131 matches
-
afișeze un idolatrism deșănțat are nevoie de generația de azi și de mâine. Eminescu nu are nimic de ascuns, el se lasă descoperit, cercetat, dar, ne îndeamnă chiar el, „să ne înarmăm mintea cu o rece nepărtinire și să nu surescităm cugetarea”, să avem „inima foarte caldă și minte foarte rece” („Convorbiri literare”, X, nr. 5, 1 aug. 1876, p. 168). Acest nobil îndemn l-a urmat Mihai Cimpoi. Plecând de la sensul originar, grecesc al cuvântului „enciclopedie” (înăuntru, cerc), exegetul își
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
se trezi de patru ori sub diverse pretexte și spre disperarea nevestei. Se răsuci și se suci, își făcu un ceai de iasomie și îl bău arzându-și limba și cerul gu rii. Dimineața îl găsi orb de somn și surescitat la maximum. Se bărbieri cu mai multă atenție decât de obicei și cu o spaimă întrucâtva mistică privind lama briciului. Își trase pantalonii și cămașa pe el, își făcu nod dublu la șireturile de la pantofi, o cruce în dreptul pieptului și
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
la comunitate. Ia să te văd din profil! Per Baco, amice, ai fi un Nero al naibii de șic!" Cocota masculină îl ciupi ușor de gușă în semn de rămas bun și ieși ea prima, sucind din șolduri, cu șerpii Gorgonei sâsâind surescitați pe platoșa de pe piept. Înainte de-a se-nvîrti totul cu el și de-a aluneca într-o întunecime acidă, din care n-avea să se trezească decât a doua zi, Maarten apucă să vadă, în amurgul roșu ca sângele și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
doar că unii suntem sortiți a împărtași adevărata cunoaștere, să devenim sfinți, iar alții, cei mai mulți dintre noi, purtăm sădit în ființa noastră păcatul originar și nu vom ajunge niciodată să-i stea Domnului alături... E dumnezeiesc de simplu. Vassur interveni surescitat în conversație, în ciuda privirii ucigătoare pe care i-o arunca superiorul lui: - Vrei să spui că voi, pur și simplu, adunați aici oameni care au mai existat și îi puneți să trăiască împreună sperând că societatea asta o să... o să... secrete
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
antenele. Cu puiul de vulpe descoperit în brațele unui eschimos care voia să-l omoare, și încleștarea care a urmat - dar v-ați împăcat? Sunt prieten cu vulpile, nu cu eschimoșii, uite ce mi-a făcut, avea cuțit. Încet-încet, lumea surescitată de atâta dans se strângea de pe ringul improvizat și își căuta loc în preajma celui de la Dråffen, iar Kjus știa că poveștile lui vor atrage și că va avea o glorie de câteva minute, dar numai de câteva minute. Trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
de instrument muzical și am fost destul de mirat de lipsa de armonie a țăcănitului său intermitent. CÎnd, În cele din urmă, mi-am dat seama că e o mașinărie cu care se aștern cuvinte pe hîrtie, am fost extraordinar de surescitat. Deși nu exista nicăieri În preajma mea vreo mașină de scris pe care să-mi pun lăbuțele, simpla idee de a face asta mi-a stîrnit un noian de imagini. M-am văzut presărînd Întreaga prăvălie cu bilețele scrise la mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
de greu. Decenii de umezeală făcuseră lemnul moale ca buretele și cît se poate de ronțăibil și În mai puțin de două zile gaura a fost gata, cu marginile frumos netezite și colțurile perfect rotunjite. Abia așteptam s-o Încerc, surescitat la maximum. Mă plimbam prin cameră ca un nebun, scoteam cărți din raft și le lăsam deschise pe podea - nu mă puteam concentra asupra cuvintelor - sau ronțăiam cu gîndul aiurea și foarte zgomotos la marginile cutiei mele. La un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
păstra mirosul de băutură chimică, proastă. Deși era mai mare decât oricare alta pe care o văzusem, în noaptea aceea era plina până la refuz. Oriunde priveai, întîlneai figuri cunoscute, ofițeri și pictori, câțiva preoți bărboși, industriași și femei mondene, toți surescitați de inovația neașteptată adusă ruletei. Tabla pe care doi tineri în cămăși scriau cotele pariurilor ocupa tot peretele din spatele lădiței pe care trebuia să se urce Ruletistul. Acesta apăru după un timp, abia străvăzîndu-se prin fumul albastru din hrubă. Urcă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
