576 matches
-
în aceleași costume tradiționale: „În fața cetei, partenerii își zgârâiau brațul stâng cu semnul crucii, până la sângerare, se amesteca sângele suprapunându-se zgârâieturile sângerânde una peste alta și reciproc își sugeau sângele cei înfrățiți. Așa se declarau băieții fârtați și fetele surate. Urmau îmbrățișarea și juruința reciprocă de sinceritate și întrajutorare până la moarte. Când unul dintre cei înfrățiți murea, celălalt trebuia dezlegat, adică desfrățit sau dessurățit la mormântul fratelui decedat și înfrățit cu alt partener, în alt loc, cât mai departe de
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1424772726.html [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
a și pus, se așează lângă ea scuturând dintr-o aripă, c-o privire rea, trufașă...cearta iute se-nfiripă... -Pleacă!...este locul meu, eu m-am așezat întâi. De ce cauți acest loc folosind atâtea căi?! Ieri vorbeai cu o surată cum să-mi iei locu-n alun, dacă nu mă lași în pace, te alung din pom, acum. -Vreau să fiu ca tine-n vârf, dau din aripi și nu-mi pasă câte gaițe în drum le cobor din ram pe
LUMEA GAIȚELOR de ANA PODARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486045027.html [Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877]
-
festival ne-am întrecut, Cu dans și cânt am petrecut. Chiar dacă ploaia ne-a-ncercat, Acasă noi nu am plecat. Fete mândre și flăcăi voinici Au încântat privirile aici. Dansuri, tradiții și costume Aduse aici de ei anume, Din Basarabia surată, Ce nu-i uitată niciodată. Și noi și voi să ne rugăm, La ce-i mai bine să sperăm. Să reveniți, dragi frați, fără de teamă La România, ce-i a noastră mamă! Ionel GRECU 21.08.2015 Ploiești Referință Bibliografică
PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA de IONEL GRECU în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1440272445.html [Corola-blog/BlogPost/368078_a_369407]
-
spună lașase să-i scape niscaiva scântei furnalul lașase la urmă dar grabă, veșnică grabă ehei! stea rară-i fusese să fie sortit pe ceruri s-alerge sprintară drum începuse spre infinit dar în jur să făcuse-atunci seară. și stele surate strânse grămadă l-ademeniră spre ceruri, să-l vadă, nu știau, de-aia n-au nici o vină ca-napoi nu avea să mai vină. a plecat luând cu el focul nimeni vreodată nu-i lua locul în nopți de Crăciun
CRĂCIUN CU LABIŞ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Craciun_cu_labis.html [Corola-blog/BlogPost/356762_a_358091]
-
sosirea în timp real a ... autobuzului ! La metrou mai înțeleg. E pe dedesubt. Să-l văd eu pe primarul dâmbovițean ... escu, care va reuși un asemenea transport în comun la suprafață ! Traversăm Friedrichstraße, o comercială dominată de La Fayette și alte surate, care mă urmăresc și-n vis. Trec pe lângă tot felul de urși, simbol al unui mare eveniment, pe lângă Madame Tussauds, varianta germană, cu Einstein și ai lui, inclusiv cu Mein Führer, de fapt al lor ! Al nostru mai așteaptă puțin
BERLIN, SCHNELL, SCHNELL! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Berlin_schnell_schnell_.html [Corola-blog/BlogPost/342552_a_343881]
-
nivel dublu față de media Uniunii Europene. La fiecare 100.000 de femei care nasc, 11 dintre ele nu trăiesc să își îmbrățișeze copilul, iar moartea lor ar fi putut fi prevenită. Asta înseamnă de trei ori mai mult decât la suratele din Slovacia, Slovenia și chiar Bulgaria, de aproape șase ori mai mare decât în Italia și Spania și de aproape zece ori mai decât în Austria și Polonia. Mai deunăzi, într-o conversație pe Facebook un domn tuna și fulgera
Putem să numărăm mult şi bine copiii „turnaţi” din sărăcie, ignoranţă, analfabetism, abuz. Întrebarea este ce facem cu ei? by https://republica.ro/putem-sa-numaram-mult-si-bine-copiii-turnati-din-saracie-ignoranta-analfabetism-abuz-intrebarea-este-ce [Corola-blog/BlogPost/338169_a_339498]
