292 matches
-
nu odată lăsă gândul, liber, să-i scape: “Fata mea nu se va pierde-n Breasta, fata mea va merge la Craiova, va ajunge om mare!” Când nu învăța, Romelia își ajuta mama la treburile gospodăriei. Mama spăla, Romelia căra surcelele, lemne și cărbuni din magazie. Ca să le aducă trebuia să umble prin frig. Romelia se zgribulea, chircindu-se, apoi, ușoară ca o pisică își ținea respirația și în goană mergea până în magazie și înapoi cu brațul cu lemne, roșie ca
EPISODUL 2 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1456931496.html [Corola-blog/BlogPost/384198_a_385527]
-
Vicol Publicat în: Ediția nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului PREFERINȚĂ Primul fulg, cam temător, Slobozit de-un tânăr nor, Privea speriat în jos Spre pământul somnoros. „Unde să m-așez?” gândea, „Pe un ram ? Pe o surcea?” Deodată, printre vii, Vede-o ceată de copii. - „Ăsta zic și eu noroc!” Și s-a așezat pe loc, Cu un aer juvenil, Pe nasul unui copil! Referință Bibliografică: PREFERINȚĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1419, Anul
PREFERINŢĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1416423708.html [Corola-blog/BlogPost/384608_a_385937]
-
om și l-au sfâșiat în mii de bucățele. Te pui cu pădurea? Dar am eu o idee deșteaptă”. Și a strigat în gura mare: -Băi, copaci nenorociți! Toporul meu e fermecat. De încercați să mă loviți, vă face numai surcele, să aprind focul cu ele! Pădurea...liniște și pace. Doar ecoul șugubăț, din adâncul ei, i-a răspuns cu un lătrat: Hau, hau, hau! S-a uitat moșul speriat la boulenii lui, care-l priveau mirați: - Ce-aveți, măi boilor
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456338583.html [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
plouă, lângă mine, s-alungi tristețea de pe fruntea mea așa cum o făceai, fiind cu tine. Să mergem după lemne amândouă, acolo, în pădurile umbroase, să culegem și ciuperci și flori și să ne-ntoarcem, seara, bucuroase. S-aprindem focul din surcele-n tindă, fierbând o mămăligă pentru lapte, eu să alerg, voioasă-ntr-un picior pe lângă focul scâteind în noapte... Dar unde ești? Te caut tot mereu, iar în grădină mai este câte o floare, fac un buchet, pornesc spre cimitir
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poezii_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016. Guguștiucii Motto: Fericit cel care cutează să apere cu putere ceea ce iubește. Publius Ovidius Naso La colțul casei într-un nuc Femela și c-un guguștiuc Au strâns câteva surcele Făcându-și cuibar din ele. După... atingeri ușoare Au depus trei oușoare Și cu grijă le-au clocit Pe soare, în ploi și vânt. Mai aveau câte-o surpriză, Când o coțofană-n criză De hrană pentru odrasle Ataca lovind
ION I. PĂRĂIANU by http://confluente.ro/articole/ion_i._p%C4%83r%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
ode democrației și Europei (Tinerețea Europei adună hrană Păcii mondiale), elogiază dorul de Spania a lui Frederico Garcia Lorca, își plânge împreună cu neamul destinul: ”Sufletul meu retras în cearcăne grele, Nesupus învățăturii lui Karl Marx, - Numără zilele - bârne pilite-n surcele Sărăcite-n culori, adevăr... sânge ars. Jalea unui popor, a unei lumi învinuite... Jale, venind din dezordine, din apocalips, Sfârtecă efemere uși zăvorâte... O, cinstea și dorul meu neânvins...” (Noțiune de neam). În toate poeta pune sinceritate, dorință de Preacuratul
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Renata_verejanu_1404209301.html [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
împrumut Ca să-mi faci mie pomană, să nu râdă lumea-n sat Dar pe urmă nu-ți dă lumea, doar se umple de pacat Te ajută și copiii, vremurile însă-s grele Că îți trebuie de toate ...cafea și țigări, surcele... Patru ani tot mi-ai făcut și pomeni și parastase Pentru tata, pentru mama și Lucica și Gherase Suntem toți aici în umbra norilor din lumea nouă Sufletele ne-au plecat..peste noi liniște plouă... Referință Bibliografică: Gânduri nerostite / Violetta
GÂNDURI NEROSTITE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ganduri_nerostite.html [Corola-blog/BlogPost/364617_a_365946]
-
județul Cluj. H.C.M. nr. 1109/1968 : JUDEȚUL COVASNA 1. - Satul Coseni trece de la comună Chichis, ca sat ce aparține orașului Sfîntu Gheorghe, județul Covasna. 2. - Satul Marcusa trece de la comună Cernat la comună Cătălina, ambele din județul Covasna. 3. - Satul Surcea trece de la comună Brates la comună Zăbala, ambele din județul Covasna. H.C.M. nr. 1142/1968 : JUDEȚUL GORJ 1. - Satul Meris trece de la orașul Motru, județul Gorj, la comună Brosteni, județul Mehedinți. 2. - Satul Strimba-Jiu trece de la comună Urdari la comună