o fantezie înduioșătoare, dar, chiar gătite ca niște paparude, le stătea într-un fel bine, datorită prospețimii fețelor. Unele își făcuseră unghiile, iar vreo două, pe care de altfel directoarea le-a trimis acasă, se fardaseră ca niște papagalițe. Erau surescitate, se simțeau niște adevărate domnișoare. Gândul că nu aveau decât paisprezece ani le umilea, se simțeau în stare deja să sucească mințile unui bărbat. Cu cât dispreț trebuie să se fi uitat ele la noi, niște puști preocupați încă de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
uși. Felix fugise din odaie. Într-adevăr tânărul suferea. Avea impresia că profanase un sanctuar, că batjocorise imaginea Otiliei. I se păru că aude, pe când trecea prin apropierea ferestrei deschise: "Dar n-am știut că se supără!" Era așa de surescitat, încît nu știa bine ce să facă. Porni cu capul gol pe stradă. În urmă, simți pași și se auzi chemat de Weissmann. Când fu lângă el, acesta îi spuse foarte încurcat: - Eu n-am nici o vină, îți jur pe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
E momentul să deschidem cadourile. — A, da, zic, trezindu-mă la realitate. OK. Mă duc să-l aduc pe al meu. În clipa În care mama deschide pachetul cu camera video, de la tata, și cel cu portofelul de la bunicul, sînt surescitată la maximum. Sper din suflet ca mamei să-i placă darul meu. Nu arată cine știe ce, spun Întinzîndu-i plicul roz. Dar, atunci cînd Îl vei deschide... — Ce poate fi ? spune mama, curioasă. Deschide plicul, apoi felicitarea Înflorată și rămîne cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
brusc spre prinț, doar asta, în punctele știute, iată ce-i... Și, nepoliticos, bătu de două ori în masă și din această pricină râsul se înteți. Deși era în starea lui obișnuită „de seară“, de data aceasta Lebedev era prea surescitat și iritat de precedenta polemică „erudită“, iar în asemenea cazuri avea față de oponenții săi un dispreț infinit și sincer în cel mai înalt grad. — Nu-i așa! Prințe, acum o jumătate de oră ne-am înțeles să nu ne întrerupem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
întoarcere ingenioasă, avocățească a lucrurilor“. Râsul vesel se iscă din nou, musafirii se înviorară; toți se ridicară de la masă ca să-și dezmorțească picioarele și să se plimbe pe terasă. Numai Keller rămăsese nemulțumit de discursul lui Lebedev și era extrem de surescitat: — Atacă civilizația, predică barbaria din veacul al doisprezecelea, se fandosește, și o face chiar fără nici un pic de inocență sufletească: cum și-a agonisit casa, dați-mi voie să întreb? întreba el cu voce tare, oprindu-i pe toți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de mari! Și în comparație cu un om atât de mărinimos, pentru că, zău, a fost omul cel mai mărinimos din câți au existat vreodată! Nu-i așa? Nu-i așa? Prințul chiar tremura din tot trupul. Era greu de înțeles de ce se surescitase până într-atâta, de ce-l apucase o exaltare atât de înduioșată, picată ca din senin, care părea exagerată față de subiectul discuției. Aceasta era starea de spirit în care se afla și chiar, în clipa aceea, față de cineva și pentru ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
bătrânelul și se uită cu mirare la Ivan Feodorovici. — De unde și până unde catolicismul este o credință necreștină? întrebă Ivan Petrovici, răsucindu-se pe scaun. Atunci ce este? — În primul rând, e o credință necreștină! începu prințul din nou, extrem de surescitat și peste măsură de tăios. Asta în primul rând. Iar în al doilea rând, catolicismul roman e mai rău decât ateismul însuși, asta-i părerea mea! Da, asta-i părerea mea! Ateismul nu face decât să predice zeroul, dar catolicismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dumneavoastră în momentul acela? — Da, da. Da, da, spuse prințul clătinând din cap și începând să roșească. Da, aproape chiar așa a fost. Știi, într-adevăr nu dormisem toată noaptea în tren, nici noaptea precedentă nu dormisem și eram foarte surescitat... — Ei bine, unde credeți că vreau să ajung? continuă, înflăcărându-se, Evgheni Pavlovici. E clar că, îmbătat de exaltare, ca să zic așa, n-ați scăpat prilejul de a vă declara în public generoasa idee că dumneavoastră, prinț de viță veche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Germanicus. Vuiește toată Urbea. Dar mai degrabă își taie limba decât să l laude pe trădătorul ăla care a îndurerat-o atâta pe biata Mariamne. Știi ce-am făcut atunci? — Ce? Tonul nu invită la destăinuiri. Dar Pusio e prea surescitat ca să bage de seamă. — Am luat un bolovan imens și l-am aruncat în sus... Rufus întoarce capul spre el. Tânărul nu are nevoie de altă încurajare: — L-am azvârlit cu atâta putere, încât parapetul s-a prăbușit și a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
