10,100 matches
-
stampă cu el la Biblioteca Societății Academice și ni-l înfățișează: "Scund, cu torsul gros și chipul excesiv de păros; fața îi rămâne nedefinită sub stufoasele sprâncene împreunate, sub bărbuța îmbinată deasupra gurii, sub perciunii care-i inundă obrajii cu păr sur. Poartă la gât o legătură lată, pépite, iar peste gulerul surtucului un șal care atârnă până la genunchi; contele nu se sfiiește să-și expună fizicul, deloc prezentabil, iese în față masiv, indiferent, ba chiar cu un strop de cochetărie. Numai
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
Eliade descoperă sacrul, care, împreună cu temele inițiatice, devin subiectele sale favorite. Pericle Martinescu, prieten și colaborator la “Vremea”, își amintește cu mândrie entuziamul stârnit de prezentarea tezei de doctorat, subiectul fiind Yoga (publicat ulterior în franceză cu titlul “Yoga: Essai sur leș origines de la mystique Indienne” și republicat cu multe revizuiri că “Yoga. Nemurire și Libertate”, 1954). Deși Mircea Handoca, neobositul exeget al lui Eliade în România, nu a apucat acea epoca, totuși l-a cunoscut mai tarziu personal pe Eliade
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
utilizează termenul „beție” pentru a descrie o stare de extaz, din perspectiva profeției și a uniunii mistice<footnote Philon, Opera, Londra, ed. Mangey, 1742, I.103.32; I.60.31; I.16.22; Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique. Essai sur la doctrine spirituelle de Saint Grégoire de Nysse, Paris, Aubier, 1944, p. 290-302. Hans Lewy, Sobria Ebrietas ..., p. 3-41. În legătură cu profeția la Filon, a se vedea H. A. Wolfson, Philo, vol. II, Massachusetts, 1947, capitolul 9. A se vedea, de asemenea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
lui Moise, PSB, vol. 29, p. 23. footnote>. În lucrările sale, Sfântul Grigorie face o descriere a creșterii dorinței în paralel cu cea a participării și a reînnoirii statornice în viața spirituală<footnote Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique. Essai sur la doctrine spirituelle de Saint Grégoire de Nysse, Aubier, Paris, 1944, p. 293. footnote>. Referindu-se la participarea la Dumnezeu, în aceeași operă De vita Moysis, Sfântul Grigorie adaugă: „Ceea ce mi se pare că Moise, în lumina teofaniei, a înțeles
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
la Sfântul Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum Introducere În debutul cărții In Canticum canticorum, Sfântul Grigorie ne propune o sinteză a diverselor etape ale vieții spirituale în funcție de ideea dorinței de Dumnezeu<footnote J. Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique. Essai sur la Doctrine spirituelle de Saint Grégoire de Nysse, Aubier, Editions Montaigne, Paris, 1944, p. 291. footnote>. În prima omilie a cărții In Canticum canticorum, Sfântul Grigorie ia în discuție relația sa cu celelalte scrieri biblice atribuite lui Solomon (Proverbele, Ecclesiastul
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
a miresei după Mirele ei Ajungând în domeniul unirii mistice Și al dragostei (ἀγάπη), dorința, ajunsă în acest stadiu al unirii, este identificată din ce în ce mai mult cu dragostea, se transformă în dragoste<footnote Hans Urs von Balthasar, Présence et Pensée. Essai sur la philosophie religieuse de Grégoire de Nysse, Beauchesne, Paris, 1988, p. 123. footnote>. De aceea Sfântul Grigorie vorbește la un moment dat despre ερωτικην διάθεσιν (simțire de dragoste)<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
decât explicite. Pentru el, posesiunea adevărului pare să se identifice cu aceea a mântuirii; cel ce cunoaște adevărata credință cunoaște și adevărata perfecțiune nu numai în materie de doctrină, dar și în materie de viață spirituală<footnote Paul Beuzart, Essai sur la Théologie dʼIrénée, Leroux, Paris, 1908, p. 124; cf. Alexandru Ciurea, „Noțiunea de biserică, rolul doctrinal și sfințitor al bisericii după Sfântul Irineu”, în Mitropolia Moldovei, Anul XVI (1940), Nr. 9-10, p. 541. footnote>. Dacă gnosticii nu sunt imaculați din
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