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125616_a_126945]
-
Pachia, Telechia Comuna Comandau Sat: Comandau Comuna Dobârlău Sate: Dobârlău, Lunca Mărcușului, Mărcuș, Valea Dobârlăului Comuna Sita Buzăului Sate: Sita Buzăului, Crasna, Merișor, Zăbrătău Comuna Valea Mare Sat: Valea Mare Comuna Zagon Sate: Zagon, Păpăuți Comuna Zăbala Sate: Zăbala, Peteni, Surcea, Tamașfalău B. Colegii uninominale pentru alegerea Senatului Colegiul uninominal pentru alegerea Senatului nr. 1 Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 1 Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Colegiul uninominal pentru alegerea Senatului nr. 2 Colegiul uninominal pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Inimă, pământ glodos), cântece dedicate oamenilor băutori (Eu-s femeie cumsecade), urâtului (Of, urât și iar urât!), de dragoste (Of, puiuțu' meu drăguț), de dor (Greu îi dorul când îi dor), satirice ( La Vârvara lăudată), de nuntă (Joacă nunta pe surcele), din ritualul de nuntă (Doamne-ajută-ntr-un ceas bun), cântece dedicate iertăciunii miresii (I-ați mireasă iertăciune), blesteme ( Cântă cucu-n vârf de nuc), de cătănie (Toamna când se duc recruții), de bătrânețe (A trecut viața ca gândul), de lume (Lume, cine
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
Făclia este făcută cu câteva zile înainte dintr-un par uscat, care se crapă în 4 sau în 8, iar în mijlocul părului se pune rășina într-un coș din coaja de molid. Pentru a se aprinde mai repede, se pune surcele uscate și câlți. După ce au ars, făcliile se pun în straturile cu zarzavaturi pentru a fi ferite de dăunători. Tot acum, fetele strâng flori de Sânziene din care fac coronițe pe care le aruncă pe casa pentru a afla dacă
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
ne relevă unitatea de concepție și simbol al crestării lemnului, ca și pierderile incomensurabile ale produselor acestei arte . Din inscripția săpată în măiastra grindă de la Ghirbom, distrusă în parte, prin mărirea golului intrărilor, aflăm anul 1688, ca și numele lui „Surcea Dumitru ispititul bisericei”, căruia îi adaugă semnele lui de mare meșter. Pereții lăcașului au fost zugrăviți prima dată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Din analogia urmelor rămase din această podoabă, în limitele posibile, cu picturi si elemente pictate din
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
întrerupă studiile școlare la vârsta de 15 ani. În amintirile sale afirma că gustul pentru aventuri l-a dobândit ascultând povestirile tatălui său Allan despre valuri marine monstruoase, înalte cât un munte, despre catarguri de corăbii care se rupeau ca surcelele în bătaia furtunilor, despre peripețiile unei călătorii pe mare către Le Havre sau Liverpool. După moartea tatălui în 1832, familia se mută la Lansingburg, pe fluviul Hudson, unde tânărul Herman studiază la Albany Classical School. Lui Melville îi place însă
Herman Melville () [Corola-website/Science/298469_a_299798]
-
un servitor. — Cine-i orășeanul ăsta cu mutră de maimuță? întrebă el. Nu l-am mai văzut pe-aici. — E în sarcina Stăpânului Mitsuhide. Mataichi îl păzește ca să nu fugă. Atunci, bătrânul îl remarcă pe Mataichi, așezat pe lada cu surcele. — Bravo! îi spuse el, fără a avea habar de ce se întâmpla. E arestat pentru purtare suspectă? — Nu. Nu știu de ce. Numai că așa a dat poruncă Stăpânul Mitsuhide. Mataichi căuta să scape cu cât mai puține vorbe. Părând să uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Se auzea un foc trosnind în vânt, iar fumul său umplea văzduhul. Hideyoshi rămase nemișcat. Își frecă ochii care-l usturau. Dar o pală de vânt dinspre munte, însă, risipi dintr-o dată fumul; iar când privi, văzu un copil punând surcele sub plită, într-o cocioabă de gătit. — Cine sunteți? întrebă bănuitor băiatul. — Ești servitor? se interesă Hideyoshi. — Eu? Da. — Iar eu sunt vasal al clanului Oda. Numele meu este Kahei. Ai putea transmite un mesaj? — Cui? — Stăpânului tău. — Nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
de la 1848? Poporul? Am spus că poporul e prea cuminte pentru asemenea lucruri. Fii de boieri, rău preparați în țară, cari, apucând de ici și de colo în străinătate când o așchie de cunoștință, când alta, s-au întors cu surcelele în poală să dea foc țării și nu altceva. Să fi văzut apoi luptă între giubelii și bonjuriștii de moda veche cu mustața bătută și în frac civit cu nasturi de aur. Dar lupta n-a ținut mult, pentru că numiții
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