-
Este chiar prietenul meu, Eminescu. - Așa spune! în felul acesta, îmi mai trece durerea. Știu, e un înger al poeziei noastre! - imi șoptește firul de iarbă, ajuns, acum, la fruntea mea pe care scria „Poezii” de Mihai Eminescu. - Dar pe suratele tale, care stau sub mine, nu le dor? Intreabă-le! - Nu le dor. Știu că ești doar o carte. - Cum, doar o carte? Sunt un om!... - Nu ești om! Ești o carte. Privește-te în oglindă bobului de roua de pe mine
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Povestiri_pentru_copii_al_florin_tene_1344922780.html [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
a dat de lucru de îndat’ / Iar ea s-a dus de s-a culcat Așa precum obișnuia. Când au văzut că se codea Nora cea tânără la treabă, / Femeile i-au zis în grabă: „Da’ nu te mai codi surată. / Mămuca, chiar dacă-i culcată, Să știi că vede tot ce faci / Iar de nu lucri, n-ai să-i placi!” „Păi cum așa?” - tânăra zise. / Voi nu vedeți că printre vise Umblă bătrâna? Doarme dusă!” / Când auziră a ei spusă
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
mămăligă? Eu? / Aflați că neam de neamu’ meu Nu a mâncat așa ceva! / Nu este-n casă altceva? Slănina nu-i în pod? Nu sunt / Câteva putine cu unt? Și-apoi nu sunt, dragi surioare, / Ouă mulțime, în cuibare? „Ba sunt surată, dar socoate / Că sunt ale mămucăi, toate.” „Păi după cum am prins de veste, / Ce e al ei și-al nostru este, Iar ceea ce noi vom avea / Este și-al ei, de-asemenea. Hai! Voi vedeți-vă de treabă, / Căci eu
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
în graba mare, / A pus câțiva pui la frigare Pe cari în unt i-a tăvălit, / Smântână a mai pregătit Fiind cu brânză mestecată, / Și-a mai turnat pe-o tavă plată O mămăligă-mbietoare / Unsă cu brânză și unsoare. Suratele și le-a chemat / Și toate trei s-au așezat La masă să se ospăteze. / „Lăsați pe alții să lucreze!” - Le-ndemnă ea. „Voi să mâncați, / Să beți și să Îl lăudați Pe Domnul, că eu plec nițel / Ca să aduc
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
În timpul zilei era liber era liber și se plimba prin tot balconul, ba, mai mult, începuse să se urce pe o masă ce o aveam acolo și mai târziu pe balustrade balconului. De aici privea cu nostalgie și jind spre suratele lui care zburau pe balconul vecin sau cântau în copacii de pe strada Ion Meșter, din Cluj-Napoca. Într-o după amiază, când soarele își trimitea razele pieziș printre crengile copacilor deja desfrunziți, guguștiucul nostru pe care l-am botezat Florin, s-
PRIETENUL MEU GUGUŞTUCUL, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_gugustucul_pov_al_florin_tene_1361611630.html [Corola-blog/BlogPost/352048_a_353377]
-
Cu nostalgia revenirii Toamnei soră, la fel de tristă. Culoarea morții-mi lasă pe chip și cu ea îmi scrie bun-rămas. Să o aștept cu-al său anotimp, și-n viața mea să facă popas. Mesaj pun pe frunze ruginii, ca o surată iubitoare. De nu voi mai fi când va veni, să îmi recitească scrisoare. - Iubirea mea s-o iei cu tine, într-o lume nemuritoare! Să-mi duci tristețea din suspine, de dor fără asemănare! Că mi-am brodat înțelepciune pe
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416750160.html [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > FURNICA Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1861 din 04 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Furnica O furnică ,nu tot aia ce ducea grăunte-n spate Alta ,care se credea mai cu moț dintre surate . Îi intrase-n cap (vezi-Doamne!)c-are nu ș’ce feromon Și se trage (pe departe) din furnica Faraon. E mai nu știu cum ca ele i s-a pus nebunei pata Că nu vrea să mai lucreze cu suratele și gata