este. Sunt reevaluate școlile gnostice, care sunt socotite deopotrivă cu creștinismul oficial. Potrivit celor care reconstituie În acest fel lucrurile, grupul predominant este cel care a creat un canon al Scripurilor recunoscute,<footnote Le canon du Nouveau Testament: regards nouveaux sur l'histoire de sa formation, F. Amsler et al. (ed.), Geneva 2005. footnote> a stabilit unele idei teologice reprezentative și a creat o organizare ierarhică presupunând monoepiscopatul. Părerea că numai Încet s-a afirmat creștinismul normativ a Început să se
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Te îmbrățișez, bătrâne tovarăș de bucurii și necazuri - să nu înțelegi cuvântul „bătrân” greșit cumva! - și îți doresc numai bine. În veche prietenie al tău Ionel Autor: Ionel Perlea Limba română Destinatar: Nicolae Lubomirov Scrisoare (copie) Locul și data: Neuilly sur Seine (France) 5 Rue du général Lanzerac Paris, 23 Noiembrie 1946 Colecția Viorel Cosma Dragă Lubache, Prea mare a fost știrea, ca să nu-ți scriu numaidecât, pentru a te felicita pentru noua viață ce ți-ai creat-o! Să vă
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
în puritate sau candoare, în nepătimire și ferirea și îndepărtarea de orice rău, în fericirea nemuririi. Acestea sunt florile pe care Creatorul propriului Său chip le-a imprimat firii noastre la creație<footnote Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique. Essai sur la doctrine spirituelle de Saint Grégoire de Nysse, Aubier, Paris, 1944, p. 53. footnote>. Omul e făcut după chipul lui Dumnezeu ca să oglindească pe Dumnezeu în el<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre hominis opificio, PG XLIV, col. 136D. footnote
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
luminoasă s-asculte cu uimire la glasul tău cel mare să-ncarce a ta navă cu flori mirositoare și țărmi cuprinși de farmec din țări se vor desprinde urmându-te pe tine în valuri să s-oglinde corăbii uriașe din sure stânci zidite cu râuri sclipitoare și lacuri liniștite cu lanuri presărate, cu neamuri, cu dumbrave zvârlind măreața umbră în apele trândave s-urmeze fermecate divina ta cântare și insule rămâie în infinita mare chiar marea te urmeze cu undele-i
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
oglindește fără rușine. Rezervație Cai și poeți, Frumusețe a unei lumi învinse de tehnică, Ființe pe care timpul Le lasă în urmă încarcerându-le în propriile aureole. Cai și poeți, Din ce în ce mai rari, Mai fără de preț, Mai greu de vândut. Negri, suri, albi, Din ce în ce mai albi, Apoi transparenți, invizibili într-un viitor Fără ei Invizibil el însuși. înțelesurile înțelesurile Ca niște pietre acoperite de-o mare Diferit colorată De orele zilei, de orele veacului Trecătoare. înțelesurile neclintite, îngropate pe jumătate în nisip Doar
Poezie by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/12556_a_13881]
-
imensă lecție de umanism prin faptul că întărește încrederea în puterile omului. Cei ce văd în îndeletnicirea istoricilor o evaziune nu știu ce este istoria.». Dar mai este ceva de observat. Penultima scriere a profesorului Cizek pe tema Istoriei se intitulează Essai sur une théorie de l’histoire (București, 1998), iar cea dinaintea ei (precedată de o variantă franceză, Lyon, 1995) se numește, într-un mod și cu un obiect mai aplicat, Istoria în Roma antică. Teoria și poetica genului (București, tot în
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
versurilor. De la un moment dat, acestea sintetizează în câte un cuvânt starea explozivă a poetei: „jar“, „răzvrătire“. Chiar poezia Optsprezece ani, într-o primă variantă, debuta vijelios: „Ninge-nșirat, domol. Am să-ntărât fulgii în plesnet de bici/ și burta zilelor sure am s-o spintec cu-n brici/ Să țâșnească-n fine, cald și iute, sângele vremii“. Este semnificativ că Maria Banuș a păstrat în evidențe fragmentul și, fără să destăinuiască proveniența, îl va integra, cu titlu retușat, mănunchiului de Răzlețe
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
idei, sunt: Latina vulgară și tipul lingvistic romanic al regretatului Eugen Coșeriu, Mircea Eliade despre capacitatea omului de a suporta istoria de Ion Țurcanu, "Kalevala", un magic simbol al spiritualității fineze de Vlad Pohilă, A propos de la grammaticalisation en roumain: sur quelques formes et fonctions du verbe en roumain de Estelle Variot (Franța), Apa sub spectrul manifestărilor magico-mitice de dr. Petru Țăranu.