era să adunăm cartofi, că, din cauza războiului, n-au fost culeși, nici sfecla, nici cartofii... Noi am stat la familia Copaigorodski Sonia, copiii Jeni, Ani. Eram cam a cincea casă de la cimitir, cimitirul creștin, și noi ne duceam acolo pentru surcele, ca să putem Încălzi sobița. În seara aceea ne-a dat proprietăreasa niște cartofi ca să mâncăm ceva, iar a doua zi dimineața tata a Început să se intereseze dacă mai erau rădăuțeni. La casa de cultură s-a format imediat un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
puțin binevoitori, dădeau cu biciușca În noi și ne fugăreau spuându-ne „jdani”: „N-avem ce vă face, muriți, că nu trebuie să mâncați de la noi”. Umblam cu copiii, eram gașcă - eu aveam 8 ani, restul erau mai mari - și adunam surcele, vara fructe, că În cimitir mai găseai, dar cimitirul nu mai era În ghetou... Îndrăzneala noastră era necugetată, ceea ce făceam, Însă copiii nu-și dădeau seama de urmări. — Granițele ghetoului erau păzite de jandarmi? — Da, erau păzite de jandarmi. Îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
picioare... - am fugit și am zis că nu mai trec niciodată pe acolo... Cum decurgea o zi tipică la Djurin? — O zi tipică... Dimineața ne sculam, eram fericiți că ne sculam, beam apa aia fiartă și ieșeam după cartofi, după surcele, să fim activi, ca să fim și noi folositori părinților și ne Întorceam seara. Nimeni nu ne cerea socoteală, să ne Întrebe unde am fost, ce am făcut, dacă am mâncat sau nu, fiecare era preocupat, totuși, să aducă ceva mâncare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
carnaval și America Însăși de abia se trezea. Fraternitatea născută la orele mici ale nopții nu cunoștea diferențe de vîrstă sau de situație economică; nimeni nu avea nici un ban și chiar vagabonzii erau prețuiți, pentru poveștile lor. Beau vin de surcele și whiskey și se drogau cu amfetamine, marijuana și derivatele de morfină ce le mai picau din cînd În cînd. Inimile erau frînte, supurînd dragoste și tristețe, și erau permanent oblojite de rîuri de vorbărie și sex disperat. Wakefield este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
nu avea decât s-o păstreze. Am Înjumătățit apoi diferența și i-am zis că voiam monstruozitatea de cutie doar ca să depozitez niște articole pe care le cumpărasem și n-aveam unde să le pun, urmând apoi să fac coșciugul surcele pentru foc. „Poți depozita o groază Înăuntru“, a Început să-l laude proprietarul crescând puțin miza. Eu am emis cel mai adânc suspin de care eram capabilă și i-am atras atenția să se asigure că oamenii lui Îl livrează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
o parte, pe o platformă din piatră. De la gât i se scurgea Încă sângele, iar o parte din el fusese deja strânsă Într-un vas mare și lăsată să se Închege. Pe un grătar se găsea o grămadă impresionantă de surcele care ardeau. Doi bărbați se pregăteau să Înceapă să curețe porcul, cu cuțitele și gălețile la Îndemână. Într-un colț, niște femei tinere alegeau verdețurile din coșuri. La stânga era o casă din chirpici. Un bărbat ieși din interiorul Întunecat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
sentiment ciudat... parcă aștept ceva... parcă se apropie cineva... - Și eu, spuse Erina. E primul atac al Moldovei după Înfrângerea de la Valea Albă. - Spune-mi... - Călărimile coboară la galop... săbiile scoase... trec printre spahii ca și cum n-ar fi decât niște surcele... Ucid tot... taie tot... e o luptă sălbatică! - Trupele lui Mahomed? - Se strecoară prin văi, spre voievod. E un semicerc. Mulți ieniceri. - Firește. Spahii se mișcă mai greu În păduri. Cât de mulți? - Greu de numărat. Mulți. Sunt peste tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
o dată. - Iartă... iartă-mă... nu trebuia... fusăi acolo... . - Unde fusăși, oltene? Ce... văzuși? - Văzui o fantomă, căpitane... un om... de Îl Îmbrățișă Alexandru... și Îi zise fratele meu... omul ăla... care omorâ vreo sută de spahii... Îi tăie ca pe surcele... umbra... - Umbra? - Umbra... spuse Vasile, Încă răsuflând greu. Oană se ridică și privi Întrebător spre Pietro. Pietro plecă ochii. Apoi Își dădu seama că ceea ce se Întâmplă e prea important ca să aștepte sfârșitul bătăliei. Dacă sfârșitul bătăliei avea să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
și bolile au conspirat Împotriva planurilor silvicultorilor și au transformat pădurea. De asemenea, din cauza dificultăților enorme pe care le punea paza pădurilor mari, oamenii care trăiau În vecinătate continuau să Își pască acolo animalele, să taie lemn de foc și surcele, să fabrice cărbuni și să folosească pădurea astfel Încât să Împiedice realizarea deplină a proiectului silvicultorilor. Deși, asemenea tuturor utopiilor, silvicultura științifică nu și-a atins scopul, rămâne important faptul că a reușit parțial să Își lase amprenta asupra aspectului pădurilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]