FURNICA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1454615336.html [Corola-blog/BlogPost/340275_a_341604]
-
moț dintre surate . Îi intrase-n cap (vezi-Doamne!)c-are nu ș’ce feromon Și se trage (pe departe) din furnica Faraon. E mai nu știu cum ca ele i s-a pus nebunei pata Că nu vrea să mai lucreze cu suratele și gata! Într-o bună dimineață se desprinse de convoi Sub pretext că-și murdărise piciorușele-n noroi, Se ascunse sub o frunză de pătlagină mai lată , Trănti de pămănt povara și răsuflă ușurată : -În sfărșit sunt liberă ! zise pe
FURNICA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1454615336.html [Corola-blog/BlogPost/340275_a_341604]
-
de convoi Sub pretext că-și murdărise piciorușele-n noroi, Se ascunse sub o frunză de pătlagină mai lată , Trănti de pămănt povara și răsuflă ușurată : -În sfărșit sunt liberă ! zise pe nerăsuflate Îndreptăndu-se de șale -spor la lucru dragi surate ! Nu mai vreau sa fiu la ordin si degeaba să trudesc Dacă nu trăiesc acuma ,atunci cănd să mai trăiesc ? Ziua sta-ntinsă la soare și din flori bea limonadă Noaptea petrecea cu-n greier ce-i cănta o serenadă
FURNICA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1454615336.html [Corola-blog/BlogPost/340275_a_341604]
-
nici n-a băgat de seamă Că-n jur toate-au ruginit și-n aer miroase a toamnă . A plecat pe nesimțite chiar și toamna într-o zi Cănd sub fulgii de ninsoare furnicuța se trezi . Și-a amintit de surate și cu sufletul la gură A gasit spre ele calea tot într-o alergătură . Mușuroiul avea însă un slogan ,chiar la intrare Nici măncare fără muncă ,nici muncă fără măncare ! A bătut degeaba-n ușă fiindcă nimeni nu-i răspunse
FURNICA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1454615336.html [Corola-blog/BlogPost/340275_a_341604]
-
al României? Marina CONSTANTINOIU: Îmi dați voie să nu fac o astfel de comparație? România este o țară cu probleme specifice, cam greu de comparat cu un stat occidental, cu democrații cu vechime, ba chiar destul de greu de comparat cu „suratele” ei foste comuniste. Octavian D. CURPAȘ: Cum vedeți viitorul Belgiei, cele două entități existente vor putea conviețui în viitor? Care ar putea fi viitorul capitalei Bruxelles? Marina CONSTANTINOIU: Uniunea Europeană ar trebui să fie casa noastră, a tuturor. Și discuțiile despre
REDACTOR ŞEF LA JURNALUL NAŢIONAL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_marina_co_octavian_lupu_1346547763.html [Corola-blog/BlogPost/343884_a_345213]
-
cu povești. Dar marea curge ca o apă lină Într-un ocean de doruri sidefii Pe când povestea vieții e de vină Că ninge peste nopțile-argintii. Iar pe cărări se văd îngemănate Tălpile goale tropăind de zor Când peste gerul nopților surate Luna își scutură aripile în zbor. Și soarele se-nalță ca o floare În dimineți cu zorii cenușii Acolo unde doar clepsidra are Să se ciobească-n timpuri străvezii. Tu-mi stai alături ca în veșnicie Și-n gândul ce la
IAR NINGE CU TĂCERE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1483722011.html [Corola-blog/BlogPost/368813_a_370142]
-
A fost altceva decât predica propriu-zisă. A fost una din cele mai sărace publicații din ultimii ani, dar a înglobat în paginile sale mult material, care se poate constitui ca o cronică a vremurilor noastre și a celor trecute. Alte surate sunt bogate, mari, frumoase, cu multe poze frumos realizate. A noastră e simplă și se adresează în primul rând oamenilor simpli, credincioșilor noștri din parohie, țăranilor noștri. În paginile ei și-au găsit de multe ori loc necazurile și bucuriile
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/oferta-de-carte-luna-martie-2014/ [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