languroși! Aceste fete par a avea o semnificație anume, dacă la bordul vasului Loch Lomond, Bridgeman visează la ele. Prezența unui bărbat „de rezervă“ și mai ales a unuia de rang înalt (atât de disponibil, atât de bărbat) le-a surescitat pe perdantele „Flotei de pescuit“ de astă toamnă, acele fete care nu s-au acoperit de glorie și s-au întors acasă tot nemăritate. Încă fără soț, după ce petrecuseră anotimpul rece în India, tot ce pot spera la întoarcerea acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
sentimentul ăla din linia Întâi, simți cum ți se urcă sângele-n cap când ești În fața unui pichet sau la un meci important, având bastonul și scutul, iar toate forțele de ordine ale statului sunt În spatele tău și tu ești surescitat gata fiind să bați nemernici bulangii și insolenți, care pun la Îndoială lucrurile cu clonțu lor mare și atitudinea lor răutăcioasă, până când devin o masă amorfă și suferindă așa cum atât de mult o merită. Trăim Într-o societate magnifică. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Îmi spui tu cândva. Sper să ne vedem sâmbătă seara. Te sun eu mâine. A închis. Filtrul fierbea. Mi-am turnat cafeaua și m-am gândit la informațiile pe care mi le dăduse Sebastian. După ce mi-am terminat cafeaua, eram surescitată de la cofeină și speculații; am decis să mă duc la sală, căci, dacă aș fi stat să aștept telefonul lui Hawkins, m-aș fi urcat pe pereți. Am lăsat un mesaj pe telefon spunând când am să mă întorc. Trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
două trei ori. Și am reușit să răspund la aceeași întrebare de două-trei ori spunând lucruri diferite, de fapt, nu diferite, ci spunând lucrurile altfel. Au mai fost din Teritorii [Palestiniene - n.a.Ț niște live-uri în care eram foarte surescitați de ce văzusem, de luptele la care asistasem. Și alea erau live uri foarte bune, pentru că aveam încă emoția de acolo... A.N.: Cine e cel mai bun reporter de direct pe care l-ai văzut și pe care l-ai
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
lucruri mai exacte. Sigur, era adevărat că Dora mă așteptase - dar cu o oră mai târziu decât am presupus: nu la cinci, ci la șase seara. Eu eram cel care am Înțeles greșit ora la care trebuia să ne vedem, surescitat la gândul că era vineri iar, ca pe vremuri. Ceea ce mi-a mai făcut să am o intuiție: Dora nu se aștepta să mă Îmbrac așa cum o făceam În camera 202. Ceea ce Înseamnă că nu pe „Anton“ Îl aștepta. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pe mine să nu contezi“? Așa ai fi procedat, Ted? — Păi... Atunci, mai bine ți-ai ține pliscul, spuse Barnes. Fiindcă m-am cam săturat de atitudinea voastră! — l-auzi, i-auzi! spuse Beth. — Eu personal am impresia că ești surescitat, zise Ted. — Eu personal am senzația că ești un catâr egocentric, ripostă Barnes. — la stați o clipă toată lumea, interveni Harry. Înainte de toate, știe cineva de ce a ieșit Levy? Tina răspunse: — Se afla În DNT. — În ce? — În Deblocarea Necesară Temporară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
să sprinteze în iubire fără plasă de siguranță domină viziunea afrimiană. Învinșii lui Afrim, expulzații din în-ghipsata normalitate își iau revanșa erotică. Există în toate spectacolele lui Afrim un jogging dement după dorințe îngropate în corpuri care așteaptă să fie surescitate și trezite la emoție. Afrim - tăticul săriților de pe fix Boala Familiei M, scrisă de unul dintre cei mai jucați dramaturgi italieni tineri, Fausto Paravidino, este un hățiș erotic-nevrotic. Afrim renunță la personajul doctorului din textul original, conținându-l în celelalte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
revenit și eu mă simt grozav. Dă-mi o țigară. Nu m-ai văzut Încă fumând, nu-i așa? Totuși fumez cam o dată pe lună. Splendoarea de fată și Amory o rupseră la fugă până la colțul străzii, ca doi copii surescitați de lumina de un albastru-palid a serii. Ziua de mâine mi-o petrec la țară, a spus ea gâfâind, trecută cu bine de cercul de lumină al lămpii din colț. Sunt zile prea splendide ca să nu profiți de ele, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]