ȘTIRI CULTURALE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14311_a_15636]
-
a élevés, nous a instruit, nous sommes tous șes fils"), adera la "ideologia liberală" a Europei, admira marile revoluții franceze, pe Cavour, "illustre agitateur" și pe intelectualii români de la 1848 și 1859 care au înlesnit "l'action de l'Occident sur la société, leș moeurs, leș institutions et la vie littéraire des Principautés" (La literature roumaine et l'Europe în Permanente românești, Ed. Lozovan 1994). 6. Dacă d-lui Mircea Platon această - așa cum scriam - "stigmatizare fără nici un cuvant negativ" i se
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
repris, comme vous savez, ce ballet d'Excelsior, qui eut tant de succès îl y a quelques années. C'est à coup sûr une idée extraordinaire que d'avoir voulu exprimer par des nouvements de jambes la victoire du Progrès sur l'Obscuratisme et de M. Homais sur leș fils de Loyola. Mais qu'importe? Ce ballet exprime tout aussi bien, si l'on veut, Apollon vainqueur de Typhon, ou Ormouz d'Arimann. Îl est, d'ailleurs, énorme et somptueux; îl
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
Excelsior, qui eut tant de succès îl y a quelques années. C'est à coup sûr une idée extraordinaire que d'avoir voulu exprimer par des nouvements de jambes la victoire du Progrès sur l'Obscuratisme et de M. Homais sur leș fils de Loyola. Mais qu'importe? Ce ballet exprime tout aussi bien, si l'on veut, Apollon vainqueur de Typhon, ou Ormouz d'Arimann. Îl est, d'ailleurs, énorme et somptueux; îl tient de la féerie et de la manoeuvre militaire
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
atestarea în sine a baletului, textul lui Jules Lemaître relevă o atitudine foarte... caragialiana față de respectivul spectacol coregrafic: "C'est a coup sûr une idée extraordinaire que d'avoir voulu exprimer par des mouvements de jambes la victoire du Progrès sur l'Obscuratisme et de M. Homais sur leș fils de Lojyola." Caragiale va scrie în aceelași spirit și aproape cu aceiași termeni: "Iată un balet în adevăr mirific! O idee mare vulgarizata prin cadriluri! o gîndire virila simplă, exprimată printr-
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
Jules Lemaître relevă o atitudine foarte... caragialiana față de respectivul spectacol coregrafic: "C'est a coup sûr une idée extraordinaire que d'avoir voulu exprimer par des mouvements de jambes la victoire du Progrès sur l'Obscuratisme et de M. Homais sur leș fils de Lojyola." Caragiale va scrie în aceelași spirit și aproape cu aceiași termeni: "Iată un balet în adevăr mirific! O idee mare vulgarizata prin cadriluri! o gîndire virila simplă, exprimată printr-un complex de pulpe de sex contrariu
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
short pants and flip-flops în no time after you arrive at Stanford”,my friend Cosana kidded last year, when I made a nasty comment on the Americans’ (and Californians’ în particular) preference for dressing down. “Wanna bet?”, I retorted, quite sure I wouldn’ț be adopting the casual uniform of the Stanford student, y compris the loathed flip-flops, șo easily. Well, it turns ouț Cosana’s prediction was not far from reality. :: read the rest of this entry on bucurenci.com
Incipit vita nova by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82457_a_83782]
-
nu peste noapte) pt că pe langă mentalitatea românului trebuiesc impulsionate și autoritățile, trebuiesc găsite fonduri etc. Noi va felicitam pe fiecare dintre voi că mergeți pe biciclete și susțineți acest mijloc de locomoție! șoareci? aș în pets? that’s sure to get a lot of attention and make a bigger voice :p and it’s kinda cute Da, confirm participarea la plimbare a sourilanului lui Ioan. Dragoș, înghețată cum a fost? Cred că ne fofilam că nu avem pe unde
Bicicletele au protestat cu voie bună de „Ziua Fără Maşini” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82577_a_83902]
-
că viața” este produsă de Asociația MaiMultVerde cu sprijinul Grupului CEZ. Mai taie un “s” din bucătărie înainte să creadă Violeta că ai ceva de împărțit cu stilul ei. mersi, miss bates, am corectat. Murphy râde on the inside, im sure, DAAR...sâmbătă asta reluarea a fost d la 11, aș first stated. Șo dacă vrea cineva să se uite atunci, u might want to check în și mai devreme, just în case. Nu de alta, dar I missed a 2a
Radu Naum face pâine la „Bună ca viaţa” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82689_a_84014]
-
astăzi tot solemne Se mai întorc alinător Povești cu vrăji și cu însemne Dintr-un trecut pilduitor Când focul se făcea cu lemne. Sonet Sorb aerul dintr-un imens pocal Cu buze rămurate de pădure, Și-ncerc lângă severe piscuri sure Dinspre vechimi, un tainic ritual... Prin lumea lor, menit-au să mă fureă Brazi constelând în straie de coral, Ascult cum vin psalmodiind pe val Oltul și Jiul vitregii să-ndure. Bătrâni, cu barbă sură de rășină Mă-ncoronează peste
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]
-
Și-ncerc lângă severe piscuri sure Dinspre vechimi, un tainic ritual... Prin lumea lor, menit-au să mă fureă Brazi constelând în straie de coral, Ascult cum vin psalmodiind pe val Oltul și Jiul vitregii să-ndure. Bătrâni, cu barbă sură de rășină Mă-ncoronează peste plaiul crai, țintindu-mă cu ace și lumină... Pădurea-ntreagă pare alb alai De cetină supusă, ce se-nchină Și mă întreabă: ŤUnde pleci? Mai stai!ť Iubiți-i, de se poate, pe măsură Dacă
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]