plată materială. Cei care ar fi trebuit să vadă aceste osteneli nu au avut timp să le vadă. Noi ne ducem însă misiunea și crucea mai departe, cât vom putea. E fragilă, săracă, și micuță „Scrisoarea pastorală”. Știm asta. Alte surate sunt îmbrăcate în haine frumoase, multicolore, au poze și tot felul de lucruri atrăgătoare. „Scrisoarea pastorală” nu are nimic din toate acestea. Ea-și propune să transmită mesajul, gândul, sufletul și sinceritatea noastră și credem că ăsta-i este zestrea
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Oferta_de_carte_14_mai_2011.html [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
poate ești mai destupat la cap și poți să îți educi prințesa așa cum trebuie, însă nu conta că la fel o să facă și părinții golanului. Ca vecină exasperată de scandalurile care răzbat prin pereți, găsește o modalitate să îți ajuți surata: e posibil ca acolo să fie și o motivație sexuală. Ca mătușă, ia-ți nepoata la o conversație deschisă. Ca mamă, nu băga capul în nisip precum struțul. Ca tată, nu cădea în păcatul minții scurte, că știi bine cum
Femeile nu vor să facă avort! by https://republica.ro/femeile-nu-vor-sa-faca-avort [Corola-blog/BlogPost/338179_a_339508]
-
Canaria, cu cele 10-15 de milonuțe sau Tenerifa și Gomera, cu doar 7-10 milioane acolo. Ca să nu mai vorbim de pifanele La Palma și El Hierro, cu zgârcitele lor 0,75 - 2 milioane. Jună sunt fără pereche, pentru că, dintre toate suratele am învelișul cel mai proaspăt. Un sfert din crusta mea grunjoasă s-a format nu demult, între 1730 și 1736 iar o părticică mică de ”pieliță” cu trei protuberanțe fistichii, pe o porțiune de 14 kilometri, mi-a crescut între
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/lanzarote-%cb%97-cerere-calatorie/ [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
Pasămite le țiuie urechile de-atâta aer ozonat, dar habar n-au ei că vântul ăsta e motivul pentru care la mine e veșnic primăvară, nici prea cald, nici prea frig. Briza asta bine temperată îmi vine plocon taman de la suratele Azore și-mi aduce umezeală adunată de pe Atlanticul dintre noi. Că veni vorba de umezeală, aici chiar că am o problemă. Vă spun un secret: n-am pic de apă dulce, nici cât să adăpi o furnică. Dar cui îi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/lanzarote-%cb%97-cerere-calatorie/ [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
ambiții de supremație între surorile mele canare mai mari, mai înalte, mai verzi sau mai bogate, dar îmi râde inima când știu că din toată Spania, cu encalve și insule cu tot, doar arhipelagul Chinijo, format din mine și din suratele mele mititele de la nord ˗ La Graciosa, Alegranza și Montaña Clara ˗ suntem prima Rezervație Maritimă spaniolă. Inima mea are cotloane ascunse, ascunde tuneluri lungi, de kilometri și peșteri tenebroase, săpate de lava incandescentă care mi-a curs prin vene înainte de a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/lanzarote-%cb%97-cerere-calatorie/ [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
nesfârșit,/ Se desprinde-apoi din ram și-și ia zborul spre câmpie/ Ca o aripă de înger de păcate răvășit...// Vântul face-o reverență acordând ușor vioara,/ Printre crengi se-aude cântec, altă frunză dă să cadă,/ Zboară dup-a ei surată fără înapoi să vadă/ Cum pe creanga părăsită se așază-o biată cioară,// Cântul vântului întoarce prima frunză lângă pom/ Lângă cealaltă surată face scurte piruete... Delicată-n jur valsează altă frunză cu paiete,/ Bruma fuse generoasă, a-mbrăcat-o ca pe-
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1490460443.html [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]