierdut orgoliul lui nemăsurat". Tiparul de idealitate a lui Gelu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
are psihologia și morala clasei din care face parte. Pietro Gralla este inteligent, geniul colectivității din care face parte, un om superior, conștient de propria valoare, un căutător al absolutului care nu acceptă compromisuri. El credea într-o dreptate rece, supraumană. Caracterizarea lui Pietro Gralla Pietro Gralla este personajul principal din Act venețian și reprezintă omul superior însetat de iubire. A fost pe rând sclav, corsar, proveditor (înalt funcționar public), apoi conte. Portretul fizic: "un bărbat ca de 40-45 de ani
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un spațiu sensibil al unui subiect conștient, creierul uman fiind doar un aspect material al acestuia. Potrivit unei asemenea cosmologii monadologice, lumea spațio-temporală, "aici-acum-ul", este făcut dinlăuntrul, de toate Eu-rile ce o alcătuiesc, dar e guvernată de eoni, de conștiințe supraumane, unite în pacea eternă a Conștiinței divine, din-colo de Spațiu-Timp, în Sinele absolut. Emigrăm spre un nou continent al Spiritului, în răspărul hazardului, spre un nou deism, reînviind ideea de Dumnezeu, inteligibilitate misterioasă, Marele Anonim, cu o disperare secretă cauzată
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
scriitor contribuie nu numai la configurarea viitorului, ci și la aceea a trecutului" (Borges). Dacă ne mutăm obiectul atenției dinspre intertext spre mit, blocul temporal apare ca realitate deja rostită. Disocierea sacrului de profan, ca dimensiuni distincte ale timpului, calitatea supraumană și densitatea ideală a celui dintâi îi conferă un statut aparte. Aneantizarea cronologiei este chiar premiza demersului nostru hermeneutic ce analizează raportul omului cu mitul. "Pentru Buddha, nu există nici trecut, nici viitor (na lassa paccha na puratthan atthi). Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
spaimei și a fricii, tot așa cum simpla lor intuiție sau decantare existențială ne duce în preajma inexprimabilului, a incomensurabilului și a celui care nu poate fi înțeles. Spaima este Das ganz Andere, cum ar spune Rudolf Otto definind această antropologie a supraumanului incomprehensibil, a ceva ce nu ființează decât dincolo de om, deasupra omului, pregătit să-l distrugă pe om, să-i semnaleze micimea și nimicnicia. Spaima ține de o antropologie victimară: în afara ei, e greu de înțeles și infinit mai dificil de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
secol. Capitolul 3 Opinii despre funcțiile culturale ale tradițiilor Introducere Filosofii secolului al XX-lea au manifestat un interes sporit pentru înțelegerea influențelor culturale ale tradițiilor. Pe măsură ce dovezile că imanentismul este insuficient, s-a trecut la completarea lui cu factori supraumani transcendenți. Literaturile și artele, științele și tehnologiile, filosofiile, religiile și ideologiile secolului al XX-lea au sporit imaginile și argumentele despre interdependențele oamenilor pe pământ, dar și ale Pământului tot mai încălzit atât de propriile energii, cât și de exploziile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]